3,085 matches
-
a generațiilor trecute, dar nu în măsura ritmului de creștere al volumului informațional Aceasta este o problemă primordială în lume și cu atât mai mult în cazul existenței unor carențe psihofiziologice survenite în tara congenitală sau postnatală. Clarificându-ne rolul formativ al învățământului și al limbajului în procesul de comunicare, cunoaștere, simbolizare și reglare a experienței individuale și sociale, înțelegem că avem nevoie de tineri cu o gândire creatoare, bazată pe flexibilitate și fluiditate, căci din cantitatea de informații ce ne
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
tulburărilor semnalate sunt menite să contribuie la perfecționarea și democratizarea învățământului general. Este bine cunoscut că formele de organizare ale procesului de învățământ s-au diversificat, metodele tradiționale au fost reevaluate și îmbinate cu cele moderne, audio-vizuale, accentuându-se caracterul formativ și aplicativ al învățământului. Totuși nu se realizează activizarea maximă a tuturor elevilor. Învățământul nostru de masă se interesează în special de elevul mijlociu, nereușind întotdeauna să solicite pe cei foarte buni și neglijând adesea pe cei slabi. Programele încărcate
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
lui. Stabilirea diagnosticului diferențial permite aplicarea unei metodologii corectiv terapeutice adecvate. Pornind de la considerații de ordin teoretic dar și practic, în comunicarea de față ne-am propus să prezentăm rezultatele unui experiment ce cuprinde două etape: una constatativă și alta formativă. Experimentul s-a desfășurat pe parcursul anului școlar 1989 1990. În etapa constatativă s au aplicat probe pentru depistarea tulburărilor de limbaj la un lot de 64 subiecți de același sex din câte două clase paralele de clasa I și două
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
metodelor active. Caracterul, uneori prea verbal, formal, abstract al instructajului datorat neglijării acțiunilor practice generează dificultăți frecvente de învățare. Menționăm că, pe lângă calitatea lor de a crea un câmp motivațional pozitiv, condiție indispensabilă pentru actualizarea potențialităților și mobilizarea aptitudinilor, metodele formative dispun și de o structură cognitivă precisă, planificată, adecvată scopului urmărit. III. Implicațiile revoluției științifice și tehnice asupra adaptării deficienților mintali Unul din marile procese revoluționare ale epocii noastre îl reprezintă revoluția științifică și tehnică, ale cărei implicații se resimt
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
morfologică Gerunziul este întrebuințarea autonomă, absolută, a temei libere de gerunziu a verbului: cântând, lucrând, coborând, urând, dormind, sosind, părând, făcând. Structura temei verbale a gerunziului diferă, în funcție de tipul de flexiune al verbului (într-o altă grupare), la nivelul sufixului formativ: • sufixul -înd; caracterizează verbele din tipurile I, II2 și III-IV de flexiune: cântând, lucrând, coborând, urând, părând, făcând, mergând; • sufixul -ind; intră în structura temei verbelor din tipurile II1 de flexiune: dormind, sosind. Observații: Mai prezintă sufixul -ind verbele din
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
în ciclul gimnazial al școlii speciale. De asemenea, ea poate fi aplicată atât inițial (preterapeutic), cât și sumativ, final (post-terapeutic), utilizată atât de logoped, cât și de profesorul de educație specială. Ea este coroborata cu alte probe de evaluare inițială, formativa (continuă și sumativa). 52 C ap ac ita te Șu bc ap ac ita te O bi ec tiv e de r ef er în ta N iv el d e de zv ol ta re I. R ec ep
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
puse; Alcătuiește oral o propoziție corectă; Distinge cu sprijin acordat cuvintele propoziției; Desparte corect în silabe cel puțin un cuvant; Pronunța corect unele din cuvintele date; Reproduce, cu sprijin, cel puțin două versuri dintr-o poezie. 56 PROBA DE EVALUARE FORMATIVA Clasele I-II Aria curriculara: CITIRE-SCRIERE COMUNICARE Domeniul: CITIRE-SCRIERE Capacități: RECEPTAREA MESAJULUI ORAL RECEPTAREA MESAJULUI SCRIS Subcapacități: Identificarea literelor mari și mici de tipar; Analiza și sinteză fonetica a cuvântului; Copierea literelor și cuvintelor. Obiective operaționale: 1) Să identifice literele
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
antecedente medicale, psihice, comportamentale ale elevului și date privind părinții, structura familiei etc. *** completarea rubricii „Observații” (din tabelul următor) se realizează descriptiv și poate constitui un punct de plecare în vederea aplicării programului de intervenție personalizat. **** 9 din fișa de evaluare formativa (continuă) trebuie să rezulte ritmicitatea notării, iar obiectivele operaționale ale probelor aplicate vor fi raportate la itemii stabiliți în funcție de nivelul clasei (anexați acestei fișe). 9 numărul notelor de la probele de evaluare continuă trebuie să fie corelat cu numarul notelor din
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
cuvintelor în propoziție și indicarea locului fiecărui cuvânt (se Joc de rol Marionete Povestirea Metodă fonetica analiticosintetică Conversația Exercițiul fonetic Jetoane/jucării Imagini Joc ritmic însoțit de mișcare Conversația Planșa model Ilustrație mărită din abecedar Metodă fonetica analiticosintetică Exercițiul Evaluare formativa prin: Observarea comportamentului Capacitatea de pronunțare corectă a sunetului „a” izolat și în cuvinte Aprecierea răspunsurilor Observarea comportamentului Capacitatea de analiză și sinteză fonetica în maniera verbală și grafică 63 4. Fixarea și sistematizarea noilor cunoștințe 5. Încheierea activității pregătește
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
Execuția gestului grafic în aer, pe banca, cu carioca închisă, cu degetul, cu creionul. → Execuția grafismului pe spațiul liber Conversația Conversația Explicația, instructajul, exercițiul Planșa model Explicație, demonstrație, observarea dirijata Explicația Exercițiul motric, imitația Foi, coli desen, marker, carioca Evaluare formativa prin: Observarea comportamentului Aprecieri verbale Evaluări prin sondaj Capacitatea de execuție a gestului corespunzător Observarea comportamentului Observarea poziției corecte Execuția corectă prin imitație a unor exerciții pentru dezvoltarea motricității Aprecierea execuției grafismului pe spațiul liber 66 7. Aprecierea performanțelor elevilor
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
auditiva; eventual, anumite pasaje/fragmente vor fi reluate. Pe baza unor imagini (suport intuitiv-concret), copiii vor asocial sunetele cu animalele ce produc aceste onomatopee. Casetofon Jucării/mulaje Conversația Exercițiul Casetofon Conversația Demonstrația Exercițiul senzorio-motor al onomatopeelor Imagini Joc exercițiu Evaluare formativa prin: observarea comportamentelor; capacitatea de identificare și diferențiere; aprecierea răspunsurilor verbale și nonverbale III. Pregătirea elevilor pentru receptarea noilor cunoștințe Profesorul produce anumite zgomote (bătaia din palme, foșnitul, mototolirea unei hârtii, tușit etc.) iar copiii vor identifica aceste zgomote, având
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
adversă a copilului care mimează nu are voie să intervină. Câștiga echipa care are cele mai multe puncte. Aprecieri și concluzii Explicația Conversația Demonstrația Plic, fișe Exercițiul de citire Exercițiul de comunicare Instructajul, jocul Material confecționat: steluțe, brăduți Explicația Jocul nonverbal Evaluare formativa prin: Observarea comportamentului Ascultare orală Verificări prin sondaj Interevaluare Observarea comportamentului Aprecieri verbale, note 83 ANEXĂ 10 PROIECT DIDACTIC Școală Specială „Constantin Păunescu” Iași Grădiniță Specială Profesor psihopedagog: Elenă Gina CORBAN Dată: 31 martie 2006 Grupa de recuperare deficiență: Dislalie
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
gustului pentru lectură la sate, a transformării unor birturi în biblioteci. „Manualul de biblioteconomie pentru biblioteci mici", „Vocabularul profesional de biblioteconomie", „Breviar legislativ în sprijinul activității bibliotecilor publice", lucrări publicate și în revistele de specialitate din Basarabia, au devenit instrumente formative pentru bibliotecarii din mediul rural și nu numai. Soții Gheorghe Buluță și Sultana Craia prin scrierile lor contribuie la informarea și formarea bibliotecarului societății cunoașterii, îmbinând tradiția cu noutatea profesiei. Lui Ion Stoica și colectivului de specialiști din cadrul Bibliotecii Centrale
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
aptitudinilor creative, constituie sarcini fundamentale ale sistemului instructiveducativ contemporan. Școală are rolul decisiv în depistarea, formarea și manifestarea aptitudinilor creative. Depinde numai de sistemul educativ că potențialul creativ al fiecărui copil să fie stimulat în dezvoltarea abilităților creative. Eficientă sistemului formativ, precizează în consens autorii citați, presupune luarea în considerare a particularităților individuale, ceea ce înseamnă de fapt diferențierea metodelor instructiv educative de la caz la caz, accelerarea sau încetinirea ritmului de învățare, adaptarea procedeelor de învățare atât la posibilitățile cât și la
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
fac aprecieri • Se expun lucrările plastice ale elevilor și se evaluează • Se cântă cântecul nou creat; • Se subliniază interferență dintre arte. Încheierea activității • Exercițiu de creativitate (orală • Răspundeți la întrebarea : ‘Ce ar fi viața noastră fără muzică? • Se extrag valențele formative ale muzicii în general și contribuția acesteia la educarea gustului estetic. • Aprecieri asupra activității. • Se încheie cu cântecul „Pe baltă” (fără autoră din repertoriul clasei. • subcapacitatea de a-și exprima impresiile despre muzica 3.3.3 E toamnă iar... Subiectul
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
variabile explicative în raport cu locul și importanța lor în lanțul cauzal, reținând ca dimensiuni și variabile (Banciu, Rădulescu, 2002, p.126 - 135): structura și funcționalitatea familiei (caracterizată prin status socioeconomic, grad de coeziune, relații intrafamiliale, stil educativ, model de autoritate); influența formativă a școlii (evidențiată de rezultatele obținute în munca educativă, performanțele școlare ale tinerilor, tipurile specifice de control exercitate de către factorii educativi, natura și intensitatea unor acte predelincvente comise în școală și în afara ei); rolul socializării profesionale exercitate de către grupul profesional
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/814_a_1559]
-
de elaborare și revizuire în privința conceptului predării/ învățării, vizând proiectarea în interacțiune a obiectivelor și conținuturilor activităților de predare/ învățare, precum și a principiilor și metodelor de evaluare. Alcătuirea programelor școlare urmărește o mai bună orientare a predării/învățării în raport cu obiectivele formative, în care conținuturile trebuie considerate ca instrumente de formare a competențelor intelectuale, fizice, relaționale, precum și a aptitudinilor și comportamentelor necesare unui tânăr în societate. Odată cu elaborarea noilor programe școlare se intră într-o fază de stabilitate, necesară producerii de efecte
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
și deprinderi motrice, comportamente, capacități, calități motrice, etc. (măsurabile). Acestea sunt efectele imediate ale procesului didactic, în general măsurabile, și ele se constituie în obiect al evaluării cantitative. Multe din rezultatele învățării se realizează în timp, pe baza unor efecte formative ale acesteia, se formează pe termen lung, sunt mai greu de măsurat și de apreciat imediat dar sunt cele mai semnificative și fac obiectul evaluării calitative. Tot în categoria obiect al evaluării se pot înscrie: motivațiile elevului, cunoștințele și reprezentările
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
exemplificată în fișa de apreciere și autoapreciere a comportamentului sportivului, prelucrată după M. Epuran (1986). Aceeași autori prezintă și scările itemizate în aprecierea rezultatelor: scări de ierarhizare, scările de apreciere a intensității atributului prin note sau calificative, itemizare didactică și formativă. Item ul este o normă (o secvență) simplă care determină o serie de intervenții didactice care pun elevul/sportivul întro situație de instruire care va facilita însușirea unității de învățare propusă. Evident că se apreciază și rezultatele ce nu se
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
intervenții didactice care pun elevul/sportivul întro situație de instruire care va facilita însușirea unității de învățare propusă. Evident că se apreciază și rezultatele ce nu se pot cantifica, măsura cu precizie: atitudinile, conduitele, capacitățile, comportamentul, obiective valoroase în procesul formativ. În general, aprecierea se face în baza unor principii de notare stabilite de evaluator și cunoscute de cel supus evaluării, determinând stimularea învățării, stimularea autoperfecționării. * decizia este scopul evaluării; acțiunile ei răspund la întrebarea ,,pentru ce evaluăm ?”. Coroborând măsurarea cu
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
sumativă. Este funcția pe care o realizează evaluarea la început de an, în selecție, la final de an, etc. * funcție de prognoză, de prezicere (I. Cerghit, 2002) a modului de realizare a activității propuse; se realizează prin evaluarea curentă de tip formativ sau sumativ și vizează posibilitățile viitoare ale celui evaluat. * funcția de control/monitorizare (I. Cerghit, 2002) sau de formare (S. Cristea, 2004); se exercită prin evaluarea curentă atât sumativă cât și/sau mai ales prin cea formativă, evaluarea centrată pe
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
curentă de tip formativ sau sumativ și vizează posibilitățile viitoare ale celui evaluat. * funcția de control/monitorizare (I. Cerghit, 2002) sau de formare (S. Cristea, 2004); se exercită prin evaluarea curentă atât sumativă cât și/sau mai ales prin cea formativă, evaluarea centrată pe obiective. Această funcție stabilește relațiile dintre obiectivele operaționale (curente) și rezultatele observabile și măsurabile, imediat și în timp. * funcție de feed-back, în cadrul procesului didactic, determinând prin strategiile de evaluare utilizate, reglări ale acțiunilor de predare-învățare, reglări ce se
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
reflectă în conținutul strategiilor didactice. Tipurile de evaluare sunt sistematizate diferit în funcție de: a) momentul integrării evaluării în procesul didactic: * evaluare inițială; * evaluare curentă; * evaluare continuă (dinamică); * evaluare finală. b) funcția pedagogică specifică, realizabilă predominant: * evaluarea diagnostică și prognostică (predicativă); * evaluare formativă de tip: proactivă, interactivă sau retroactivă; * evaluarea sumativă (cumulativă). c) scopul pedagogic, prioritar urmărit: * evaluarea criterială; se raportează rezultatele elevului la performanțele anterioare; * evaluarea normativă; se raportează rezultatele elevului la competențele și capacitățile prevăzute de programa școlară; * evaluarea detaliată (curentă
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
care determină aspectele constatate. În educația fizică și în sport sunt utilizate toate formele de evaluare în sistem, prin strategii de evaluare specifice acestor activități. De cele mai multe ori evaluarea unei acțiuni motrice, a tehnicii sportive este o simbioză între evaluarea formativă și cea normativă. De exemplu, startul de jos poate fi evaluat din punctul de vedere al corectitudinii deprinderii învățate cu calificative, puncte pe o scală de punctaj, note etc. (evaluare formativă) sau din punct de vedere performanțial, normativ (întrecere pe
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
motrice, a tehnicii sportive este o simbioză între evaluarea formativă și cea normativă. De exemplu, startul de jos poate fi evaluat din punctul de vedere al corectitudinii deprinderii învățate cu calificative, puncte pe o scală de punctaj, note etc. (evaluare formativă) sau din punct de vedere performanțial, normativ (întrecere pe 10 15 m alergare cu start de jos) se cronometrează timpul. În sportul de performanță de cele mai multe ori/totdeauna (la nivel de performanță și înaltă performanță) se folosesc împreună cele două
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]