2,904 matches
-
organizat prin anul 1094, împreună cu simpatizanți persani, o armată de teroriști, fadaiun (, luptători sinucigași întru islam, „cei care sunt gata renunțe la viața pământească și să se sacrifice prin luptă pentru a se purifica”), cu care a pornit să cucerească fortărețe și localități situate pe dealuri și la răscruci de drumuri în vederea creerii unui califat nizarit pe teritoriul dintre actuala Persie, Irak, Siria, Liban și până la Sultanatul Otoman. Acești "fidaiiun" nizariți, denumiți de alți musulmani "hașișiun" („fumătorii de hașiș”), recrutați din cadrul
Asasinii - sectă islamică () [Corola-website/Science/304934_a_306263]
-
Acești "fidaiiun" nizariți, denumiți de alți musulmani "hașișiun" („fumătorii de hașiș”), recrutați din cadrul populației nizarite, acționau datorită îndoctrinării și exaltării religioase, cruzimii extreme și curajului bazat pe inconștiența drogatului, au obținut o serie de victorii și cuceriri. Hasan a cucerit fortăreața muntoasă de la Alamut de pe țărmul Mării Caspice, în Iran, unde a definitivat noua sectă ismaelită șiită a Asasinilor apoi, pornind de la Alamut, Hasan, Rașid a-Din Sinan și Nizariții s-a stabilit pe la începutul sec. al XII-lea, îmtre 1134
Asasinii - sectă islamică () [Corola-website/Science/304934_a_306263]
-
de pe țărmul Mării Caspice, în Iran, unde a definitivat noua sectă ismaelită șiită a Asasinilor apoi, pornind de la Alamut, Hasan, Rașid a-Din Sinan și Nizariții s-a stabilit pe la începutul sec. al XII-lea, îmtre 1134 și 1140, în fortăreața bizantină Masyaf, care controla drumurile est-vest, între El Hama și Banias și nord-sud, între Antiohia și Homs. Teritoriile din jurul fortăreții erau denumite „Teritoriile Asasinilor”. În 1163 Rașid a-Din Sinan a devenit conducătorul sectei. Au urmat o serie de ciocmiri
Asasinii - sectă islamică () [Corola-website/Science/304934_a_306263]
-
Hasan, a fost ucis de fiul său, Mohamed care, la rândul lui, a fost otrăvit de către fiul său, care aflase de planul pus la cale de Mohamed pentru a-l ucide. Prin 1250, hoardele invadatorilor mongoli au capturat și ultima fortăreață a Asasinilor, eliminând practic Ordinul de pe scena istoriei dar, grupe de Asasini și Fidaiun există și azi în Orientul Mijlociu.
Asasinii - sectă islamică () [Corola-website/Science/304934_a_306263]
-
loviturilor fiind vizibile și astăzi în peretele estic. Vatra Dornei este declarat oraș al Imperiului Austro-Ungar la 17 decembrie 1907. Primul Război Mondial aduce luptele pe creasta munților din jurul orașului Vatra Dornei transformându-l pe acesta și stațiunea într-o fortăreață armată a austro-ungarilor. Staționarea trupelor la Vatra Dornei durează aproape doi ani, timp în care sunt distruse și orașul și stațiunea, dar după unirea Bucovinei cu Regatul României se pune problema refacerii și administrării băilor. În anul 1919 se formează
Vatra Dornei () [Corola-website/Science/297022_a_298351]
-
pentru cruciadă, Mehmed a preluat inițiativa și a trecut la atac. Spre sfârșitul aceluiași an (1460), a cucerit ultimul oraș independent din Serbia, Semendria, iar în anul următor (1461), l-a convins pe despotul grec al Moreei să-și predea fortăreața; la scurt timp după aceea, capitala acesteia, Mystras, și Corintul i-au urmat exemplul și s-au predat fără luptă. Singurul aliat al lui Țepeș, Mihai Szilágyi (cumnatul lui Ioan Huniade, fost regent al Ungariei în 1458 până la încoronarea lui
Atacul de noapte () [Corola-website/Science/304979_a_306308]
-
Orșova, 343; la Hârșova, 840; la Marotin, 210; la Turtucaia, 630; la Turnu, Batin și Novograd, 384; la Sistov, 410; la Nicopole și Ghighen, 1,138; la Rahova, 1,460. La aflarea veștilor despre devastare, Mehmed — care atunci asedia o fortăreață în Corint — și-a trimis marele vizir, Mahmud, cu o armată de 18.000 de oameni, să distrugă portul Brăila. Țepeș s-a întors și a învins armata otomană, și conform detaliilor din cronica din Lezze (Italia), doar 8.000
Atacul de noapte () [Corola-website/Science/304979_a_306308]
-
de piatră (spațiul dintre paramenți - dublul zid de lespezi fiind umplut cu pământ și piatră de râu). Dar centrul defensiv al statului dac, situat în jurul centrului politic și administrativ, era constituit din sistemul de cetăți și puncte fortificate (cetăți puternice, fortărețe, turnuri izolate de apărare sau de supraveghere) din Munții Orăștiei: "un sistem de fortificații ce nu-și are egal, nu numai la noi, dar nici în altă parte a Europei" (I. H. Crișan). La construcția lor au lucrat desigur și
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
286, reședință imperiala se mutase la Milano, din 402, Ravenna devenea sediul puterii imperiale, în timp ce centrul politic și economic imperial s-a mutat în est. Atacurile migratorilor s-au intensificat. În multe zone, locuințele "villa" erau abandonate sau transformate în fortărețe unde "coloni" își prestau serviciile aristocraților locali, primind sprijin economic și protecție în schimb împotriva barbarilor și funcționarilor imperiali. S-a declanșat fenomenul de declin al centrelor urbane, suprafețele orașelor fiind reduse, fiind fortificate și intrând sub controlul comandanților militari
Migrația popoarelor () [Corola-website/Science/305010_a_306339]
-
le-au uitat. În Manifestul constitutiv al Asociației internaționale a muncitorilor, scris de K. Marx la 1864, acesta stigmatizează în cuvinte de foc: „aprobarea nerușinată, simpatia prefăcută sau nepăsarea idioată cu care clasele suprapuse din Europa au privit la cucerirea fortăreței muntoase a Caucazului și la mișeleasca sugrumare a eroicei Polonii de către Rusia; la abuzurile nesfârșite și suportate fără murmur ale acelei puteri barbare, al cărei cap este la Petersburg și ale cărei mâini sunt în fiecare cabinet din Europa” ... „Numai
Onisifor Ghibu () [Corola-website/Science/305079_a_306408]
-
cunoscută că Dobrogea de Sud (Cadrilaterul), de la vest de Tutrakan ("Turtucaia") până la malul vestic al Mării Negre, la sud de Kranevo ("Ecrene"). "Cadrilaterul" avea o suprafață de aproximativ 6.960 km², o populație de circa 286.000 de locuitori și includea fortăreața Silistra și orașele Turtucaia (port la Dunăre) și Balcic (port la Marea Neagră). În plus, Bulgaria se obligă să distrugă toate fortărețele existente și să nu construiască altele la Ruse ori la Șumen, sau în orice alt loc dintre aceste două
Tratatul de la București (1913) () [Corola-website/Science/306111_a_307440]
-
Cadrilaterul" avea o suprafață de aproximativ 6.960 km², o populație de circa 286.000 de locuitori și includea fortăreața Silistra și orașele Turtucaia (port la Dunăre) și Balcic (port la Marea Neagră). În plus, Bulgaria se obligă să distrugă toate fortărețele existente și să nu construiască altele la Ruse ori la Șumen, sau în orice alt loc dintre aceste două puncte, sau pe o rază de 20 km în jurul Balcicului. Frontieră estică a Șerbiei avea să fie trasata de la piscul Patarika
Tratatul de la București (1913) () [Corola-website/Science/306111_a_307440]
-
vărsarea râului Mesta (Nestos), lăsându-i Bulgariei o ieșire al Marea Egee de numai 113 km, de la vărsarea râului Nestos până la gură râului Mărită și acesul la portul de importanță secundară Alexandroupolis ("Dedeagaci"). Grecia și-a extins și frontieră nordică incluzând fortăreața Ianina. În plus, Cretă a fost atribuită în mod definitiv Greciei și a fost luată în stăpânire pe 14 decembrie același an). Bulgaria a căpătat în urmă tratatului de pace o parte a Macedoniei, inslusiv orașul Strumica, Tracia de Vest
Tratatul de la București (1913) () [Corola-website/Science/306111_a_307440]
-
8147 de locuitori. Probabil istoria orașului începe cu 2000 de ani în urmă, în perioada înaintea erei noastre regiunea era locuită de celți (lat. "gali", grec. "keltoi" = dârji, nobil) originari din Asia Mică, ei trăiau în așezări mici numite "Durum" (fortăreață). Peste celți vin germanii care proveneau din nord, după populația germană care locuia aici va fi mai târziu numit "Provincia Germania"în timpul lui Iulius Cezar (100 - 44 î.e.n.) teritoriul ocupat de romani în timpul domniei sale .Astfel "Durum" devine un centru de
Düren (oraș) () [Corola-website/Science/306130_a_307459]
-
de vechea biserică a lui Alexandru cel Bun și construiește actuala Biserică a Moldoviței în anul 1532, închinând-o aceluiași hram "Buna Vestire". În aceeași epocă, Domnul împrejmuiește Biserica cu ziduri și turnuri de apărare, dându-i aspectul unei mici fortărețe. Fără îndoială că au existat locuințe, după fundațiile care se văd în partea nordică, pe a căror temelii Episcopul Efrem de Rădăuți, între anii 1610-1612, a construit clișarnița (casă egumenească) pentru locuința sa, pentru păstrarea odoarelor Bisericii și organizarea unei
Bisericile pictate din nordul Moldovei () [Corola-website/Science/306248_a_307577]
-
și cea mai mare parte a Spaniei, regiuni predominant creștine înainte. Reconquista din Spania a fost primul efort important al creștinilor de a reocupa teritoriile pierdute. Normanzii luptau pentru controlul asupra Siciliei, iar Pisa, Genova și Aragonul luptau intensiv împotriva fortărețelor islamice din Mallorca și Sardinia, pentru a elimina raidurile musulmanilor asupra coastelor Italiei și Spaniei. Din cauza acestor războaie continue, ideea unui Război Sfânt împotriva musulmanilor nu era neplauzibilă printre națiunile europene. Musulmanii ocupaseră centrul universului creștin, Ierusalimul, care, împreună cu regiunea
Prima cruciadă () [Corola-website/Science/304708_a_306037]
-
Angora, s-au depus eforturi majore pentru a transforma vechiul castel bizantin într-o capitală puternic fortificată. Anticipând raiduri otomane după refacerea acestora în urma înfrângerii suferite din partea mongolilor, au fost studiate și folosite tehnici avansate de construcții militare utilizate la fortărețele bizantine și arabe din perioadele de conflict începute la mijlocul secolului al XI-lea, în care acțiunile militare ale turcilor otomani și selgiucizi au transformat Orientul Apropiat. Arhitectura cetății a fost foarte elaborată, aceasta având trei linii de apărare: castelul interior
Asediul Belgradului () [Corola-website/Science/304719_a_306048]
-
au fost dărâmate și penetrate în mai multe locuri. La 21 iulie Mehmed a poruncit un atac total care a început la apusul soarelui și a continuat toată noaptea. Armata sa a năvălit asupra zidurilor orașului și a început asediul fortăreței. Acesta s-a dovedit a fi momentul crucial al asediului. Huniade a dat ordin apărătorilor să arunce peste ziduri butuci dați prin gudron și alte materiale inflamabile, după care acestea au fost aprinse. După scurt timp un zid de flăcări
Asediul Belgradului () [Corola-website/Science/304719_a_306048]
-
simplu prin "râu". În punctul cel mai de est al cursului râului Don, apele sale se apropie de cele ale Volgii. Canalul Volga-Don, cu o lungime de 105 km, este o importantă cale de navigație, care leagă cele două râuri. Fortăreața hazarilor Sarkel domina în vechime acest important nod de transport. În această zonă a râului s-a desfășurat Operațiunea Uranus, unul dintre cele mai importante momente ale celui de-Al Doilea Război Mondial. Regiunea Donului a fost căminul cazacilor de pe
Râul Don (Rusia) () [Corola-website/Science/304813_a_306142]
-
Marii Britanii. O ambuscadă în Concord, Massachusetts, în aprilie 1775 a degenerat într-un război general, și, în 4 iulie 1776, Congresul adoptă o Declarație de independență. În timpul Revoluției Americane, Congresul controla mare parte din teritoriul coloniilor, dar englezii asigurau securitatea fortăreței New York până ce poziția lor a fost slăbită de înfrângerea de la Saratoga (1777), care a încurajat Franța să intervină de partea coloniștilor rebeli. Rezistenței britanice i s-a pus capăt când Generalul Charles Cornwallis s-a predat cu armata sa, la
Imperiul Britanic () [Corola-website/Science/304798_a_306127]
-
tracilor. La sfârșitul secolului al V-lea î.Hr. pe tronul acestei țări se afla regele Arhelau. Dorind să-și întăreasca puterea, acesta adoptă o serie de reforme, printre care se numără și construirea de străzi, modernizarea armatei și ridicarea unor fortărețe solide precum Pella, reședința regilor macedoneni. Aici erau primiți poeți, artiști și filosofi, Euripide petrecându-și pe aceste meleaguri ultimele zile din viață. După moartea lui Arhelau, începând cu sec IV, apare o perioadă de anarhie, în care pe tronul
Hegemonia Macedoniei () [Corola-website/Science/304846_a_306175]
-
dar în mijlocul asediului, naziștii au predat operațiunile în mâinile aliaților lor sovietici. În ciuda atacurilor tot mai puternice ale germanilor, Varșovia, apărată de unități în retragere reorganizate în grabă, civili și voluntari organizați în miliții populare, au rezistat până pe 28 septembrie. Fortăreața Modlin din nordul Varșoviei a capitulat pe 29 septembrie, după o bătălie intensă de 16 zile. Câteva garnizoane poloneze au reușit să-și apere pozițiile mult după ce fuseseră încercuite de forțele germane. Mica garnizoană a enclavei Westerplatte a capitulat pe
Invadarea Poloniei (1939) () [Corola-website/Science/304828_a_306157]
-
zguduirile nu au fost la fel de puternice (replici). "din cutremur clopotele singure se trageau si omul abia putea sta in picioare" Se amintește că s-a resimțit cu efecte grele până la Niș unde era cantonată armata otomană, s-au prăbușit parțial fortărețele turcești de pe Dunăre, la Nicopolis s-au prăbușit patru moschei. In țară s-au multe crăpături de pământ și au răbufnit gaze rău mirositoare. La Bucuresti "palatul domnului (Curtea Veche) s-a crapat in mai multe locuri. A fost cel
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
Ada Kaleh (din limba turcă "Ada Kale", însemnând "Insula Fortăreață") a fost o insulă pe Dunăre, acoperită în 1970 de apele lacului de acumulare al hidrocentralei Porțile de Fier I. Insula se găsea la circa 3 km în aval de Orșova și avea o dimensiune de circa 1,7km lungime
Insula Ada Kaleh () [Corola-website/Science/305754_a_307083]
-
insula Saan" cu "216 oameni". De la 1430 devine cunoscută ca "Ada Kaleh". Din cauza poziției strategice a insulei, în conflictul imperiului habsburgic cu cel otoman insula Ada Kaleh a avut o importanță deosebită. În anul 1689 armata austriacă a construit o fortăreață împotriva Imperiului Otoman. În următoarele decenii, ocupația insulei Ada Kaleh s-a schimbat de mai multe ori între Austria și Imperiul Otoman. În urma Tratatului de Pace de la Belgrad din 1739, insula a rămas permanent turcilor, cu scurte întreruperi temporare în favoarea
Insula Ada Kaleh () [Corola-website/Science/305754_a_307083]