2,252 matches
-
Focșani: Atheneum Duiliu Zamfirescu - Iași: Fidelitas, Lux în Tenebris - Pitești: Frații Golești - Ploiești: Prahova - Reșița: Fidus Ultra Finem - Rm. Vâlcea: Miron Cristea - Sibiu: Nicolaus Olahus - Suceava: Iancu Cavaler de Flondor - Târgoviște: Ad Lucem - Târgu Mureș: Renașterea - Timișoara: Unirea, Toleranța și Frăție - Turnu Severin: Amadeus - Vaslui: Matei Millo - Brașov - Tg. Mureș: Charitas - București: Terra-Lucida, Sublimatio, Regeneratio, Mercurius - Constantă: Elohim - Focșani: Omnia Ab Uno - Iași: Septem Colles - Reșița: Ignis - Timișoara: Sperantia - Florian Pittiș - Constantă: Albert Pike - Iași: Celestia - Reșița: ARdeMolay - Timișoara: Silvaticum
Ritul Scoțian Antic și Acceptat () [Corola-website/Science/326052_a_327381]
-
comerțului și turismului. Orașul s-a dotat în ultimii ani cu o nouă moschee. Simbolul consilului local Araba reflectă produsele pentru care locul a câștigat renume: ceapa, pepenele verde și pepenele galben. Locuitorii au un club de fotbal „Ahva Arraba” (Frăția) care joacă în Liga națională, a doua ligă a fotbalului israelian. In Araba există vestigii din vremea romanilor și a bizantinilor, inclusiv coloane și morminte. În micul cartier creștin se află o biserică creștină care a fost clădită pe ruinele
Araba, Galileea () [Corola-website/Science/326046_a_327375]
-
primul film din seria Mărgelatu. Rolurile principale sunt interpretate de actorii Florin Piersic, Marga Barbu, Ion Marinescu, Iurie Darie și Ernest Maftei. Acțiunea filmului se petrece în Muntenia, în perioada de dinaintea Revoluției de la 1848. Un grup de boieri din organizația „Frăția” intră în posesia unei comori rămase de la Tudor Vladimirescu și ascunsă de un bătrân boier patriot sub albia unui râu. Ei străbat un teren secetos din Țara Loviștei, denumit „”, pentru a scoate comoara din țară și a o vinde, iar
Drumul oaselor () [Corola-website/Science/326201_a_327530]
-
mai vizionate film românești din toate timpurile după cum atestă un comunicat din 2006 al Uniunii Autorilor și Realizatorilor de Film din România. În Bucureștiul din preajma Revoluției de la 1848, un grup de boieri cu idei progresiste care făceau parte din organizația „Frăția” luptă pentru acordarea de drepturi mai largi către populație. Ei stabilesc o serie de tratative cu bancherul Burkhardt din Sibiu, care este de acord să le dea bani pentru a cumpăra arme cu care să facă o revoluție. Ca urmare
Drumul oaselor () [Corola-website/Science/326201_a_327530]
-
stabilesc o serie de tratative cu bancherul Burkhardt din Sibiu, care este de acord să le dea bani pentru a cumpăra arme cu care să facă o revoluție. Ca urmare a faptului că Agia ucisese trei căuzași în temniță, membrii „Frăției” îl condamnă la moarte pe aga Villara. Căpitanul Baroncea (Ion Marinescu) și Sturzu (Remus Mărgineanu) organizează un atentat asupra agăi, îl împușcă superficial, dar arnăuții intervin și-l rănesc pe căpitan la umăr. Cei doi sunt salvați de Mărgelatu (Florin
Drumul oaselor () [Corola-website/Science/326201_a_327530]
-
pentru a-i aduce boierului o scrisoare de la tatăl său. Tatăl boierului Pană, Stroe Grădișteanu (Toma Dimitriu), cunoaște locul secret unde este ascunsă o comoară din vremea Revoluției lui Tudor Vladimirescu (1821). El dorește să o pună la dispoziție membrilor „Frăției” pentru a cumpăra arme. Averea este râvnită și de Fancu (Constantin Dinulescu), un om de încredere al boierului, care-l otrăvise treptat cu arsenic. Boierul îi dezvăluie lui Fancu locul comorii, dar nu-i menționează acestuia și de existența unei
Drumul oaselor () [Corola-website/Science/326201_a_327530]
-
om de încredere al boierului, care-l otrăvise treptat cu arsenic. Boierul îi dezvăluie lui Fancu locul comorii, dar nu-i menționează acestuia și de existența unei capcane, iar Fancu moare. Atentatul asupra agăi Villara reprezenta un semnal, iar membrii „Frăției” au la dispoziție zece zile pentru a merge cu odoarele bisericești ale boierului Stroe Grădișteanu la gaterul neamțului Schultz de pe granița cu Transilvania și a le preda împreună cu o jumătate dintr-o scrisoare scrisă de Tudor Vladimirescu unui trimis pe
Drumul oaselor () [Corola-website/Science/326201_a_327530]
-
și Sturzu. Înfuriați, aceștia vor să-l spânzure, dar mărgelatu îl salvează spunând că boierul Pană este singurul care cunoaște „Drumul oaselor” din Țara Loviștei. Hărțuiți permanent de aga Villara și de finul său Sfranciog, deoarece domnitorul ceruse ca membrii „Frăției” să fie prinși vii, cei cinci fugari luptă cu căldura, cu foamea și setea, cu epuizarea și cu gloanțele arnăuților. În cele din urmă, ei reușesc să iasă din defileu și să ajungă în munți. Acolo are loc o luptă
Drumul oaselor () [Corola-website/Science/326201_a_327530]
-
căpitanul Baroncea și Sturzu. Ceilalți trei își continuă drumul cu odoarele către gaterul lui Schultz. Ei înnoptează la o stână de bivoli din munți, iar în timpul nopții boierul Pană încearcă să-l ucidă pe Mărgelatu. Acuzat că a trădat cauza „Frăției”, Mărgelatu îl împușcă și își continuă drumul spre gater împreună cu Agatha, care era de fapt iscoada agăi Villara. Ei înnoptează la gaterul aflat în vârful munților, iar dimineața Agatha fuge cu odoarele pe o plută cu care spera să ajungă
Drumul oaselor () [Corola-website/Science/326201_a_327530]
-
premiera filmului, un „personaj fără îndoială unic nu numai în filmografia actorului, dar și în ceea ce numim galeria personajelor de film românesc”". Criticul Tudor Caranfil a dat filmului două stele din cinci și a făcut următorul comentariu: "„Un grup al „Frăției” pașoptiste preia o comoară a lui Tudor din Vladimiri pentru a o schimba, pe arme, la Brașov, în luptă cu arnăuții și cu propriile lor tentații. Reconstituire a societății românești, de la mijlocul secolului XIX, cu puternic parfum de western-spaghetti. Cel
Drumul oaselor () [Corola-website/Science/326201_a_327530]
-
actorii Florin Piersic, Marga Barbu, Szabolcs Cseh, Emil Hossu, Ion Besoiu, Mircea Albulescu și George Constantin. Acțiunea filmului se petrece în Muntenia, în perioada de dinaintea Revoluției de la 1848. Mărgelatu descoperă și anihilează un complot al austriecilor prin infiltrarea în organizația "Frăția" a unui fals trimis al revoluționarului francez Alphonse de Lamartine. Filmul începe cu sosirea în Țara Românească pe ascuns a unui trimis special al lui Lamartine, preotul francez La Peyrolle (Emil Hossu). Acesta ucisese anterior un alt trimis francez, căruia
Totul se plătește () [Corola-website/Science/326202_a_327531]
-
trimis special al lui Lamartine, preotul francez La Peyrolle (Emil Hossu). Acesta ucisese anterior un alt trimis francez, căruia îi luase identitatea. Falsul trimis francez este așteptat de către Mărgelatu (Florin Piersic), care-l conduce la București și-l prezintă organizației "Frăția". Trimisul francez era așteptat de C.A. Rosetti (Constantin Codrescu), care purta corespondență cu Lamartine. El aduce un mesaj secret plin de făgăduieli, deși conspiratorii români se așteptau la un ajutor efectiv în arme și bani. La Peyrolle are acoperirea
Totul se plătește () [Corola-website/Science/326202_a_327531]
-
de proveniență austriacă și-l bănuiește pe La Peyrolle că a depus banii în cont. De asemenea, descoperă că acționarii italieni și greci ai băncii erau doar de formă, iar banca avea capital majoritar austriac. Chemat la o discuție de către membrii Frăției, La Peyrolle le dă o trată pentru 5.000 de franci. În același timp, câțiva boieri de la Târgoviște plănuiesc un atentat împotriva domnitorului Bibescu. Ei cunosc faptul că La Peyrolle era de fapt boierul Bașotă și doresc să se folosească
Totul se plătește () [Corola-website/Science/326202_a_327531]
-
armenele, în timp ce Buză de iepure este prins. Acuzat de trădare, Buză de iepure este pe cale să fie omorât de obștea calicilor (din care făcea parte), dar este salvat în mod misterios de vrăjitoarea Strigoaia. În Bucureștiul din preajma Revoluției de la 1848, „Frăția” (din care făceau parte, printre alții, C.A. Rosetti, Cezar Bolliac, Ion Heliade-Rădulescu și Alexandru G. Golescu - Arăpilă) intenționează să-l convingă pe domnitorul Gheorghe Bibescu (1842-1848) (interpretat de Ion Besoiu) să aprobe o serie de reforme pentru îmbunătățirea situației
Misterele Bucureștilor () [Corola-website/Science/326200_a_327529]
-
situației materiale a populației. În același timp, o grupare de boieri în frunte cu boierul Costache Șuțu (Teofil Vâlcu) și cu fiul său vitreg, Aristide (Ovidiu Iuliu Moldovan) - care se trage din familia Mavrogheni -, încearcă să se folosească de acțiunile „Frăției” pentru a pune ei mâna pe conducerea Țării Românești. În timpul în care cele două tabere fac planuri, orașul este condus din umbră de vrăjitoarea Strigoaia, starostele obștii calicilor (din care fac parte hoții și cerșetorii). Ea încasează taxe de protecție
Misterele Bucureștilor () [Corola-website/Science/326200_a_327529]
-
Bibescu, iar în acest scop solicită obștii calicilor să le pună la dispoziție un om, cel ales fiind Buză de Iepure. Ca urmare a informației oferite de italianul Vincenzo Gonfalone (David Ohanesian), soțul Agathei, Mărgelatu află de atentat, îl comunică „Frăției” și reușește apoi să-l dejoace. El îi salvează astfel viața lui Buză de Iepure. Apelând la sprijinul Elisaftei, cumnata locotentului Deivos (Enikõ Szilágyi), pe care o curta Mărgelatu, acesta din urmă este prins de obștea calicilor și închis într-
Misterele Bucureștilor () [Corola-website/Science/326200_a_327529]
-
sprijinul Elisaftei, cumnata locotentului Deivos (Enikõ Szilágyi), pe care o curta Mărgelatu, acesta din urmă este prins de obștea calicilor și închis într-o pivniță. Dările mari cerute negustorilor determină o revoltă spontană în oraș, iar mai mulți oameni ai „Frăției”, dar și cerșetori, sunt arestați de Agie. Domnitorul dispune arestarea Strigoaiei. Aceasta fuge și-l eliberează pe Mărgelatu. Strigoaia adună pe membrii obștei calicilor în fața porților închisorii, cerând eliberarea celor arestați. Lor li se adaugă și Mărgelatu care solicită eliberarea
Misterele Bucureștilor () [Corola-website/Science/326200_a_327529]
-
sunt arestați de Agie. Domnitorul dispune arestarea Strigoaiei. Aceasta fuge și-l eliberează pe Mărgelatu. Strigoaia adună pe membrii obștei calicilor în fața porților închisorii, cerând eliberarea celor arestați. Lor li se adaugă și Mărgelatu care solicită eliberarea membrilor arestați ai „Frăției”. Au loc lupte, dar Agia intervine cu tunurile și înăbușește răzmerița. Într-un act de vitejie, Buză de Iepure este ucis. Mărgelatu și Strigoaia, împreună cu alți revoluționari, sunt arestați. La final, Strigoaia își scoate masca și se arată a fi
Misterele Bucureștilor () [Corola-website/Science/326200_a_327529]
-
din literatura vetustă de gen în ample compoziții policrome și previzibile „lovituri de teatru”. „Politichia”, însă, nu prea le priește autorilor, fiindcă prea sună a discurs oficial. „Puterile care ne înconjoară abia așteaptă să greșim”, îi avertizează Bibescu pe capii „Frăției” gata de zaveră, nu altfel decât o făcea, în anii '80, Ceaușescu cu dizidenții epocii sale „de aur”.”"
Misterele Bucureștilor () [Corola-website/Science/326200_a_327529]
-
anunța că are o săptămână la dispoziție pentru a prinderea răpitorilor și eliberarea ostaticilor, amenințând că în caz contrar armata austriacă va intra în țară. Oamenii Agiei pornesc în căutarea ostaticilor. Speriată de posibilitatea intrării în țară a austriecilor, organizația „Frăția” îl trimite pe Mărgelatu (Florin Piersic) pentru a descoperi locul unde sunt ținuți ostaticii și a-i elibera. Având o scrisoare de trecere de la Vodă, pe care locotenentul Deivos (Ion Besoiu) o primise de la verișoara sa, Marițica Ghica, Mărgelatu pornește
Colierul de turcoaze () [Corola-website/Science/326203_a_327532]
-
Blaga, Laurențiu Brătan, Andreea Chiriac, Andrei Crețulescu, Alin Ludu Dumbravă, Mihai Fulger, Anca Grădinariu). Criticul Tudor Caranfil nu a dat filmului nicio stea și a făcut următorul comentariu: "„La hotarul dinspre Apus, unde grănicerii români și maghiari își trăiesc în frăție partidele de table, Păcală, fiul lui Păcală, se întoarce acasă, de undeva „de afară”. Sătul de hoinărit prin cea lume și chinuit de dorul a lor lui, aduce cu sine, în autocamioneta proprie, un măgar și un cucoș, un țap
Păcală se întoarce () [Corola-website/Science/322644_a_323973]
-
și câteva state din Asia, America de Sud, și Orientul Mijlociu printre care Yemen, Arabia Saudită, Indonezia, Somalia, Filipinele, Turcia, Irak, Israel și de rebelii din Libia. Cu toate acestea, uciderea lui bin Laden a fost condamnată de Venezuela, administrația Hamas din Fâșia Gaza, Frăția Musulmană, și Taliban. Majoritatea guvernelor din statele arabe și musulmane nu au declarat nimic. Iran și Lumea Musulmană au declarat că decesul lui bin Laden a eliminat „ultima scuză” a forțelor occidentale de a rămâne în Orientul Mijlociu și cerându-le
Reacții la decesul lui Osama bin Laden () [Corola-website/Science/322720_a_324049]
-
(deseori, الإخوان "Al-Ikhwăn", „Frăția”) este o mișcare transnațională islamistă înființată în 1928 în Egipt de către Hassan al-Banna (1906 - 1949) și de 6 angajați ai Societății Canalului de Suez din Ismailia, Egipt, ca reacție față de imperialismul britanic din Egipt și căderea Imperiului Otoman. Este cea
Frăția Musulmană () [Corola-website/Science/322073_a_323402]
-
participat la lupta împotriva britanicilor prin asasinate și explozii de bombe. În 1948, guvernul egiptean a interzis mișcarea din cauza atacurilor împotriva intereselor britanice și evreiești. Asasinarea prim-ministrului egiptean Mahmoud al-Nuqrashi se crede că a fost pusă la cale de Frăție. Liderul Frăției ,Hassan al-Banna, a fost și el asasinat în același an. După ce Egiptul a devenit independent în 1952, ca urmare a unei lovituri de stat condusă de un grup de ofițeri care se numeau „Ofițerii Liberi”, unul dintre ofițerii
Frăția Musulmană () [Corola-website/Science/322073_a_323402]
-
lupta împotriva britanicilor prin asasinate și explozii de bombe. În 1948, guvernul egiptean a interzis mișcarea din cauza atacurilor împotriva intereselor britanice și evreiești. Asasinarea prim-ministrului egiptean Mahmoud al-Nuqrashi se crede că a fost pusă la cale de Frăție. Liderul Frăției ,Hassan al-Banna, a fost și el asasinat în același an. După ce Egiptul a devenit independent în 1952, ca urmare a unei lovituri de stat condusă de un grup de ofițeri care se numeau „Ofițerii Liberi”, unul dintre ofițerii care țineau
Frăția Musulmană () [Corola-website/Science/322073_a_323402]