17,773 matches
-
Poate că ar trebui să mănânce prăjitura, dar îi era lene să se ridice din poziția în care se instalase și se simțea atât de bine. Mai târziu. Acum voia să se gândească. Primele lucruri care-i veniră în minte fură ea și ziua de ieri,tocmai ca să-l doară și mai mult, ar fi dat orice să-și amintească oricare altă zi, dar nu pe cea de ieri, și totuși se pare că asta l-a impresionat cel mai mult
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
realitățile sociale și psihice care au produs o. Întrebarea este Însă alta: care e Înțelesul ei? Care e obiectul acțiunii de gândire pe care această prescripție o propune. Acest obiect este Între altele un element etic, obligația de a nu fura, pe care În cazul de față normele legale nu fac altceva decât să o consacre: această obligație există, dacă e adevărată, indiferent de modul cum norma legală a apărut ca realitate socială sau psihologică. Este absolut imposibil a găsi o
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
grăit-a Zarathustra: „Statul este cel mai rece dintre toți monștrii reci. El minte cu răceală; și minciuna lui constă În a spune: «Eu, Statul eu sunt poporul». «Orice spune el, el minte; și tot ceea ce el posedă, el a furat. Totul este fals În el: cu dinți de furat el mușcă». «Numai acolo unde Statul Încetează, Începe omul care nu este superfluu: Începe cântecul necesității, melodia unică și căreia nimic nu i se poate substitui. Acolo unde Statul Încetează, nu
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
toți monștrii reci. El minte cu răceală; și minciuna lui constă În a spune: «Eu, Statul eu sunt poporul». «Orice spune el, el minte; și tot ceea ce el posedă, el a furat. Totul este fals În el: cu dinți de furat el mușcă». «Numai acolo unde Statul Încetează, Începe omul care nu este superfluu: Începe cântecul necesității, melodia unică și căreia nimic nu i se poate substitui. Acolo unde Statul Încetează, nu vedeți voi acolo-jos, frații mei, arcul-În-cer și punțile supraomului
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
unele saloane, fu distrasă de la gândurile care o împresuraseră nu cu mult timp în urmă. Acasă, Alex se achită conștiincios de obligația asumată. Spălă vasele, le rostui pe un grătar la uscat, apoi se așeză pe pat cu gândul să fure o oră de somn. Ce bine i-ar fi prins puțină odihnă! Dar... când puse capul pe pernă și voi să o așeze pentru a se simți confortabil, dădu de un obiect dur. Căută. Scoase la lumină un caiet voluminos
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
draci, care-i jefuiau, și mai și băgau frica-n oameni. Sătenii se trezeau, în plină noapte, cu dracii prin case, draci, care, după ce luau cam tot ce puteau lua cu ei, dispăreau, lăsând în urmă frică, jale și sărăcie. Furau tot ce se putea fura. În primul rând, însă, tot ce era ușor de luat, de transportat și, pe deasupra, reprezenta o valoare cât mai ridicată. Moș Tucă trebăluia, și trebăluia, într-una. La un moment dat, cine trecea pe lângă gardul
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
mai și băgau frica-n oameni. Sătenii se trezeau, în plină noapte, cu dracii prin case, draci, care, după ce luau cam tot ce puteau lua cu ei, dispăreau, lăsând în urmă frică, jale și sărăcie. Furau tot ce se putea fura. În primul rând, însă, tot ce era ușor de luat, de transportat și, pe deasupra, reprezenta o valoare cât mai ridicată. Moș Tucă trebăluia, și trebăluia, într-una. La un moment dat, cine trecea pe lângă gardul casei sale, aproape gata de
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
decenii. Orele de până la amiază trecură destul de repede. După prânz se duse grăbită acasă. O bojdeucă de nici doi bani, ca de la marginea fostelor vii ale fostului grajd. După ce numără, să vadă, câți euri are, se mai liniști. Față de cât fură ăia, și ăia, conchise ea, e un fleac.O sună la telefon pe fiicăsa, Paraschiva, din Italia. O găsi. Îi spuse: fata mea, am o mare bucurie. Care? Nu ți-o spun. Astea nu se vorbesc la telefon. Mă primești
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
români. și pentru Jalemare și ai lui. Pentru bărbații, din neamul lui, vreau să zic. Tot mai greu de trăit; tot mai abruptă, viața, pe Dealul Mic, al eroului meu. A văzut că cel mai bine se poate trăi din furat. Hai s-o încercăm și pe asta. Însă, a fi un hoț de elită, presupune a face, în prealabil, niște investiții. Că, nici chiar dacă devii hoț, nu trebuie să fii ca un oarecare tercheaberchea. Deci, a stabilit, mai întâi, numărul
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
În timp ce mergeau, schițând câte ceva, cu ochii trăgeau, la ce era mai de valoare, prin gospodăriile oamenilor. După amiază, se retrăgeau. După miezul nopții reveneau. Costumați în caguliști. Înarmați cu unelte care să le permită operarea, în fiecare caz în parte. Furau: păsări, vin, porci, mijloace de locomoție simple și lesne de manevrat, unelte moderne, folosite de localnici la efectuarea unor lucrări agricole. Către ziuă dispăreau, cu ele, încărcate în aceleași mijloace de transport, cu care ziua mimau desenarea viitoarele presupuse agende
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
ideea salvatoare. A tras autocamionul la primărie, și i-a depus, rând pe rând, pe toți, unul lângă altul, pe treptele din beton ale edificiului public respectiv. I-a mai lăsat vorbă, gardianului de servici: ai grijă să nu se fure vreo armă, ori vreun cartuș, iar mai către dimineață, care cum se va dezmetici, să fie sfătuit să se ducă la casa lui. Cum s-o fi descurcat, fiecare, cel de sus știe. Vina a căzut, totuși, asupra conducătorului auto
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
orele de odihnă continuau, în liniște și pace deplină. De la un timp, însă, această atmosferă de basm a început a se îngusta. Era pe când Guvernul țării dăduse afară miile de polițai, dispariția lor încurajându-i pe hoții de păsări, care furau și puneau la oală, noapte de noapte, în tot mai mare măsură, cocoșimea satului. În scurtă vreme această populație de cântătoare a scăzut în așa măsură, încât, în ultimele nopți, abea dacă mai spărgeau noaptea și zorile, câte un cucurigu
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
gara Chitila. Orice ageamiu putea să-și dea seama că fuseseră abandonate, ca să nu spun aruncate, aici, de către cineva.Oare cine ar fi putut fi cinevaul acela? Ei, bine, nici mai mult, nici mai puțin, decât, hoții de fier vechi. Furaseră lăzile, crezând că vor găsi în ele cine știe ce, dar, au găsit niște focoase nucleare. Înfricoșați, sărmanii hoți, au scăpat de ele, cum au putut mai repede și mai fără probleme. Iar cei care le-au recuperat,s-au scăldat din
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
într-o mașină, la întâmplare, pe care o expediază la spital. Eu merg acasă, ascund banii și te ajung rapid. Un polițai, din trupa sosită instantaneu, o întrebă: ce s-a întâmplat? Ești chior? Nu vezi? Au vrut să ne fure banii nunții. Cine? De unde vrei să știu, mintosule?! Urcă în mașina care o aștepta, cu portiera deschisă, și plecă acasă. Polițaii urcă în mașina lor, și dispar, în căutarea acului din carul cu fân, al hoților, cărora, banii acelei nunți
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
cu proze, poezii, epigrame, glume, maxime și alte specii literare, dispăruseră. Unde-or fi, oare, se întreba, uimit, preotul? Observând ce mișcare rapidă și sinuoasă fac, acele cărți, din mână în mână, s-a dumirit, prin viu grai: a, le fură, le-au furat. Acum, ăsta din coșciug e mare literat. și hoții ăștia vor să aibă câte o ultimă amintire, de la defunct. Defunct, zici, mata, părinte, sărut’mâna? Defunct, zici? Da! Când, deodată, pânza de pe față este aruncată cât colo
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
epigrame, glume, maxime și alte specii literare, dispăruseră. Unde-or fi, oare, se întreba, uimit, preotul? Observând ce mișcare rapidă și sinuoasă fac, acele cărți, din mână în mână, s-a dumirit, prin viu grai: a, le fură, le-au furat. Acum, ăsta din coșciug e mare literat. și hoții ăștia vor să aibă câte o ultimă amintire, de la defunct. Defunct, zici, mata, părinte, sărut’mâna? Defunct, zici? Da! Când, deodată, pânza de pe față este aruncată cât colo, iar din raclă
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
iminentei mirese, și au luat-o către frontieră. La graniță au dat peste un alt neglijent. și s-au văzut, iute, în țara vecină. Fata avea servici bine plătit. Facilita tranzacții de contracte între diferite firme. El - nimic, decât, autoturismul, furat la plesneală! Imediat după căsătorie, doamna și l-a luat drept asociat. Mai întâi, pe teritoriul Austriei. Le-a mers, încă de la început, bine. și-au cumpărat apartament. și-au luat altă mașină, direct din magazin, după ce, pe cea sustrasă
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
vorbească despre necazurile familiei, despre plăcerile sale, disputele sale, sufletul său foarte simplu, rău și avar, și - cu câtă animozitate - despre tristețea cauzată de nora ei, pe care o considera puțin ca un fel de co-soție care i-ar fi furat dragostea filială. Nora sa trebuia să fie drăguță. Am văzut-o puțin prin lucarna care dă în curte; avea ochii maronii, părul roșcat, nasul mic și drept. Câteodată, pentru a mă distra, doica îmi povestea despre miracolele Profeților, dar îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
timp: ciudații ei ochi oblici, gura strâmtă, totdeauna întredeschisă, tonurile voalate și liniștite pe care le avea, toate astea redeșteptau în mine amintiri îndepărtate și dureroase, iar eu căutam în ele lucruri de care fusesem frustrat, binele care mi se furase. Mă frustraseră oare de tot, pentru totdeauna? Ideea asta îmi inspira un sentiment mai teribil și mă făcea să încerc o voluptate de un alt gen, care mă consola în această pasiune fără speranță. Asta suna a obsesie. Nu știu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
-și fruntea: „Servește mereu la ceva!“ Am luat cuțitul să mă uit la el. Era al meu! Continuă pe un ton tânguitor: „Da, în dimineața asta, fiica mea (voia să spună „târfa“) mi s-a plâns că cineva i-a furat cămașa. Nu vreau să spun nimic rău, dar ieri a avortat. Noi știm bine, copilul... Spunea ea însăși: «La baie am rămas însărcinată.» Ieri-seară, m-am dus să-i fac frecție, avea vânătăi pe braț. Ea mi le-a arătat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
spus despre această teză de doctorat curajoasă, elaborată, documentată, scrisă cu talent eseistic. Dar o adăstare Îndelungă asupra subiectului ne ar readuce În situația curioasă a lui Al.Odobescu, cel care vrînd să scrie o simplă prefață, s-a trezit, furat de subiect, cu ditamai cartea. Deși lectura tezei a fost captivantă, Încercăm să nu devenim, la rîndu-ne ...bovarici, și să rămînem simpli referenți ai unei lucrări excepționale. Prietenul D. joacă, histrionic la culme, rolul soțului pe care soția-l gelozește
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
de ce un regizor ca V.I.Frunză, expert În teatru, mai are nevoie de un expert suplimentar?Hm... A propos de pasiunea mea pentru vechi documente teatrale : țin minte că băiet fiind, redacții bucu reștene cutreieram, și poze multe, cînd găseam, furam ! Prin 1975, cei de la revista Teatrul nici nu mă mai lăsau să ies pe ușa redacției din strada C. Mille, fără să mă ...controleze. CÎnd li se părea că sărisem calul, confiscînd o poză prețioasă, mi-o opreau; cu fotografiile
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
Mița din D-ale...voiau scandal cu orice preț ! Nu știu cît stă În teatre cronicăreasa ( pardon de expresie) : dar le are, tată! Le știe! Le pipăie! Le aruncă la coșul de gunoi al esteticii ! O dovadă? „În teatru se fură pe față și pe rupte. Actorii fură mimînd, regizorii fură mințind că au o idee cînd se apucă de un text cînd, de fapt, nu au nici una, spectatorii sunt furați de scrobeli...Criticii fură pentru că perpetuează un model empatic, impresionist
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
orice preț ! Nu știu cît stă În teatre cronicăreasa ( pardon de expresie) : dar le are, tată! Le știe! Le pipăie! Le aruncă la coșul de gunoi al esteticii ! O dovadă? „În teatru se fură pe față și pe rupte. Actorii fură mimînd, regizorii fură mințind că au o idee cînd se apucă de un text cînd, de fapt, nu au nici una, spectatorii sunt furați de scrobeli...Criticii fură pentru că perpetuează un model empatic, impresionist...” Păi dacă toți fură, fătucă, ce mai
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
știu cît stă În teatre cronicăreasa ( pardon de expresie) : dar le are, tată! Le știe! Le pipăie! Le aruncă la coșul de gunoi al esteticii ! O dovadă? „În teatru se fură pe față și pe rupte. Actorii fură mimînd, regizorii fură mințind că au o idee cînd se apucă de un text cînd, de fapt, nu au nici una, spectatorii sunt furați de scrobeli...Criticii fură pentru că perpetuează un model empatic, impresionist...” Păi dacă toți fură, fătucă, ce mai chichirez zăbavă pe la
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]