2,337 matches
-
pe care cea din urmă îl are asupra celei dintâi. Și dacă Burckhardt vede posibilă nașterea culturii din cultul religios, filosoful Nikolai Berdiaev n o poate concepe decât în raport genetic direct față de cult: „Cultura e legată de cult, zice gânditorul rus; ea e rezultatul diferențierii și al extensiunii cultului. Cugetarea filosofică, cunoașterea științifică, arhitectura, pictura, sculptura, muzica, poezia și morala, totul e cuprins în cultul Bisericii, organic și integral, sub o formă încă nediferențiată”.(Nicolas Berdiaeff: Le destin de la culture
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
filosofilor păgâni, îndeosebi lui Socrate și lui Platon. Revelația aceasta către lumea păgână, departe de a fi desăvârșită, e parțială, e fragmentară, ca o lumină împrăștiată ici și colo în rațiunea filosofică. Și dacă există un fel de consens al gânditorilor greci cu afinități față de doctrina creștină, el se datorește fie împrumuturilor din mozaism, pe care și Justin le presupune, fie acestei largi explicații teologice, care implică influența Logosului asupra cugetării. Pentru întărirea acestei idei, Justin demonstrează că ea este familiară
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
subterană a ființei omenești, atât de atractivă pentru psihologia modernă. Și într-adevăr sunt teorii care susțin cu tărie lucrul acesta. Cea mai frumoasă dintre toate e, fără îndoială, aceea a domnului Lucian Blaga. Despre acest superior scriitor și profund gânditor, care a îmbogățit cultura românească cu prodigioasele sale daruri de poet, de dramaturg și de filosof, nu se poate vorbi, credem, decât cu dragoste și recunoștință. Un Lucian Blaga nu se găsește la toate răspântiile, atât de puține ale tinerei
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Du-te și ține-i puțin de urât. Povestește-i, cântă-i ceva. Toma se duce. Vede surorile cum îngijesc bolnavii, dar nu vede nicăieri vreun înger cu aripi așa cum îi văzuse el în poză, într-o carte. Trist și gânditor, se întoarce acasă. La un moment dat traversează strada fără să se uite nici în dreapta, nici în stânga. Dintr-o dată, o mână îl apucă și îl trage înapoi. - Fii atent! Strigă femeia care îl observase. Nu vezi că te calcă mașina
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
problemă descrisă a fost cea teologică, privind creația omului. Interpretarea pornește de la sintagma biblică "după chipul și asemănarea Sa"109 pe care încearcă să o explice punctând fiecare dintre elementele creației: "a făcut corpul din pământ, iar suflet rațional și gânditor îi dădu prin suflare sa proprie. Aceasta numim chip "dumnezeiesc", căci cuvintele "după chipul" indică rațiunea și liberul arbitru, iar cuvintele "după asemănare" arată asemănarea cu Dumnezeu în virtute, atât cât este posibil"110. Această separație permite perfecțiunea omului la
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
rememorează, în articolul Orient et Occident, traseul vizitei sale, alături de un alt coleg, întreprinse în România. Printre altele, autorul consemnează că: "noi aducem urările noastre de prosperitate pentru revista Logos, care va servi nu numai ca simplu liant între mediile gânditoare ale creștinismului răsăritean, ci care va contribui la cunoașterea și aprecierea, în Franța, a elanului religios și științific care se manifestă în toate țările ce păstrează tradiția culturii și a pietății ortodoxe"18. Virgil Godeanu publică un text despre viața
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
ansamblul ei, si aceasta poate subordona scopurilor ei numeroase elemente care, desprinse din context, n-ar fi decât disertații abstracte. Și Dante și Milton au scris atât tratate cât și poeme, fără să le confunde pe unele cu celelalte. Milton, gânditor independent în teologie, a scris disertația De doctrina Christiana cam în perioada în care a compus Paradisul pierdut. Oricum am defini natura acestui poem (epopee, epopee creștină sau poem epic-filozofic) și în duda intenției lui declarate de "a arate înțelepciunea
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
jos o prezentare destul de detaliată a acesteia. Deși Coșeriu vorbește în mai multe locuri despre concepția să hermeneutica 4, cred că un capitol exemplar în acest sens este cel în care savantul român analizează filozofia limbajului la Giambattista Vico, un gânditor italian foarte original și foarte important (care l-a influențat și pe Hașdeu, de altfel), insă ale cărui scrieri se caracterizează prin obscuritate și inconsecventa terminologica, punând numeroase probleme de interpretare. Din felul în care procedează Coșeriu, se desprind cel
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
30 constituie perioada de frământări a unei generații educate, licențiate, aspirante către funcții și profesii intelectuale. Deznădejdea tinerilor confruntați cu șomajul intelectual este redată și de scriitorul bucovinean Traian Chelariu: Generația noastră, a celor rămași în afară de posturi, e sceptică și gânditoare. Nu ne așteaptă decât încă ani lungi de criză din toate punctele de vedere. Și noi nu cerem mai mult decât au obținut predecesorii noștri - ba cerem foarte puțin, prea puțin poate - , cerem numai dreptul la muncă pentru existență oarecare
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
ținută, în mod fatal, departe de activitatea serioasă pentru care s-a pregătit, sau se crede pregătită, nu va da oameni de inițiativă atunci când îi va veni și ei rândul la concertul social, ci va da oameni resemnați sau sceptici, gânditori poate, dar neentuziaști 75. Până la a constitui o atracție pentru tineret, în învățământul teoretic au investit nu doar autoritățile, ci și părinții. Situația de până la primul război este invocată în termeni tranșanți de Rădulescu-Motru: Că organizația școlară a României vechi
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
autori, criza modernității e nu numai de descris în articulațiile ei, ci de valorificat. Excepția modernității în raport cu lumile tradiționale e de pus la încercare cu noutatea, diferența, profilul ei atipic în fața Luminii atotcuprinzătoare. Printre alții, Nikolai Berdiaev și mai toți gînditorii ruși de la începutul secolului XX sau Simone Weil, iar în preajma noastră André Scrima, Andrei Pleșu, H.-R. Patapievici privesc mai degrabă astfel modernitatea tîrzie, nerefuzîndu-i șanse spirituale proprii. în secolul al XV lea, Nicolaus Cusanus a regîndit, cu un optimism
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
de tip nominalist, spectacolul cosmic și social nu mai reflectă atît logosul divin, cît mai degrabă o transcendență care poate transgresa orice ordine și lege, devenind astfel de neînțeles, refuzîndu-se oricărei abordări prin înaintarea continuă a raționamentelor. Omul, ca ființă gînditoare, și Dumnezeu ajung doi parteneri care încep să nu se mai înțeleagă unul pe celălalt și care, de aceea, înclină să se despartă. Credința nu mai colaborează cu înțelegerea. Credința riscă să se arunce, fără înțelegere, spre absolut. Se pregătește
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
armonioasă pînă la încremenire a ordinii divine ca necesitate, ierarhie, putere. Linia nominalistă a reacționat față de o continuitate devenită opresivă, exacerbînd distanța dintre cele două sfere, respingînd obiectivările divinului în universalii. Exaltînd demnitatea particularului, ea a pregătit autonomia omului modern. Gînditor aparte, Cusanus a propus un model mai subtil care, păstrînd o relație intimă între transcendent și explicitările sale, nu permitea sedentarizarea celor din urmă, transformarea lor în obiectivări autosuficiente. Dimpotrivă, toate aceste explicitări care, pentru Cusanus, sînt entitățile înseși ale
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
principiul său, privilegiază o transcendență de tip spațial, vertical : un dincolo care depășește universul. Creștinismul a asimilat ambele modele, în coprezența lor paradoxală pe care, de altfel, crucea o figurează cu simbolismul ei geometric. Evident că, în funcție de tipul lor spiritual, gînditorii creștini vor pune accentul, fără exclusivism, pe un model sau pe altul. Contemplativi și mistici pasionați din toate timpurile Origen, Evagrie, Grigore de Nyssa, Isaac Sirul, isihaștii, Eckhart, Ruusbroec, beghinele, Cusanus, Silesius, Serafim de Sarov, Berdiaev sau Simone Weil, pentru
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
decât dacă, prin comportamentul său, individul a devenit un pericol pentru libertatea celorlalți. Individul este proprietar al persoanei sale, pentru care nu datorează nimic societății și este liber să își alieneze capacitatea de muncă, dar nu și întreaga persoană. Asemenea gânditorilor constituționaliști ai vremii sale care au susținut teza monarhiei mixte (Clarendon) sau republicanismul (Harrington, Sidney), Locke a insistat asupra necesității de a limita rolul puterii executive în numele dreptului natural. Această idee a devenit o constantă a gândirii liberale, indiferent dacă
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
Cu o precizare deloc secundară: o lectură interesată de totalul de adîncime al unor texte și mai puțin de statistica de suprafață, se cuvine să nu amestece indistinct și nici să substituie ilicit, cum s-a procedat uneori, pe poet, gînditor și ipostaza marcată de cotidianitate a publicistului. Constatăm conlucrarea poet-gînditor (nu doar) într-o construcție precum Egipetul, unde semnele invocate în discursul poetic dezvăluie în fond o anagramă a spiritului: piramidă, idolatru, mag, faraon, gintă ș.a., țesătura fiind una a
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
dar avînd în pliurile ei și funcția cuminecării: "Te hrănești din substanța ta spirituală, atunci cînd cunoști și te cultivi. Te hrănești din cuvintele limbii tale, le mănînci înțelesurile, și te afirmi ca ființă cu înțeles universal ca persoană umană gînditoare pe socoteala substanței tale spirituale"69. După ce afirma că, fizic, nu ne mai putem întoarce la colibe și cătune, ci doar la zăcămîntul lor lingvistic, Noica încerca să facă funcțional binomul comunicare-cuminecare în progresul nostru social și cultural. Și primul
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
au oscilat între caracterul "tres (trop?) prophétique" (Erica Marenco) și impresia de noeme deja datate: "les idées mortes du siècle dernier" (J. Duvingnaud), recunoscîndu-se, e drept, și o anume sensibilitate la schimbările petrecute, cum s-ar spune, sous nos yeux. Gînditor profund tragic, din familia spirituală a celor hrăniți cu tristețe bestială, așezat cumva în descendența spirituală a lui Iov, negativist și nu nihilist, cum singur mărturisea, Cioran voia să treacă, o dată cu Lettre à un ami de lontain (text cu care
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
printre altele, și holocaustul, a cărui povară o purtam zilnic, precum mai vechiul erou absurd, Sisif. Camus ne îndemna, nu-i așa, să ni-l închipuim pe Sisif fericit; mă gândesc, dimpotrivă, să ni-l imaginăm, mai realist, pe Sisif gânditor, meditând la urcușurile viitoare. Dacă destinul nu i-ar sta împotrivă, cu siguranță că Sisif ar găsi o cale de a evita urcușul următor. Noi însă, spre deosebire de Sisif, putem, împreună, încerca să evităm viitoare "realități lingvistice" asemănătoare lui Mein Kampf
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
sens apofatic. În al doilea rând, metafizica blagiană, puternic marcată de motivul antinomicului, este legată de viziunile unor gânditori emblematici ai spiritualității răsăritene, precum Dionisie Areopagitul, Grigorie Palama, gnosticii târzii, dar și Dostoievski, Soloviov sau Berdiaev. Tema pe care acești gânditori o dezvoltă cu predilecție este aceea a abisului divin. Realitatea ultimă este descrisă în metafizica (sau teologia) abisală a acestui spațiu cultural ca îndepărtată la maximum, mai-presus-de-orice, neînsemnând absolut nimic din cele sensibile sau inteligibile, în sfârșit ca un adânc
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
astfel de trăsături antinomice, încât apare ca firească întrebarea dacă nu cumva Blaga a fost influențat și pe această filieră în predilecția pentru antinomic. 3.3. Blaga și Pavel Florenski În studiul introductiv la traducerea românească a uneia dintre cărțile gânditorului rus Pavel Florenski 398, vorbind despre receptarea gândirii florenskiene în cultura românească, Ioan I. Ică jr. susține "omniprezența evidentă a gândirii florenskiene" în Eonul dogmatic, fără ca numele lui Florenski să fie măcar o singură dată citat. El consideră că idei
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
figuri pe care gândirea alternativă le-a încercat de-a lungul istoriei ideilor, fără a le fi cuprins vreodată într-un corpus metodologic. Aceasta înseamnă nu o perfecționare a instrumentelor de lucru, ci "repunerea sub semnul întrebării a organizării subiectului gânditor, a obișnuințelor sale intelectuale, a organelor sale de înțelegere și, în sfârșit, a canoanelor sale principale cu privire la adevăr. Dincolo de toate complicațiile metodologice, ușor acceptabile, este zdruncinat chiar centrul de gravitație al subiectului rațional, ce a fost confundat mult timp și
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
și de nădejde. Un Keyserling, după ce a sondat apele duhului de pretutindeni, crede, cu vânjosie de condotier al ideii, în înălțarea vieții pe un alt podiș spiritual. El e însă tot atât de departe de concepția unui nou eon dogmatic, ca și gânditorii raționaliști de toate speciile, pe care în chip merituos îi depășește. Cu profunzimile stepei rusești la spate, un Berdiaev profetizează noul ev mediu. Gândirea lui Berdiaev e străbătută fără îndoială în mare măsură de un sentiment eonic. "Noul ev mediu
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Sunt numai o verigă din marea îndoire,/ Fragilă, unitatea mi-e pieritoare; dar/ Un roi de existențe din moartea mea răsar,/ Și-adevăratul nume ce port e unduire.// Deci, arcuit sub tîmpuri, desfășur lung țesut/ De la plăpânda iarbă la fruntea gânditoare,/ Și blondul șir de forme, urcând din soare-n soare,/ În largurile vieții revarsă un trecut". Roiul de existențe ce răsare din neființa unității înfășurate în sine configurează forme existențiale posibile sau potențe ale increatului desfășurate în marea țesătură a
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
George Pădure. Un șef de stat care își exersează până la leșin doar darul vorbirii, lăsându-și darul gândirii pradă abstinenței totale, poate deveni un motiv de jale patriotică. Nu se aștepta nimeni ca dl Băsescu să se dovedească o trestie gânditoare, dar ipostaza de bâtă cinică prezintă multe riscuri. Spectrul unui alt „tătuc” trebuie să-i pună pe gânduri pe cei aflați de atâta vreme în așteptarea democrației. Ceilalți - inclusiv distinși analiști politici - pot dormi liniștiți. Ca și altădată, vor acuza
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]