2,190 matches
-
numai aici el se va naște sau s-a născut"439. Politica altor state europene oferă jurnalistului numeroase exemple în ilustrarea tezelor politice: situația politică din Franța, Anglia, Germania se constituie în termen de referință, în desfășurarea analizelor contrastive ale gazetarului. În acest sens, articolul " Cum se petrec alegerile în Anglia, cum în România?", publicat în 27 martie 1880, descrie sistemul electoral din cele două state, iar concluziile jurnalistului evidențiază diferențele de cultură și tradiție parlamentară: "nu pretindem ca un stat
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
cititorului cu problematica articolelor. Valorificând resursele stilistice ale limbii populare, jurnalistul reușește să construiască un cadru de familiaritate, imprimând articolelor acel "ton sfătos" de care vorbea G. Călinescu în legătură cu publicistica eminesciană. Gama expresiilor populare, extrem de diversă, servește intențiile demonstrative ale gazetarului: a avea sfadă, a nu-și cunoaște lungul nasului, a-și face mendrele, a-și scoate sufletul din palmă, a (nu) face hatâr, a-și înfierbânta creierii, a umbla ca mâța pe lângă pasat, a secera înainte de a fi semănat, negustorie
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
zeci de mii de alți supuși străini (în începutul sec. câteva sute)"455. Invocarea datelor statistice, ori de câte ori se ivește ocazia, susține excursul publicistic și relevă travaliul documentării din spatele articolelor. Convertind, atunci când demersul argumentativ o cere, elocvența trecutului în date statistice, gazetarul însuși subliniază importanța datelor pozitive în consolidarea valorii probante a discursului "pentru că publicul român, ca orice public din lume, trăiește în prezent și puțini, prea puțini se interesează, de trecutul țării lor..."456. d) Dimensiunea metadiscursivă a limbajului politic eminescian
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
de miliard de datorie directă, încărcată alaltăieri în spatele a sute de mii de oameni cari n-au nici mălaiul trebuincios hranei lor de toate zilele, crezi că acea sarcină e singura care li se va impune?"460. Pentru fiecare interogație, gazetarul oferă răspunsuri pe care le dezvoltă apoi în cadrul unor comentarii extinse și bine argumentate. Publicistica eminesciană se transformă astfel într-un dialog virtual cu cititorii, pe care jurnalistul încearcă să-i convingă de justețea afirmațiilor sale și pe care îi
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
comunicatul care l-a dezmințit e datorit presiunii Austriei"467. f) Dramatizarea. De multe ori, articolele eminesciene constituie adevărate puneri în scenă, amplu regizate de jurnalist. Ședințele Camerei sunt prezentate ca niște spectacole de teatru, care suscită ironia fină a gazetarului. "Fabrica de palavre" din Dealul Mitropoliei oferă jurnalistului prilejul dezvoltării unor adevărate comedii caragialești, iar personajele politice au toate datele eroilor dramatici: Cine a fost de față la ședința de sâmbăta trecută, 1 aprilie, a Camerei, a avut fericirea de
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
învățat?"469. Pamfletul cu adresă individualizantă se transformă, în fragmentul citat, în critică mânuită cu o mare plasticitate verbală. Valoarea expresivă constă în maniera simplă de a traduce, fără prea multe neologisme, într-o limbă la îndemâna cititorilor, marile abstracții. Ideile gazetarului sunt puse în scenă cu o proverbialitate care amintește de Ion Creangă sau de Anton Pann. Mijloacelor dramatice de concretizare a ideilor li se adaugă o serie întreagă de mituri, istorii și istorisiri, de referințe literare ample, precum și o gamă
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
lingvistice individuale echivalează cu producerea unor efecte particulare la nivel de receptare. Guvernată de finalități specifice, vizând legitimarea ideilor și opțiunilor politice, educarea și persuadarea publicului cititor, responsabilizarea opiniei publice cu privire la problemele țării, exprimarea atitudinii și a opțiunilor politice ale gazetarului ș.a., publicistica eminesciană se remarcă prin strategii discursive particulare, în concordanță cu obiectivele jurnalistului. 5.3.2. Metamorfoze ale relației jurnalist-cititor A vorbi despre metamorfoze ale relației jurnalist-cititor presupune a identifica o serie de modificări în raporturile dintre subiecții semiozei
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
raporturile dintre subiecții semiozei eminesciene. Din această perspectivă, fiecare dintre cele patru etape identificate de noi în activitatea publicistică eminesciană se distinge prin nuanțări specifice. Articolele din Curierul de Iași se caracterizează prin prezența sporadică a jurnalistului în text. Vocea gazetarului se face simțită rareori, îndeosebi în finalul textelor, uneori în notă ironică, alteori cu valoare evaluativă, într-o complicitate atent regizată cu publicul cititor: "Am împărtășit și noi indulgenților cititori un specimen de exercițiu stilistic al ziarului Kelet din Cluj
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
împărtășit și noi indulgenților cititori un specimen de exercițiu stilistic al ziarului Kelet din Cluj și am spus că efectul unor asemenea caraghioslâcuri este în Ungaria totdeuna o măsură guvernamentală oarecare". Remarcăm astfel, în perspectivă diacronică, interesul din ce în ce mai mare al gazetarului pentru instituirea unei relații autentice cu publicul cititor. Astfel, dacă în perioada debutului jurnalistic și a activității desfășurate la Curierul de Iași, Eminescu își alcătuiește articolele animat de dorința de a oferi cât mai multe informații, odată cu intrarea în redacția
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
cititorul, vizibilă în adresarea directă, în formulări colocviale care instaurează un soi de complicitate între jurnalist și public, în demersul evaluativ și critic al clasei politice. În paginile Timpului, Eminescu dă frâu liber retorismului și patosului exprimării, expresie a angajării gazetarului în campanii de presă, în polemici virulente cu ceilalți colegi de breaslă. În ce privește receptarea, publicistica eminesciană construiește, în mod explicit, imaginea a două tipuri de cititori: cititorii părtinitori, care citesc în articolele jurnalistului ceea ce vor să vadă, aceștia fiind ipostaziați
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
drepturile politice, deși suntem de mai înainte siguri că evreii nici nu vor aceste drepturi, căci nu țin deloc la onoarea de a fi concetățenii d-lor Costinescu, Pătărlăgeanu, Mărgăritescu, Pundescu ș.a."478. Nu lipsesc din textul articolelor nici justificările gazetarului, care se teme că va fi condamnat pentru asprimea tonului și virulența judecăților de valoare: " Daca tonul foii noastre e uneori de-o estraordinară asprime, cititorii desigur că nu vor fi uitând ce cumplită e starea de lucruri în care
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
recenzarea principalelor categorii semantice înregistrate de publicistica eminesciană au evidențiat rolul jurnalistului în procesul de modernizare a limbii române. Din punct de vedere pragmatic, am fost interesați de modul în care dinamica relației jurnalist-cititor modelează mijloacele de exprimare utilizate de gazetar, antrenând efecte variate la nivel de receptare: avertizare, confesiune, infirmare, dezvăluire, evaluare, revoltă ș.a. Complementaritatea celor trei niveluri de analiză (sintaxă, semantică, pragmatică) a impus conexiuni constante între dimensiunile semiotice, favorizând astfel depășirea interpretării izolate a fenomenelor în discuție. Capitolul
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
protest hotărât împotriva compromisurilor în relațiile cu cele două mari puteri vecine, Turcia și Rusia, precum și de critică severă a stării de lucruri din țară, provoacă nemulțumiri în rândurile conducătorilor conservatori"483. Pentru a stăvili avântul polemic al celor trei gazetari, conservatorii numesc redactor-șef pe I.A. Cantacuzino, în februarie 1878. Libertatea de gândire și de exprimare a lui Eminescu îi va aduce mari neplăceri: jurnalistul intră în conflict cu Al. Lahovari, un influent lider conservator, ajungând să formuleze critici
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
are ca premisă conștientizarea rolului pe care îl îndeplinește presa în educarea opiniei publice și, implicit, în atingerea idealurilor naționale. Cu timpul, caracterul strict informativ al primelor gazete este depășit prin cultivarea unui jurnalism de atitudine, definit prin exprimarea opiniilor gazetarilor față de realitățile prezentate, prin atenția din ce în ce mai mare acordată persuadării opiniei publice. 6.2. Analize cantitative, semantice și pragmatice Analiza contrastivă a limbajului politic, cultivat de presa din cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea, vizează identificarea, cu ajutorul
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
celei dintâi, indicând optimismul jurnaliștilor privind procesul de modernizare a țării; d) deși una dintre clasele vizate în analiza DAT a fost clasa injuriilor, remarcăm faptul să programul nu a incrementat nici un cuvânt aferent acestei clase. În ciuda polemicilor aprige dintre gazetari, discursul publicistic din cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea își păstrează eleganța, fiind concentrat asupra demontării, cu argumente solide, a afirmațiilor adversarului și nu pe atacul la persoană; e) toate cele patru publicații supuse analizei se
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
de poet derivă din modul de organizare a discursului, din detenta temporală a demersului jurnalistic, din acribia cu care își redactează articolele, din bogăția și eleganța expresiei verbale, din grija și respectul față de cititor, din erudiția și formația enciclopedică a gazetarului. Eminescu își selectează cu atenție mijloacele de expresie și traduce abstracțiile în planul experienței empirice, manifestând interes pentru înțelegerea adecvată a mesajului jurnalistic. Modelându-și limbajul în funcție de competențele interpretative ale cititorului și provocându-l în același timp, prin amploarea problematicii
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
ponderea diferitelor clase semantice în cele patru gazete supuse atenției nu au relevat diferențe semnificative, sugerând astfel, că semantica limbajului eminescian este caracteristică semanticii discursului publicistic din secolul al XIX-lea și că diferențele vizând atitudinile și opțiunile politice ale gazetarilor nu se reflectă la nivelul vocabularului utilizat. Credem însă că una dintre limitele programului constă în eludarea aspectelor de ambiguitate semantică, care nu pot fi rezolvate fără raportare la contextul discursiv. Chiar dacă, în cazul limbajului publicistic, ambiguitatea semantică este semnificativ
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
politic, ca sistem de semne specific exprimării raporturilor de forță din sfera politică, poartă amprenta valorilor, credințelor și atitudinilor împărtășite de emitent 504. Pe această linie de interpretare, analiza limbajului eminescian oferă informații relevante privind opțiunile și concepțiile politice ale gazetarului; b) cea de-a doua premisă a demersului analitic a vizat orizontul integrator al semioticii care, prin dialogul deschis între discipline precum lingvistică, sintaxă, semantică, pragmatică, favorizează o mai bună înțelegere a structurii și funcționalității limbajului obiect, în cazul nostru
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
limbajului publicistic eminescian la specificul discursiv al epocii. Modalitate de abordare dominată de perspectiva semnului, demersul semiotic favorizează analiza limbajului politic eminescian ca ansamblu semnificant, care poartă marca contextului istoric care îl generează, expresie a concepțiilor și atitudinilor politice ale gazetarului. Abordarea semiotică a vizat elaborarea unui discurs descriptiv, care să dea seamă de mecanismele și strategiile de semnificare utilizate de jurnalist în susținerea concepțiilor politice, de relațiile instituite între diversele mijloace de exprimare și de potențialul semnificativ al parametrilor situației
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
secolului al XIX-lea, a aspectelor sociale, economice și politice din acele timpuri, consemnarea principalelor evenimente de politică națională și internațională ale vremii, a contribuit la formarea unei perspective de ansamblu asupra epocii eminesciene 520, oferind premisele pentru înțelegerea afirmațiilor gazetarului. Lupta pentru independență a statelor din sud-estul Europei, crearea primelor structuri democratice în Principate, situația economică, politică și demografică a țării noastre, condițiile Congresului de la Berlin, statutul presei în epocă, particularitățile vieții politice românești sunt realități a căror cunoaștere modifică
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
structuri democratice în Principate, situația economică, politică și demografică a țării noastre, condițiile Congresului de la Berlin, statutul presei în epocă, particularitățile vieții politice românești sunt realități a căror cunoaștere modifică grila de lectură a articolelor eminesciene, oferind explicații pentru afirmațiile gazetarului. Purtând pecetea unui moment istorico-politic determinat, publicistica eminesciană ne obligă la respectarea distanțelor dintre orizontul producerii și cel al receptării articolelor, pentru că întrebările jurnalistului nu pot fi niciodată identice cu cele ale interpretului. La nivelul direcțiilor tematice înregistrate de articolele
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
hexadei, problematica articolelor eminesciene dobândește valențe noi, reflectând adecvarea conținuturilor la finalitățile demersului jurnalistic. O altă dimensiune a analizei hexadice a vizat identificarea și descrierea mijloacelor de expresie folosite de jurnalist în construirea demersului publicistic. În acest sens, remarcăm preferința gazetarului pentru mijloace precum: utilizarea paremiologiei românești și străine în argumentarea ideilor politice; explicitarea constantă a vocabularului; dezvăluirea mecanismelor și strategiilor discursive, prin intermediul metacomentariului didactic care însoțește excursul jurnalistic; cultivarea tehnicii exemplului și a analogiei, cu rol în plasticizarea noțiunilor și
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
dată, că fiecare ipostază în parte modelează selecția mijloacelor de exprimare, imprimă textelor direcții tematice particulare, manifestă finalități specifice, generând efecte distincte la nivelul receptării. În vreme ce ipostaza analistului politic imprimă textelor o componentă reflexivă accentuată, evidențiind refuzul înregimentării politice a gazetarului, ipostaza specialistului imprimă articolelor o dimensiune pozitivistă pregnantă, implicând recursul la surse de autoritate în domeniile abordate. Polemistul recurge la un discurs virulent, urmărind demontarea concepțiilor politice ale adversarilor astfel încât, deși pledează pentru un discurs polemic onest, Eminescu recurge el
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
complexitate, favorizând delimitarea unor paliere multiple de constituire a mesajului jurnalistic. Niciodată izolat sau izolabil, limbajul eminescian intră în dialog cu manifestări discursive variate, resuscitând potențialul semantic al semnelor verbale și îmbogățindu-l cu valențe noi, în funcție de finalitățile discursive ale gazetarului. Ironia, unul dintre instrumentele retorice predilecte ale jurnalistului Eminescu, vine să îmbogățească caracterul polisemic al limbajului publicistic, favorizând desfășurarea vocației artistice a gazetarului. Semnificațiile mesajului jurnalistic sunt influențate și de topografia articolelor în economia paginii de ziar. Pe această linie
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
variate, resuscitând potențialul semantic al semnelor verbale și îmbogățindu-l cu valențe noi, în funcție de finalitățile discursive ale gazetarului. Ironia, unul dintre instrumentele retorice predilecte ale jurnalistului Eminescu, vine să îmbogățească caracterul polisemic al limbajului publicistic, favorizând desfășurarea vocației artistice a gazetarului. Semnificațiile mesajului jurnalistic sunt influențate și de topografia articolelor în economia paginii de ziar. Pe această linie de interpretare, vecinătatea textuală a rubricii intitulate "Revista presei străine" influențează semantica editorialelor semnate de Eminescu în Timpul, favorizând lectura contrastivă a concepțiilor și
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]