2,189 matches
-
Contimporanul" din noiembrie 1926 și reeditat de curând în volumul de Opere, VI, p. 380-381, Ion Vinea, Publicistica (1925-1926), îngrijit de Elena Zaharia-Filipaș. Autorul a mai reflectat și cu alte ocazii la condiția ingrată a publicistului, de pildă în articolul Gazetarul biurocrat, publicat în ,Cuvântul liber" din 14 februarie 1925 (p. 10-12 în ediția citată), reluat parțial în ,Facla" din 31 decembrie 1925 sub titlul Mizerii profesionale (p. 196-197). Ion Vinea pornește de la constatarea dezarmantă că ,presa nu e nicăieri liberă
Patrimoniul clasicilor de izbeliște? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11410_a_12735]
-
Cuvântul liber" din 14 februarie 1925 (p. 10-12 în ediția citată), reluat parțial în ,Facla" din 31 decembrie 1925 sub titlul Mizerii profesionale (p. 196-197). Ion Vinea pornește de la constatarea dezarmantă că ,presa nu e nicăieri liberă", motiv pentru care ,gazetarul a încetat de a mai fi un conducător de opinie publică". Iar pentru ,înjosirea zeiței de maculatură" nu pot fi învinuite guvernele, parlamentele sau vreun minister anume. Cenzura presei și deci pierderea independenței de opinie vin din altă direcție: ,O
Patrimoniul clasicilor de izbeliște? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11410_a_12735]
-
cuvânt din repertoriul său de Moscova. Din acest punct de vedere, el era cel mai puțin indicat dintre toți politicienii români să gireze un act de asemenea presupusă importanță. Spun "presupusă importanță pentru că nu cunoaștem decât din fragmente detectate de gazetari și din aluzii strecurate de politicieni la ce s-au angajat oamenii lui Putin și, mai ales, la ce ne-am angajat noi. În orice caz, a stabili ca dată a semnării unui asemenea document 4 iulie, ziua independenței SUA
Testamentul politic al lui Ilici cel Mare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13730_a_15055]
-
anii 1924-1928), pe care profesorul de metafizică voia să o arunce în responsabilitatea memorialistului. Am stăruit mult pe lîngă factorii de la Cenzură și alte înalte fețe pentru acest incriminat capitol, demonstrînd că e, de fapt, o demascare a filosofului și gazetarului. Mi s-a răspuns că deși am dreptate e contraindicat să se publice orice despre Nae Ionescu. N-am izbutit în strădaniile mele. Ani de zile a zăcut în dulapul redacției manuscrisul Beldie, eu refuzînd să-l public fără capitolul
Dezvăluirile lui Constantin Beldie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16613_a_17938]
-
de a-și prezenta cursurile, dînd studenților sentimentul că ideile expuse se nasc atunci aievea, la catedră. Apoi ar fi de adăugat că a sa carieră s-a datorat nu numai "protecției de fuste" ci și harului său de extraordinar gazetar la Cuvîntul, pe care, în 1928, l-a acaparat ca director, apoi colaborării active, după 1930, cu Camarila Regală, al cărui membru ascultat a fost pînă în 1933, cînd a virat-o spre mișcarea legionară, al cărui mentor doctrinar a
Dezvăluirile lui Constantin Beldie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16613_a_17938]
-
grație lui Ion Cristoiu. Cu alte cuvinte, reproducem spusele lui Ion Cristoiu, un consumator de chiftele la recepții, Nistorescu, face azi și drege, nu contează ce, din punctul nostru de vedere. Fiindcă Ion Cristoiu își reamintește că l-a făcut gazetar pe Cornel Nistorescu. De aici reiese că un analist care se consideră infailibil, Cristoiu, a fost păcălit de un viitor consumator de chiftele care se ocupă cu gazetăria în timpul care îi rămîne, adică Nistorescu, portretizat de Cristoiu. Asta nu-l
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16620_a_17945]
-
presa e denunțată de autorități că instigă la nesupunere și revoltă, România Muncitoare fiind desființată. Firește că în perioada războiului (1916-1918), prin Monitorul Oficial, se decretează cenzura presei. Și, după război, în 1919, avem a semnala primul mare proces al gazetarilor de la Bukarester Tageblat care au scris, la comanda inamicului ocupant, procesul fiind unul de "înaltă trădare". Au compărut Slavici, Arghezi și alții, poetul fiind scos din proces de - mirare! - N. Iorga, Slavici fiind condamnat. Dar Constituția din 1923 garantează libertatea
Cenzura și vocația by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16647_a_17972]
-
încît mi-a fost și jenă să o taxez.” Același Cristian Tudor Popescu afirmă că în ultima vreme primește „telefoane agitate de sus, aproape după fiecare număr al Adevărului” în editorialul său în care mai scrie: „Nu cred că menirea gazetarului este să atace cu orice prilej Puterea. Însă atunci cînd Puterea atacă presa, acesta este, poate, cel mai grăitor semn rău pentru viitorul zisei Puteri.”
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13101_a_14426]
-
de foame, boală, sau uciși de gardieni erau aruncate în șanțurile mocirloase din apropiere. După ce locul masacrelor a fost dat în vileag, în anii 1991-1992 s-au făcut cercetări în lungul mlaștinilor și rezultatele au fost cutremurătoare. Români evlavioși și gazetari de la "Curierul de Nord" din Bălți au înălțat o piramidă de oase și cranii, care au fost acoperite și s-a ridicat o movilă în trepte. Deasupra delușorului format a fost înălțată o troiță de lemn, danie a credincioșilor din
Masacrul de la Bălți. In: Curierul „Ginta latină” by Nicolae Ciubotaru () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2254]
-
unor anonimi. El vizează nume de circulație și de o situare măcar medie (o situare mai clară în deceniile trecute, cînd au fost publicate recenziile cu pricina): "Pagina lui Ion Băiesu amintește prea adesea coloanele cotidianului. Dar una este stilul gazetarului, și alta cel al prozatorului. Primul informează de ceva (...). Țelurile prozei sînt altele și nu e cazul să insistăm, informarea nefiind oricum printre cele mai importante. Dialogurile lui Băiesu sînt, și ele, adeseori descurajante, practic neglijabile în desfășurarea acțiunii". Sau
Critica lui Ilie Constantin (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17640_a_18965]
-
spații lingvistice și literare, dar și mai multe spații sociale, mai multe domenii de activitate. A fost o autoritate intelectuală, indiferent în ce posturi sau postări s-ar fi aflat: ca profesor la universități străine, ca romanist, ca traducător, ca gazetar literar, ca editor, ca demnitar și, în vremea din urmă, ca diplomat cultural. Această multiplicitate a omului, a personalității îi verifica, în același timp, vocația europeană și vocația de a fi contemporan." * Vasile Igna stăruie pe alta vocație, cea de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17634_a_18959]
-
din ținutul Vrancei), parcurge toate treptele școlare, se înscrie la Facultatea de Drept din Capitală pe care o absolvă, obținînd, apoi, un stipendiu pentru desăvîrșirea studiilor la Paris. Reîntors în țară, se remarcă drept un stimat prozator, întreținînd activitatea de gazetar, remarcîndu-se că un mare avocat. Evident, i se făceau insistențe invitații pentru a intra în activitate politică militanta. Ezita. Cînd, în 1894, la 38 de ani, devine deputat liberal era autorul a trei volume de proza. Dramaturgia să, acea splendită
Delavrancea si ravagiile cenzurii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17662_a_18987]
-
de teatru: se despoaie o sirenă/ fiți cu ochii în patru.// Poate cam prea îngrămădiți pe scena" (ibidem). Luînd în considerare, alături de poezie, producția d-sale de eseist istoric literar, prozator, memorialist și, nu în ultimul rînd, pe cea de gazetar incisiv, îl putem socoti pe Barbu Cioculescu drept una din personalitățile literaturii noastre de azi, inca insuficient evaluat de o critică ce are grijă a neglijă totdeauna rezervă de "minți ne-iubite, inimi coclite" (ibidem), din care totdeauna răsar surprize
Un basm pentru adulti by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18133_a_19458]
-
replică lui Adrian Marino la afirmația ce pare aberantă: "Adrian Marino m-a băgat în pușcărie. Nu numai pe mine, peste 300 de oameni. Din ei, vreo 60 au murit." În loc să ceară explicații, argumente, să verifice eventual din alte surse, gazetarul consemnează resentimentele profesorului (" El a trait bine, scrie și acuma, iar eu am ajuns la 45 de kilograme") și trece cu ușurință mai departe. E revoltător. v Ultimul număr apărut, 10, al revistei clujene STEAUA e pe cît de elegant
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18159_a_19484]
-
armatei, Alexandru Stoenescu, deoarece la o zi după întoarcerea minerilor acasă, acesta a declarat că armata a format baraje în calea unei acțiuni sărite din toate balamalele legii. Autorul acestui șmotru jurnalistic e chiar Ion Cristoiu, directorul ziarului, nu vreun gazetar în goana după succes cu orice preț pripășit în ograda lui Ion Rațiu. Scrie Ion Cristoiu, în editorialul sau din nr. 217 al ziarului, numărătoare începută de cînd el a preluat conducerea ziarului: "Criză care a fost conflictul dintre guvern
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18159_a_19484]
-
adînci și speculăciuni". Cît privește "haracterul", germanul nu e leneș, e priceput "și mai mult de la minte decît de la pătimi atîrnătoriu", dar neaplecat spre lucrurile mari ce trec dincolo de linia obișnuitului. Cam asa i se relevă germanul la 1846, si gazetarului moldav Th. Codrescu. Vedea în Germania "țara cea serioasă", învățătorii și filosofii ei "profunzi", poeții "cei mai mari" și deși deosebea între nordul sumbru și partea de miază-zi "mai zîmbitoare și mai însuflețita", țara toată nu putea să "se disfacă
Un studiu imagologic by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18165_a_19490]
-
este numai din cauza atitudinii disprețuitoare a mass-media față de literatură. Era o vreme când articolele scriitorilor apăreau în ziare cu semnătura sub titlu pentru a se diferenția de articolele ziariștilor, care apăreau cu semnătura la sfârșit. Acum, a venit vremea revanșei. Gazetari care nu știu cu câți de c se scrie Umberto Eco și vedete TV care pronunță Niciche gândindu-se la Nietzsche bruiază, cu vociferările lor dizarmonice, muzica de idei a literaturii. Andreea Marin, bineînțeles, nu are nici o legătură cu acest
S-a desființat literatura! by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14358_a_15683]
-
contre jour (ouă cărora noi înșine, cândva, pe când nu existau cofraje, le vom fi servit drept ambalaj). Nu toți aveți, însă, bănuț (fie și dacă mulți aveți bănuți!); atâția dintre voi sunt ouă stepe. În paranteză fie spus: însăși tagma gazetarilor e una, mai mult sau mai puțin, sterilă, - dvs., domnul meu, fiind, pasămite, o excepție, o agreabilă surpriză. Donc, je vous en fais mon compliment! R: Nu pot să fiu decât mai mult ca încântat. C: Ca să-mi continui, însă
De vorbă cu un Cocoloș by Șerban Foarță () [Corola-website/Imaginative/6783_a_8108]
-
Romanul a dat culturii naționale și universale nume mari în mai toate domeniile.În literatură s-au afirmat Vasile G. Morțun, Petru Th. Missir, Al. Epure, Otilia Cazimir, Ioan Luca, Ion Sofia Manolescu, Marcel Blecher, Filip Brunea-Fox (deopotrivă prozator și gazetar, "părintele reportajului românesc"), Eugeniu Speranția, Cezar Petrescu, Haralamb Zincă și mulți alții. Vremelnic, dar pentru mai lungi perioade, la Roman au poposit Calistrat Hogaș, Nicolae Iorga și George Topîrceanu. Romanul a dat artelor plastice nume ca Maria Ciurdea Steurer, Constantin
Roman, România () [Corola-website/Science/296969_a_298298]
-
(n. 1 octombrie 1956, București) este un scriitor, gazetar și filmolog român. S-a făcut remarcat după 1989 ca jurnalist la ziarul Adevărul și pentru dese apariții în emisiuni televizate. În 2005 a plecat de la Adevărul, împreună cu o parte din redacție, și a fondat Gândul, devenind directorul ziarului. Un
Cristian Tudor Popescu () [Corola-website/Science/300100_a_301429]
-
adevărată a creștinismlui primitiv. În cartea ""Prediction for the Ensuing Year 1708"" ("Preziceri pentru anul 1708"), semnată Isaac Bickerstaff, ia în derâdere credința în astrologie, cuprinzând și diferite proorociri spirituale satirice cu privire la unele evenimente politice. În perioada următoare, Swift devine gazetar politic. O impresie deosebită produce pamfletul ""The Conduct of the Allies"" ("Comportarea aliaților", 1711), care contribuie la mobilizarea opiniei publice pentru încetarea războiului purtat împotriva Franței. Tot în acești ani, petrecuți la Londra, Swift se împrietenește cu Alexander Pope și
Jonathan Swift () [Corola-website/Science/300836_a_302165]
-
acord cu autorul, fie în principii, fie în detalii. Gândirea este însă stârnită și obligată, nu o dată, la exigențe superioare de ordin logic, dar și informativ. Autorul este un filosof atipic, îndărătul căruia se simte temperamentul poetului, dar și al gazetarului militant(...) La o privire superficială, cartea pare născută dintr-o mare ură împotriva rasei evreiești; la o privire mai adâncă, se vede că ea s-a născut, de fapt, dintr-o mare îngrijorare: cea față de destructurarea tradiției legitimante a Europei
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
(n. 2 martie 1905 la Câmpulung Muscel - d. 29 aprilie 1975, București, pseudonimul literar al lui Radu Demetrescu) a fost un poet, dramaturg, eseist și gazetar român. O bună perioadă a fost asistent universitar la catedră de estetică a profesorului Mihail Dragomirescu. S-a născut la poalele Gruiului din Câmpulung, de unde și pseudonimul literar "Gyr", prin derivație. A fost fiul actorului craiovean Coco Demetrescu. A fost
Radu Gyr () [Corola-website/Science/298578_a_299907]
-
Lupta”, considerate antinaționale, cosmopolite, „servind interese contrare năzuințelor românești” și, în aceeași optică, dăunând „sănătății morale a presei.” Măsura, vădit antidemocratică, a fost luată prin jurnal al Consiliului de Miniștri, și nu prin decret, fapt care nu angaja semnătura regelui. Gazetarul A.P. Samson, martor la eveniment, descria astfel atmosfera apăsătoare din redacția unuia dintre cele mai citite ziare: "redactorii „Adevărului”, adunați în holul mare al redacției, lângă portretele lui Al. Beldiman și C. Mille, discutau îngrijorați pe seama evenimentului, nimănui nevenindu-i
Adevărul () [Corola-website/Science/299084_a_300413]
-
interesant începe cu întrebări interesante. Gândirea trebuie să circule alert în ambele sensuri: de la jurnalist la interlocutor și viceversa. Rolul "celui care dă din cap", "celui care este întotdeauna de acord", "celui care mereu mulțumește" este incompatibil cu profesiunea de gazetar. Ziaristul trebuie să incite, să producă argumente și contraargumente. Nu mai poate fi numit dialog o situație în care jurnalistul și interlocutorul, stând față în față, dau din cap politicos și se aplaudă politicos. Din punct de vedere al conținutului
Interviu () [Corola-website/Science/299181_a_300510]