3,149 matches
-
să presupună că eroul e incapabil să ne explice și să își explice drama) pentru bunul motiv că obsesiile inconștientului, prin caracterul lor involuntar, sunt imposibil de conceptualizat. Donjuanismul, pe care îl afișează, nu are drept scop decât să stârnească gelozia d-nei T.; ar însemna să îl acuzăm pe erou de sadism. E vorba de cu totul altceva: seducătorul e masca sub care Camil Petrescu încearcă un fenomen de transfer al Animae, caută, mai precis, o proiecție cât de cât acceptabilă
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
este exactă. Eroul din Ultima noapte... redevine tipul lucid și echilibrat cu care ne obișnuisem din primele pagini ale cărții, după ce traversează experiența definitivă a frontului. Războiul este o dramă al cărui caracter cognitiv risipește suferințele maladive provocate de iubire, gelozie și incertitudine. E greu să nu convii, alături de Al. Paleologu, că spiritului cavaleresc îi repugnă războiul, fără a refuza lupta. Cavalerul concepe erosul în sensul filozofiei eline, ca dragoste pentru un anume tip de creație sau ideal (ce nu exclude
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
și conștiința devin conexe, generând o pasionalitate intensă, frapantă. Astfel, scriitorul nostru lasă (involuntar) deschisă calea demersului psihanalitic. Posibile afinități între opera camilpetresciană și Hamlet am semnalat deja în subcapitolul precedent, bazându-ne pe interpretarea lui Sigmund Freud. Accesele de gelozie ale lui Ștefan Gheorghidiu apar după ce mama sa devine aliata unchiului Nae, în intenția de a-i spolia averea lăsată prin testament de celălalt unchi, Tache. Printr-un fenomen de transfer în inconștient, repudierea mamei face din Ela o victimă
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
Doamna T., iarăși în convergența unor planuri plastice sau a unui contrapunct muzical, plutește în depărtarea unei perspective a intangibilității. Având în vedere această observație, edificator este episodul în care Fred Vasilescu dansează cu o altă femeie spre a provoca gelozia doamnei T. și o înfățișează pe aceasta de la o distanță a observațiilor, care se succed neutre parcă. De o factură stilistică și emoțională diferită sunt paginile în care se relatează împrejurările în care cei doi s-au cunoscut. Se observă
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
și pogorămintele, de jos și până sus, la Eutropiu și Eudoxia, dragostea sa pentru cei săraci, pentru adevăr și dreptate, i-au făcut mulți dușmani. Patriarhul Ioan n-a fost pe placul tuturor, și de aceea a deșteptat uneori invidia, gelozia și pofta de răzbunare ale unora, deoarece biciuia fără nici o cruțare răul, ori din ce parte ar fi venit. Eutropiu stăruise pentru aducerea Sfântului Ioan la scaunul patriarhal al Constantinopolului și-l ajutase în lucrările sale de început. Dar Eutropiu
Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur. In: Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur1 by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/179_a_161]
-
în dar turcilor, cum și expuse la prădăciuni în vremuri, așa că ciobanii își vedeau atunci avutul lor rămas în urna aceluia, al ardelenilor, care își treceau oile peste munți și era firesc ca ei să-1 privească cu un fel de gelozie.” Ovid Densusianu precizează că Miorița, este o dramă concentrată în câteva versuri la munte, poezia plaiurilor noastre și sufletul ciobanului român, cu înduioșările și seninătatea lui" 3.7. Limba descântecelor După părerea lui Ovid Densusianu din punct de vedere lingvistic
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
care dintotdeauna iraționalul eclipsează înțelepciunea, nu se poate face abstracție de Nebun, carte ce-l pune pe Calvino în rezonanță tot cu literatura. De exemplu în "Castelul ...", Nebunul e Orlando dezlănțuit printre ororile câmpului de luptă, cu mintea-ntunecată de gelozie în adâncul umed al pădurii feminine (Eros-Angelica-Medoro); în schimb în "Taverna ..." locul lui Ariosto e luat de Shakespeare, Nebunul fiind Oedip ce-și ucide tatăl fără să știe, sau Hamlet ce se preface a-și fi pierdut mințile în confruntarea
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
fetișism. Adevărul e că misterioasa lui parteneră plebee se lasă/se cere sodomizată și sclavizată, acceptându-i tot cortegiul de fantasme erotice pe care bizarul ibovnic nu și le-ar permite cu emancipata, egocentrica Elsa. Și nici aceste anateme de gelozie și lacomă neiubire: "Spune-mi că nu e adevărat, spune-mi că numai cu mine te tăvălești și devii gri și bătrână ca un șarpe muribund, numai cu mine ai curajul să mori". Din pretext al unei inexplicabile ispite, Italia
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
a lui Leandru, venise să-și continue studiile la Praga, dar mai ales să împlinească narațiunea lui Pavič, o recontextualizare a imposibilei iubiri dintre Hero și Leandru. Fapt e că Hero, vrăjindu-l și posedându-l pe tânărul locotenent, stârnește gelozia lui Leandru, fratele ei voyeurist care va face totul să-i răpească amantul nocturn, spre a se desfăta, la rândul său, într-o delectabilă sodomie. Văzându-se trădată, Hero se sinucide în explozia premeditată a laboratorului de chimie de la douăsprezece
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
volume detaliază, amar, istoria unui coup de foudre transformat în poveste de iubire (mereu te aleg), în care bărbatul optează, iar și iar, din varii motive, pentru aceeași unică femeie și relevat, în fine, ca un teribil, îngrozitor IERI (suspiciune, gelozie, speranță, dezgust și confuzie). Texte ca nesfârșită-i surparea, e prea târziu, iubito, ca să mă mai grăbesc, iubita mea m-a părăsit, când femeia ta te părăsește sau mâinile unui străin pe umerii tăi configurează o poetică a despărțirii perpetue
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
ar fi hotelurile) aparențele puteau fi păstrate cu mai multă ușurință" [p.264, subl.n.]. În tradiția franceză, adulterul nu strică decât rareori căsătoria; de regulă, soțul înșelat își accepta problemă cu stoicism. El își poartă fără dramă faimoasele coarne. Gelozia amoroasă a fost întotdeauna considerată în Franța un defect. Adulterul feminin, calificat de regulă drept "alunecare regresiva", nu are pentru femeia pariziana aceeași conotație. Adulterul se integrează în viață Parizienei că o experiență organică, care deschide perspective noi și nu
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
și distracțiile cele mai frecventate din Paris: Leș Champs-Elysées, Boulevards, Folies Bergère, pădurea Boulogne 252, parcul Monceau. Conform teoriei modernității, femeia modernă produce un șoc în anonimatul mulțimii orașului. Ca obiect expus, ea poate suscita admirația, pasiunea, compasiunea, promisiunea, invidia, gelozia etc., în funcție de spectator. Motivul căutării femeii în oraș este imortalizat de Baudelaire în poemul A une passante din ciclul Tableaux parisiens din volumul Fleurs du mal. Pentru Pariziene, acest rol devine distracție, joc, piesa de teatru etc, în funcție de speranțele de
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
roluri în filme (deși prestația ei actoricească lasă mult de dorit). Margot își reia, totodată, relația cu primul iubit, Axel, profitînd, simultan, de avantajele legăturii cu Albert. Atunci cînd realizează că este înșelat fără scrupule, Albinus are o criză de gelozie și face un acccident de mașină în urma căruia orbește. Handicapat, Albert va fi exploatat financiar, în continuare, de Axel și Margot. Temporar, e salvat de un vechi prieten care îl duce înapoi la Elisabeth. Finalul păstrează forța simbolică a întregului
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
și liberului consum, după cum ilustrează perfect societatea industrială. Primele conduceri care au înțeles și formalizat acest principiu au fost guvernele americane din anii 1920, care, deliberat, au făcu în așa fel încât să stimuleze sentimentul realizării de sine și al geloziei sociale printre consumatorii americani pentru a relansa producția lanțurilor de producție în industria textilă și automobilă, precum și în cel al construcțiilor. Această strategie funcționează pentru că, din anii 1930, americanii au început să consume mai mult, grija lor fiind să „aibă
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
cu șiretenii și subterfugii menite să frîngă, ușor, tabuuri și intoleranțe, dar și să pună lucrurile la punct cu acuratețe: Pe Michel îl iubeam ca Michel, nicidecum ca pe un tată: niciodată n-am resimțit față de el cea mai ușoară gelozie, cea mai mică acreală, cea mai mică exasperare, ceea ce nimeni nu e îndreptățit să aștepte de la cel mai bun fiu, sau de la cel mai bun iubit. Între cei doi poli reprezentați de figurile masculine tutelare din viața sa (tatăl apare
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
aceeași fascinație creatoare dintotdeauna. Toate romanele sale sunt dincolo de multe atribute pur literare un imn închinat femeii. Și misterului în general. Scriitorul nu descrie, nu oferă chei de lectură unice, lasă poveștile să se împletească în voia întîlnirilor, dramelor, speranțelor, geloziilor personale, pentru ca cititorul să reconstituie după plac motivațiile și desfășurările lor, destine de hîrtie pe fondul Istoriei reale, în care mizeria și luxul, propaganda deșănțată și cenzura omniprezentă, poluarea, prostituția și munca dură alcătuiesc un tablou delirant al unei modernități
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
o scriitură rafinată, dar lipsită de patos. Niciuna din etnii nu e denunțată în sine, nu se caută vinovății singulare sau colective, nimic nu este explicitat, dar factualul pur conduce inevitabil spre dramă: în ura crescîndă, generată de rivalități și gelozii, în ipocrizia și duplicitatea profesoarelor, în conduita echivocă a unui bătrîn aristocrat european, prea atras de proaspetele frumuseți locale, se conturează distinct geneza unui fenomen genocidul asupra populației tutsi, care avea să vină în curînd care, departe de a fi
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
acestei serii tematice. "Grupul de opere extraordinare pe tema sexului și a dorinței rezumă sentimentele sale cu privire la femei: el are dorința de a iubi, crede în dimeniunea sacrală a actului iubirii pentru fecundație și perpetuarea speciei, dar este ros de gelozie și neîncredere, și sfârșește prin a se abadona disperării"354. Munch a deconstruit modelul printr-o malefică inversiune decadentă. Madona, simbol al unei maternități în care sexualitatea a fost sublimată în cel mai înalt grad, a devenit o femeie abandonată
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și eleganță Lalea faima, renume Magnolia frumusețe, dragoste de natură Margareta simplitate Mușcata preferință Narcisa respect Orhidee apreciere a frumuseții Buchet de trandafiri Trandafir alb Trandafir roz Trandafir galben Trandafir roșu și alb mulțumiri dragoste eternă, inocență crede-mă prietenie, gelozie unitate Violeta încredere, modestie Zambila purpurie îmi pare rău, iartă-mă Zambila roșie sau roz joacă Zambila albă drăgălășenie Zambila galbena gelozie Atenție! Când primești flori, nu trebuie să le pui pe masă sau pe un dulap și să uiți
JURNALUL BUNELOR MANIERE by RALUCA OTILIA CUCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1613_a_3049]
-
trandafiri Trandafir alb Trandafir roz Trandafir galben Trandafir roșu și alb mulțumiri dragoste eternă, inocență crede-mă prietenie, gelozie unitate Violeta încredere, modestie Zambila purpurie îmi pare rău, iartă-mă Zambila roșie sau roz joacă Zambila albă drăgălășenie Zambila galbena gelozie Atenție! Când primești flori, nu trebuie să le pui pe masă sau pe un dulap și să uiți de ele, ci într-un vas cu apă. Sunt la fel de importante ca și cadoul. V. COMPORTAMENTUL IN SOCIETATE „Respectă și vei fi
JURNALUL BUNELOR MANIERE by RALUCA OTILIA CUCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1613_a_3049]
-
Marius Chicoș Rostogan, zugrăvit de Caragiale, dăm de o nedreptate: Nenea Iancu nu și-a bătut joc doar de un cara-ghioz de ardelean latinizant à outrance, ci de o trăsătură a ardeleanului pe care el, regățeanul, o vestejea, poate din gelozie și anume seriozitatea." În sfîrșit, întîrzierea lui E. Lovinescu (Lipsa de originalitate a teatrului lui Caragiale Flacăra, 1915) în aprecieri minimalizatoare ("Nimicurile sale nu mă mișcă îndeajuns") aș pune-o pe seama atenuării sensibilității estetice față de anume experiențe care îi deranjau
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
armoniei. La nivel estetic, criza este constituită de greșelile săvârșite de Milton în textul eposului Paradise Lost, războiul împotriva lui Satan, corupătorul artei vizionare, este regenerarea, iar reunificarea cu Ololon constituie regasirea armoniei. În fine, la nivel religios, criza este gelozia pe care Albion o nutrește față de Jerusalem, care este sortită să devină Mireasă Mielului, regenerarea este reprezentată de respingerea propriului egoism, iar redescoperirea armoniei este împlinirea Frăției Omenești în trupul spiritual al lui Christos. Prezenta sistematică a acestui scenariu întreit
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
E: 146). De aici, se deduce că starea primordială a omului îi permitea acestuia să-și cultive abilitățile profetice, în absența carcanelor viziunii simple. Primele versuri din Chapter 1 trădează atât egoismul lui Albion, cât și furia să, alimentată de gelozie, în raport cu propria Emanație, Jerusalem, sortită să devină Mireasă Mielului. Numeroasele odrasle, de ambele sexe, ale lui Albion reifica furia acestuia și subliniază ideea recurenta a lui Blake, anume că diviziunea creează conflict și disperare: "They war, to destroy the Furnaces
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
profanat trupul femeii iubite.„Celălalt” apare astfel ca un fel de mediator în conflictul dintre cei doi. Voința de putere asupra femeii iubite se accentuează la extrem în momentul apariției în planul discuțiilor a celuilalt bărbat care a devenit mobilul geloziei lui Sandu („...dar eu sunt bolnav de gelozie și de dorința de răzbunare” - p. 126). Obsesia profanării fizice capătă dimensiuni paroxistice și hrănește în continuare dorința, complicând-o metafizic și anulându-i latura pur fizică. Dacă la Hortensia Papadat-Bengescu aveam
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
un fel de mediator în conflictul dintre cei doi. Voința de putere asupra femeii iubite se accentuează la extrem în momentul apariției în planul discuțiilor a celuilalt bărbat care a devenit mobilul geloziei lui Sandu („...dar eu sunt bolnav de gelozie și de dorința de răzbunare” - p. 126). Obsesia profanării fizice capătă dimensiuni paroxistice și hrănește în continuare dorința, complicând-o metafizic și anulându-i latura pur fizică. Dacă la Hortensia Papadat-Bengescu aveam de-a face în acest sens cu o
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]