92,267 matches
-
o situație în care oamenii îi reprezentau cu inocență pe Zei: egiptenii își reprezentau Zeii, mesopotamienii își reprezentau Zeii lor și, un timp foarte îndelungat, grecii și-au reprezentat propriii lor Zei. În așa fel încât sculptorul, care sculpta în general un om, îi dădea figura completă a Zeului. Ceea ce caracterizează această evoluție grecescă este faptul că Dumnezeu a fost reprezentat sub chipul unei ființe perfecte, al unui om perfect- mai rar sub acela al unei femei perfecte. Dar o asemenea
Dialog cu Alain Besançon despre Imaginea interzisă by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/16973_a_18298]
-
o mistică heterodoxă, ce-și extrage sursele din ocultism și din esoterismul de la sfîrșitul secolului al XIX-lea. Se revine mereu la tradiție, la origini, ca în "mitul eternei reîntoarceri...". Niciodată nu e foarte ușor să revii la tradiții. În general se revine inovând. Și în inovație poți descoperi tradiția. D-le Besançon, știu că lucrați, că tocmai ați terminat o altă carte, care va fi tipărită și în România, la Editura Humanitas. Se pare că e vorba despre un alt
Dialog cu Alain Besançon despre Imaginea interzisă by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/16973_a_18298]
-
nemuritoare dintre Mihai și Veronica), istoricii literari s-au arătat destul de rezervați. Atît în privința profunzimii sentimentului, cît, mai ales, în privința reciprocității lui. Misogin, G. Călinescu n-a fost un fan al Veronicăi. Romanul lui E. Lovinescu trivializează realistic relația. în general, s-a pus mereu accentul pe infidelitățile Veronicăi sau pe insistențele ei de a da relației cu Eminescu un caracter oficial. Bărbatului i s-au iertat escapadele, femeii, nu. în plus, lui, marelui artist, i s-a recunoscut cu multă
Eminescu inedit! by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17014_a_18339]
-
Eugenia Vodă Din punct de vedere cinematografic, țara europeană căreia îi merge cel mai bine (număr de filme, de spectatori, de săli) e Franța. Una din obsesiile majore și una din problemele nerezolvate ale filmului francez și, în general, european, rămîne "spargerea frontierelor", circulația internațională, extinderea pieței. "Ce trebuie făcut pentru a forța prezența cinematografului european în lume?", a fost întrebat, la conferința de presă a juriului de la Cannes, Luc Besson, cineastul francez cu cele mai spectaculoase performanțe în
Români, nu mai cerșiți la Paris! by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17027_a_18352]
-
Spiridon, carte "înghițind" ea însăși meta-realitățile fiecărei cărți luate în discuție. Însăși tipologizarea sau subsumarea față de arhetipuri reprezintă metaforic "înghițire". Efortul ulterior al cărților de a-și impune originalitatea se însoțește de umori diverse. Dincolo de melancolia proprie a artistului în general, Monica Spiridon identifică la Breban orgoliul (în Don Juan), la Theodor Mazilu oboseala sau resentimentul lui Ramón Pérez de Ayala. Arhetipologia cărții identifică figuri fundamentale deschise iradierilor semantice ulterioare: Isus, Romeo, Don Juan, Faust și avatarurile lui Mephisto. În sfera
Melancoliile literaturii by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/17038_a_18363]
-
lui Genette și Harold Bloom, o manifestare a melancoliei originilor sub două aspecte: autoreferențialitatea, simptom obsedant al literaturii moderne și transtextualismul, căutarea afilierilor și diferențelor. În ansamblu, descendența literară se reduce la problema paradigmei, privită ca o cauză în sfera generalului, și simetricul ei - realizarea individuală, particularul. Prin aceasta cartea Monicăi Spiridon e un demers de sintetizare și abstractizare creator de concepte și instrumente de lectură, o perspectivă de lectură ea însăși, ce ia în discuție, cu acribie intelectuală aproape inhibantă
Melancoliile literaturii by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/17038_a_18363]
-
fenomenului literar românesc. Rugat să arunce o ochire retrospectivă asupra ultimului deceniu literar, Eugen Negrici răspunde tranșant, fără obișnuitele tactici de menajare a orgoliilor și susceptibilităților scriitoricești: Nu remarc, deocamdată, nimic fundamental schimbat în literatura postdecembristă. Ea e făcută, în general, de oameni vechi, de oameni formați de oameni vechi, de grafomani și de micii impostori nerăbdători să schimbe ierarhiile. Voi fi fericit cînd voi putea striga: Adventavit asinus, pulcher, fortissimus!" Alte titluri din primul număr al Ziarului de duminică: Bookarest
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17047_a_18372]
-
atent puse în evidență de autoare, cu o informație mereu la obiect și copleșitoare ca volum și oportunitate. Există, stăruie și d-na Marta Petreu în cartea ei, o deosebire importantă între opiniile lui Cioran și doctrina legionară și, în general, cu toată tradiția ideologiei autohtoniste. Pur și simplu (am menționat și eu în cartea mea Anii treizeci. Extrema dreaptă românească din 1995), Cioran se apropie vizibil de opinia lui E. Lovinescu din Istoria civilizației române moderne. D-na Marta Petreu
Opera românească a lui Cioran by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17055_a_18380]
-
spre interior pentru a prelucra datele în chestiune, a le filtra prin alambicul unei percepții imaginative. Văzul, în complicitate cu memoria picturală: "greu de amintire ușor învinețită un tablou de Manet copiat/ stîngaci de un pictor care se inspiră în general din/ peisajul ferestrei deschise mereu același adăugînd de la el/ doar lumina în nopțile în care se entuziasmează de propria/ neputință artistică/ în imagine o femeie pămînt în care/ nu se sprijină nici o rădăcină culori foșnește rama" (...Și femeia a creat
Poeți ai "Școlii nemțene" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17052_a_18377]
-
căci se vorbește și despre o ruptură. Ce imagine aveți, așadar, despre Brâncuși, după atâtea "lecturi" ale operei sale, după tot ceea ce ați cunoscut despre el în România?... Trebuie să spun mai întâi că marelui public sculptura îi apare, în general, ca o artă severă. Publicul preferă imaginile, culoarea. Sculptura îi produce întotdeauna o oarecare teamă. Cu atât mai mult atunci când este vorba despre un artist sever, care nu glumește. Umorul lui Brâncuși - căci există mult umor la Brâncuși - este un
O convorbire cu Serge Fauchereau by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/17029_a_18354]
-
relație. El este, în felul acesta, precursorul instalațiilor. El a încercat să adâncească sensul, nu numai forma. Ceea ce mă fascinează la el este faptul că opera sa e direct legată de ceea ce este esențial în viața omenească, de viață în general, și deci de moarte. Însă moartea nu e văzută neapărat ca un eveniment tragic, ci este o operă plină de speranță. Se va spune că aceasta e atitudinea unui țăran... Foarte bine, în acest caz, bravo pentru țărani! Este opera
O convorbire cu Serge Fauchereau by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/17029_a_18354]
-
precum sfintele moaște îl izbește cu măciuca în moalele capului. Pe cât de încet la fapte și de ineficient la gândire, pe atât e de iute la semnătură: cu incredibilă iresponsabilitate, actualul președinte a medaliat torționari de la Sighet, a avansat ca generali criminali sadea din armată și miliție și a numit consilieri personali oameni cu un trecut cel puțin murdar. Somațiile Alianței Civice, de a se debarasa de astfel de figuri odioase, s-au lovit de binecunoscuta indolență prezidențială, care-și vede
O răsturnare á la roumaine by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17067_a_18392]
-
de la Iliescu să lucreze în favoarea sa. Om dinafara sistemului, fostul profesor de geologie n-avea de unde să cunoască rețeaua de interese, complicități, vinovății ce lega strâns toate aceste scursuri ale ceaușismului. Când oamenii de bază ai noului regim sunt tot generalii cu gușe multiple, îngrășați pe vremea lui Ceaușescu și aduși la formatul bute pe vremea lui Iliescu și când arătările cu grade avansate la excepțional de către dl. Constantinescu însuși sunt demne de manualul lui Lombroso, la ce să ne așteptăm
O răsturnare á la roumaine by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17067_a_18392]
-
în care Azi citește o complicitate în care n-ar crede nici cei mai înverșunați adversari ai actualului președinte. * Ziarele învinuite de cotrocenism de dl Ion Cristoiu nu se lansează în speculații, ci pornesc de la mărturii, dovezi palpabile și în general de la informații, nu de la speculații. Cît de cotrocenist e ROMÂNIA LIBERĂ , ziar în care actualul președinte a fost atacat fără menajamente, dar onest, în ultimii doi ani? Cît de cotrocenist e și EVENIMENTUL ZILEI, ziar care n-a lăsat nesancționată
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17081_a_18406]
-
în cultură, în clipe mai grele, m-am înțeles cu evreii de valoare. Ei m-au și ajutat. Sînt sigur și ca să nu fiu închis. Nu ca românii noștri; sau mai rar. De unde să nu reiasă că aș fi în general un anti-român... Problema cu antisemitismul, referitor la polemica încinsă în R.l., cred că este următoarea: Așa cum sînt români fanatici, bulgari fanatici, maghiari și ei la fel, ori polonezi, ruși, sîrbi, - fanatici pot fi, desigur, și evreii, mai ales cei de
Note, contranote by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17079_a_18404]
-
un film având ca regizor pe ziaristul Moati? Mă gândesc cum s-ar servi un romancier de un astfel de tip uman: cultivat și amoral, cabotin dar și naiv (căci intelectualul român este și naiv...), având gustul luxului și, în general, al aparențelor (vezi pe Petru Dumitriu, alt cabotin român). A doua zi după tragicele evenimente din 13-15 iunie, Răzvan Th. l-a primit pe Moati la etajul IX al clădirii Televiziunii române, într-un veston alb impecabil, fercheș, cu zâmbetul
România, mon amour by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17086_a_18411]
-
cei care s-au trezit peste noapte cu o brumă de putere și-au descoperit brusc și cele mai felurite competențe. Iar dintre acestea, cea mai la îndemînă și mai autoritară a fost, fără îndoială, cea în istorie, așa, în general, și în voievozi în particular. Cum altfel și-ar fi putut dovedi mai bine un primar, un prefect, un director de școală, un șef de poliție sau un veteran de război autoritatea administrativă, politică sau morală dacă nu printr-un
Ieșirea din fantasmagorie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17111_a_18436]
-
un ton patetic, că nu primește de la el scrisori la fel de înflăcărate: " Foc supărat, întristat, indignat, revoltat, amărât, cătrănit, mâhnit peste măsură, cu sufletul acrit și răscolit de stilul ultimei tale scrisori - circumlocuțional, simandicos, obsecvios, fastițios, năzuros, meandric, contabilicesc și, în general, cu totul lipsit de prietenie - de parcă nu mi-ai scrie mie, ci nu știu cărui ștab ori șefuleț, lui Pavel Apostol poate, lui Petroveanu, lui Aurel Baranga ori lui N. Moraru -, am hotărât totuși să trec peste revolta, amărăciunea, indignarea, cătrănirea mea
Expeditor: N. STEINHARDT by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17104_a_18429]
-
destul de exact, au exclusiv o funcție de reprezentare simbolică și nu trimit explicit către nimic material, din afară, obiectiv. Oscilînd între memorie și aspirație, între visul recuperator și cel proiectiv, Sasha Meret este mai curînd un artist de factură spiritualistă, în general, și unul religios în particular. Nefiind doar o convenție grafică sau o modalitate obișnuită de comunicare, nonfigurativismul său este, în consecință, o formă subtilă de meditație filozofică, de angajare morală și de afirmare a credinței. în mod absolut, artistul glosează
Transparențele picturii decorative by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17095_a_18420]
-
înșiruie una după alta cronici de carte, recenzii sau simple semnalări reunite sub cîte un titlu care induce în eroare Hermes și lumea gîndirii sau Breviar hermeneutic. Nu am putut să deslușesc motivul republicării în volum a acestor articole: în general sînt de mici dimensiuni și nu cuprind decît prezentări succinte ale autorului și cărții respective. Două articole mi-au atras atenția: "Mircea Eliade în anii de ucenicie" și "Corespondența lui Eminescu" - lecturi critice atente cu informații utile și observații pertinente
Sub oblăduirea lui Hermes by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17108_a_18433]
-
că teama de reacțiile fiziologicului așa cum le descrie îl implică într-o direcție opusă, cea a izolării de obiectul artei, obține un efect plăcut, cald, sensibil. Cu atît mai mult cu cît eul care descrie stările sufletești ale omului în general într-o perioadă anume (comunismul) nu mai face diferența între ansamblul de idei și reflectarea lor în particular pentru că are iluzia unui ritual grăbit al scrisului mărturie: jurnal într-o carte. Necesitatea de a ține un jurnal e cu atît
Jurnal iluzoriu by Nicoleta Ghinea () [Corola-journal/Journalistic/17123_a_18448]
-
aceea să-i caute pe vinovații care l-au produs. Un spectacol ridicol regizat de Ștefan Damian. Domnia sa avea puterea - s-a dovedit că nu și competența - să pună capăt unei stări nesănătoase pentru Teatrul Nottara și pentru teatru în general. În acest moment există tabere pro și contra, atacuri ale unor oameni de teatru împotriva altora. Felul în care mass-media și-a băgat nasul a turnat gaz pe foc, colportînd în mod aberant informațiile. Scandal este și la Cluj, și
Balcanismul by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17128_a_18453]
-
de hotel, care furniza alte și alte amănunte de la locul tragediei. Ca într-o antologie a filmelor-catastrofă, de la Infernul din zgîrie nori și pînă la cel nelansat încă. Amalgamul flash-back - flash-forward obligîndu-mă să mă gîndesc altfel la responsabilitatea cineaștilor în general și a celor specializați în acest gen îndeosebi. Nu e prima oară cînd m-am întrebat dacă se urmărește anume ca sensibilitatea spectatorului să fie călită/ tocită în obscuritatea sălii de cinema sau în singurătatea propriului apartament: un soi de
Festival în doliu by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15833_a_17158]
-
Gheorghe Ceaușescu Îmbinarea spiritului poetic cu capacitatea de a surprinde resorturile politice este o calitate singulară. În general, poeții, firi visătoare, imaginează relații și situații utopice fără legătură cu realitatea dură și prozaică a politicii, iar politicienii nu se prea hazardează în lumea metaforelor și simbolurilor în care se complac aleșii muzelor. Considerațiile unui Victor Hugo sau ale
Realism politic și fantezie poetică by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15810_a_17135]
-
în visări pe tema creșterii și descreșterii popoarelor, al scurgerii ineluctabile a timpului, în fond al destinului omenirii. Meditații mai mult sau mai puțin adînci, mai mult sau mai puțin sugestiv exprimate, în funcție de personalitatea fiecăruia, meditații care nu conțin, în general, analize lucide asupra sensului unor acțiuni politice. Verbul poetic poate susține, adesea chiar cu mare eficacitate, gesturile oamenilor de acțiune; dar, analiza logică și rece se îngemănează prea arareori cu spiritele deschise spre universuri imaginare. Eminescu este o excepție fericită
Realism politic și fantezie poetică by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15810_a_17135]