2,432 matches
-
câmpurile de bătaie, drepturile ei. Astăzi aveți ocaziunea de a arăta din nou vitejia voastră și Europa întreagă stă cu ochii țintiți spre voi. Înainte dar cu inima românească și lumea să ne judece după faptele noastre. Reîncepem, astăzi, luptele glorioase ale străbunilor, alăturea cu nume roasele și bravele armate ale uneia din cele dintâi puteri din lume. Armata română, deși mică, se [va] distinge, sunt sigur, prin bravura și disciplina ei. Ea va reda astfel României rangul [ce a avut
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
București, emoțiunea este culminantă. Cele dintâi știri asupra bătăliei de la 30 august sosesc. Se află că regimentul 13 de dorobanți (curcanii, cum îi botezase soldații din celelalte arme, fiindcă purtau la căciuli pene de curcan) din județul Vaslui a fost glorios 113, de asemenea și bateria de artilerie de sub comanda căpitanului Alexandrescu.114 Țarul Rusiei a acordat trupelor române care au luat reduta Grivița vreo 40 cruci Sf. Gheorghe, iar domnitorul decorează drapelul Regimentului 13 de curcani cu „Steaua României“. În
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
septembrie 1877; în lupta de la 27 august/ 8 septembrie s-a evidențiat în mod deosebit bateria a III-a din Regimentul III artilerie, coman dată de căpitanul Gh. Lupașcu, despre care a mai fost vorba în aceste pagini; ostașii acestei glorioase baterii au primit a doua zi, din partea țarului, patru „cruci Sf. Gheorghe“. 115. La lupta pentru cucerirea redanului din fața redutei Grivița I, din 27 august/8 septembrie, a luat parte și batalionul 2, din Regimentul 5 linie, comandat de maiorul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
general al armatei de Occident, în Poradim, la 5 septembrie 1877». În ziua de 30 august virtutea voastră a încununat cu victoria steagurile române. Regimentul al 14-lea de dorobanți și batalionul al doilea de vânători, împreună cu trei batalioane din glorioasa armată imperială rusă au luat din mâinile inamicului reduta ce el apăra cu atâta înverșunare și un drapel și trei tunuri au fost cucerite de trupele noastre. Aceste trofee, eu ordon a le trămite în capitala țării și a se
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
vitejiei armatei românești. Drapelul se va așeza deocamdată în Arsenal, până se va hotărî definitiv locul unde are să se păstreze. Iară tunurile luate de la vrăjmaș, două se vor așeza de ambele părți ale statuii lui Mihai Viteazul. Umbra măreață a gloriosului Domn va vedea astfel că oștenii români au rămas până astăzi fii ai eroilor de la Călugăreni. Cel d-al treilea tun se va așeza înaintea marelui corp de gardă de la Palatul domnesc, pentru a fi pururea, pentru brava noastră armată
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
va vedea astfel că oștenii români au rămas până astăzi fii ai eroilor de la Călugăreni. Cel d-al treilea tun se va așeza înaintea marelui corp de gardă de la Palatul domnesc, pentru a fi pururea, pentru brava noastră armată, un glorios exemplu de imitat“ (MOF., nr. 205, 11/23 septembrie 1877, p. 5407). 125. ROM., an. XXI, 7 septembrie 1877, p. 799. „Șoseaua Francmasonilor“ este strada Mircea Vulcănescu de astăzi, care face legătura între șoseaua Cotroceni și Calea Griviței (fosta Cale a
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
dependența României, proclamată de d-voastră, soldații noștri au afirmat-o pe câmpurile de bătaie din Bulgaria... Ei, prin vitejia lor, au îmbogățit analele noastre militare, înscriind pe paginile acestora numele luptelor de la Rahova și de la Grivița, alăturea cu numele glorioaselor bă tălii de la Racova și de la Călugăreni... Noi am avut multe și scumpe pier deri. Eroii, cari cu sângele lor au dat botezul drapelelor române, cari cu viața lor au asigurat viața României, Pagina 392 * Plevna internă. Aceste cuvinte sibilice
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Cap” roșu. Pagina 1 înrămată în chenar lat, floral, cu bordură tricolor. Prima treime e ocupată de un citat din N. Ceaușescu. Lîngă el, pe fontă galbenă, începutul unui articol de Ion-Bogdan Băluță, primul-secretar al județului: „Luminile lui August, luminile gloriosului partid”. Tot pe fontă galbenă - sumarul și un fotomontaj. În interior, pe fiecare pagină, sus, un ștraif cu „realizările” în diverse domenii, iar la capete stema județului. De atîta zel (foto)grafic nu se mai disting articolele, care, la drept
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
de lucru al celui mai vajnic apărător al păcii planetare, îl mângâie drăgăstos pe cap, cu gândul la o porție dublă de cianură, și-i zic, fără nicio glumă: Tovarășul Corbu! Asta nici la curtea marilor regi ai celor mai glorioase și decăzute tronuri ale lumii nu s-a mai întâmplat. Cel puțin după modestele mele lecturi și informații. Comisiunea Monumentelor Istorice din România cu sediul la Paris, mai 1984, difuzată la 27 mai 1984 Mult stimate domnule director, Am ascultat
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
să „fac” nimic, al vostru, În veci, Mugur Dureroasa zăpadătc "Dureroasa zăpadă" Îi prevedeam o longevitate invidiabilă. I-am spus-o adesea. În ultimii ani găsise, credeam, o soluție personală numeroaselor noastre neliniști și Îngrijorări. Îmi părea pregătit unei senectuți glorioase. Totuși, se grăbea mereu... Nimeni dintre cei care i-au fost aproape n-ar fi bănuit că destinul venea spre el cu aceeași grabă. Mi se mai Întâmplă, uneori, dimineața, să-i aștept telefonul care să anunțe apariția vreunui nou
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
teatru... Pe măsură ce primăvara Însuflețește orașul, pregătirile pentru Jubileul de 750 de ani se accelerează și fac Încă mai dificilă alegerea Între atâtea captivante oferte culturale. Traseele devin Încă mai numeroase dacă alegi alternativa solitară, Încercând să legi trecut de prezent, glorioasa moștenire spirituală și fantoma ororii naziste care a dezonorat orașul, astăzi atât de dinamic În culorile sale multinaționale. În această primăvară, Îți poți aminti, de pildă, că la 15aprilie se Împlinesc 45 de ani de la moartea scriitorului Robert Musil... Cu
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
care o proiecta Îngrijorarea lui Valéry, când se referea la civilizația europeană În care crezuse, pe care o Întruchipa și la a cărei prăbușire se referise În 1919, 1935, 1939... mitologizând o realitate complicată și dureroasă, receptată selectiv, doar prin glorioasele ei aparențe elitare. Modernitatea, cu tensiunile și izbânzile ei centrifuge, rezultase, de fapt, din numeroasele contradicții și impasuri ale unui model care Își epuiza, treptat, coerența și luminile, Întreținute prin mijloace rareori cucernice, silit să-și spulbere certitudinile și convențiile
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
și mereu uimitoare. Reprezentant al „celeilalte lumi”, adevărată tocmai pentru că fantasmagorică, un fanatic apărător al „pozițiilor pierdute ale poeziei”, acest „artist al improvizației” și „prestidigitator metafizic”, tatăl-copil este o sinteză Între Atena și Ierusalim. Un cavaler neobosit al improvizației, un glorios bufon al ezotericului, spion neobosit al enigmelor, pionier pregătit a detecta și exploda minele ascunse În tranșeele războiului burlesc Împotriva plictiselii, el păstrează, totuși, amprenta premisei contra căreia se revoltă. Un profet, totuși... chiar când eșuează În clovn, chiar când
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
scenă a Carnavalului liber nu fusese ușoară. Naufragiul eliberator fusese Încâlcit, un ghem de sinusoide. Abia În vara 1989, ghemul se descâlcise, dintr-o dată, În stenice raze solare, sub un cer limpede și tânăr. 9 iulie 1989 marcase o zi glorioasă În calendarul pribeagului! Micuța Honda brună, paradită și tenace, intrase, eroică, pe poarta colegiului american. O enclavă paradisiacă, arbori și flori și mici căsuțe În care dascăli și studenți exersau tradiționalele jocuri didactice cu mărgele de sticlă. În chiar aceeași
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
ochii bine, ciulește urechile, pune-ți creierul în funcțiune. Ca să prinzi absolut totul. Atâta vreme cât ai minte, nu o lăsa să lâncezească. Altceva n-am dreptul să-ți dezvălui. Dacă zona muncitorească, unde locuiește bibliotecara, este un loc cu un trecut glorios și înfloritor, atunci cartierul birocraților, care se întinde spre sud-vest, este cel ce-și pierde strălucirea pe zi ce trece. Aici, spectacolul minunat oferit de primăvară se dizolvă în vară, al cărei loc e luat imediat de vânturile aspre ale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
UNEI MASE IMENSE A POPULAȚIEI , ceea ce s-a și observat . pag. 252 N.n. Păi ... nu a venit nimeni în Piață ! (Niște lafuri, cu înăbușirea revoltei, spaima teribilă a securității venită dinspre revoluționari, imensa masă populară cu mâinile goate dar, virtual glorioasă, etc. Glume de badinaj, bancuri cu Bulă, un delir livresc ! Redăm un pasaj unde criza de imaginație a atins paroxismul : “Cei convocați în Piața Unirii din Iași pe data de 14 dec.’89 orele 16, AR FI TREBUIT să aibă
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
protagoniștii pegrei roșii au falsificat istoria și au huzurit în minciună ca matroanele cu ceapă crudă la subțiori . Femela hibernală din Piața Unirii ’89 aparține acestui spectru abominabil . Și dumneaei a procurat cu timpul avantaje cavalerilor de industrie cu statut glorios și cinic. Niște domni degajați ce plimbă prin manuale școlare, enciclopedii, pagini întâi de ziar bravuri frauduloase , mâine - poimâine un delict în atenția Europei . Proprietari de mituri și avortoni rentabili, chiuretați de pârlaci în căutarea unei sosii perene . Cam multi
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
dintâi și respectul pentru trecut al celor din urmă. Ea nu s-a anchilozat însă prin înghițirea nici unei rețete estetice, unice și definitive. Și nici nu s-a închis într-un turn de fildeș ca să-și admire propriile iluzii și glorioasele-i amintiri.” Promovând în ansamblu o literatură a calității, una ce ilustrează toate tendințele manifestate în scrisul românesc, F. este un fidel seismograf al fenomenului cultural din țară și din străinătate. În prima ei etapă, în preajma intrării României în război
FLACARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287015_a_288344]
-
Repere bibliografice: Silvian Iosifescu, „Zorii robilor”, FLC, 1951, 4; Eugen Luca, Însemnări despre construcția romanelor, CNT, 1953, 41; Mihai Gafița, „Bărăgan”, GL, 1954, 16, 17; Ion Mihăileanu, Arta tipizării în romanul „Bărăgan”, „Lupta de clasă”, 1954, 12; Savin Bratu, Imaginea glorioșilor noștri contemporani, VR, 1955, 7; Geo Șerban, Un contemporan, GL, 1955, 49; Savin Bratu, „Vecinii”, GL, 1956, 14; Vera Călin, Pornind de la clasici, București, 1957, 54-74; Crohmălniceanu, Cronici, 231-244; Eugen Luca, „La Răzeși”, CNT, 1958, 46; Lucian Raicu, V. Em
GALAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287132_a_288461]
-
București, 1885; Monumente pentru istoria Țerei Făgărașului, București, 1885; Cestionariu despre tradițiunile istorice și anticitățile țerilor locuite de români, partea I, București, 1893, partea II, Iași, 1895; Aniversarea de patru secule de la moartea lui Ștefan cel Mare, București, 1904; Domnii glorioși și căpitanii celebri ai Țărilor Române, vol. I: Regatul României, București, 1912; Dacia preistorică, introd. C.I. Istrati, București, 1913; ed. îngr. Victorela Neagoe, introd. Manole Neagoe, București, 1986; Istoria militară a poporului român, îngr. și pref. I. Oprișan, București, 2002
DENSUSIANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286733_a_288062]
-
publicate de V. Alecsandri la Iași (1852-1853) și apărute în traducere franceză, la Paris, peste câțiva ani (1855). Baladele culese de poetul de la Mircești îi oferă prilejul să vorbească, în anii Unirii Principatelor Române, despre latinitatea poporului român, despre originea glorioasă, despre istoria sa eroică. Autoarea cultivă un istorism moderat, știind că producțiile populare nu rivalizează cu cronicile, cu toate că poezia populară dezvăluie „un admirabil sentiment al realității”. Aprecierile sale asupra eposului versificat au contribuit la cunoașterea acestui compartiment, studiul circulând în
DORA D’ISTRIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286833_a_288162]
-
trece prin fabularea cea mai intensă. și este chiar situația sfîrșitului de joc al logicii marxiste care duce la această paradigmă estetică. Trimiterea la Samuel Beckett nu e inocentă. Faptuil că aceste figuri guvernează ficțiunea Împiedică orice fabricare reușită și glorioasă a lumilor. Citim mai puțin În aceste texte o credință naivă În puterile literaturii cît o deconstrucție a acestor puteri pe măsură ce ele sînt făcute să apară evidente.” Nu este aceasta, Întreb, o logică a sfîrșitului, mai subtilă desigur decît hegelianismul
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
autor decît cel canonizat. Includerea lui Barthes printre antimoderni nu poate decît să reconfirme: anti-modernii sînt, de fapt, toți intelectualii (francezi), În măsura În care nu s-au dezis de statutul pe care societatea franceză a putut să li-l confere, incomod dar glorios, estetic și nu politic: acela de oracol pe care-l ascultă toată lumea, fără ca niciodată Însă cei vizați să răspundă prin fapte. Ce dovadă mai bună În sprijinul acestei teze decît Însăși publicarea acestei cărți de către un istoric literar? Tocmai aici
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
elegant, care a făcut gloria culturii franceze În urmă cu 350 de ani. Dar literatura franceză de succes nu este aceasta, ci una care, dincolo de influențele istorice, cele venite din receptarea crizei societății franceze de după perioada celor 30 de ani glorioși - adică după 1975 -, exprimă și reprezintă o revoltă pretins colectivă Împotriva Sistemului, a imperialismului religios, politic, economic, libidinal din Occidentul contemporan. Este vorba despre un avatar al realismului romantic din secolul al XIX-lea, o prelungire, pe de o parte
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
În fața căruia acțiunea colectivă s-a dovedit neputincioasă, iar tratamentele de termen lung exasperează mereu. Rămîne realizarea sinelui, soluția individuală. În ea crede Lorette Nobécourt. Scriitoarea franceză se recunoaște drept una dintre porta-vocile decadelor dezamăgitoare ce-au urmat celor trei glorioase, În Franța anilor șaptezeci-nouăzeci. Cartea ei este un manual de supraviețuire, succesor al manifestelor politice ultimative, fidele spiritului și metodei revoluționare de felul celui citat mai sus. Puternică este În scrierile ei nostalgia retoricii inflamate a anilor nebuni, care trimite
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]