2,506 matches
-
pâine, că altceva n-aveai ce cumpăra. Deci, de la Moghilău, unde am stat iarăși vreo 24 de ore sau mai mult, ne-au gonit spre Bug, unde erau nu numai soldați români, ci și germani - dar pe noi ne-au gonit jandarmii români... Și ne-au gonit să mergem mai departe. — Pe jos? Da, pe jos. Și, vă spun, având totuși lucruri și, așa, mituind și dând țăranilor de acolo, care aveau câte o căruță, ne-am urcat Într-o căruță
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
cumpăra. Deci, de la Moghilău, unde am stat iarăși vreo 24 de ore sau mai mult, ne-au gonit spre Bug, unde erau nu numai soldați români, ci și germani - dar pe noi ne-au gonit jandarmii români... Și ne-au gonit să mergem mai departe. — Pe jos? Da, pe jos. Și, vă spun, având totuși lucruri și, așa, mituind și dând țăranilor de acolo, care aveau câte o căruță, ne-am urcat Într-o căruță și am mers mai departe - dar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
să ajungă cu o căruță la Murafa, o localitate În județul Moghilău, un târg care pe jumătate era locuit de țărani ucraineni, iar În cealaltă jumătate erau evrei - care, tot așa, erau negustori, mici meseriași, și peste ei ne-au gonit pe noi... Cât timp ați mers până la Murafa? Nu era o distanță foarte mare, dar țin minte că ploua cu găleata... Cred că cu căruța am făcut În jur de 12 ore... Și am ajuns acolo și am intrat peste
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
acelea de căldură fantastică... Mureau oameni pe drum? Da, mulți mureau pe drum... Îi Îngropau? Nu, erau lăsați acolo. Nici nu știu ce se Întâmpla cu ei. Erau lăsați la margine de drum - nu te lăsau să Îngropi sau ceva, că erai gonit În continuare de jandarmi... Nu știu câte paturi de armă am Încasat fiecare, cei care mai Îndrăzneam să rămânem În urmă... Încercări de evadare? Nu, pentru că erai sigur mort dacă evadai: populația era foarte ostilă. De aceea nici nu au existat Încercări
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
o veste, un telefon, se spune, și la telefonul respectiv era chiar un deținut, un francez, care a primit acest mesaj: „Lichidați lagărul!”. Și atunci a dat alarma și În seara de 10 aprilie au atacat paza și i-au gonit pe SS-iști - unii au fugit, pe alții i-au prins... Și așa În ziua de 11 aprilie ne-am trezit eliberați. Abia la prânz a intrat un mic tanc cu o mașină americană și atunci am știut că Într-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
de fapt, ne-a spus că ne vor duce În lagărul din Gherla. Ne-a șoptit numai. Dar ăla care a venit, cu pana aia și care era șeful jandarmilor: „Hai, hai, repede, repede!”. Și pur și simplu ne-au gonit din casă. - Cât timp ați avut pentru bagaje? DAVIDOVICI: Foarte puțin, foarte sumar am luat: două geamantane sau cam așa ceva. Am pornit noaptea, cu căruța trasă de vaci... - Era căruța dumneavoastră? DAVIDOVICI: Nu mai țin minte dacă era a noastră
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
părăseam... Plecam Împreună cu ei - că erau, pe margine... Noi mergeam câte cinci, iar margine aveam... ADLER: Postenkete... DAVIDOVICI: Sigur că da. - Erau SS-iste sau SS-iști? DAVIDOVICI: Și... și... De ce spun asta? Pentru că pe 13 aprilie, când ne-au gonit din lagăr, când a Început eliberarea lagărelor, cei care ne-au condus și ne-au scos din lagăr erau și femei, și bărbați SS, care, pe drum, fire-ar să fie, că și acum mi-aduc aminte, Își scoteau epoleții
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
tot timpul - stându-vă la dispoziție cu orice și oricum. Acum stau mai bine cu sănătatea, bată-l vina de necaz! De sfintele Sărbători, Hristos a înviat, cu multă sănătate și bucurie. D-nei matale sănătate și bună dispoziție să puteți goni necazul. Am scris și D-lui Satco, rugându-l de o singură carte, ultima, dar nu am primit nimic 364, deși am dat împrumut o carte cu recenzii și două adrese de propuneri - una de la Victor Eftimiu, o adresă a
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
de munte, dacă ai un card wireless În calculatorul tău sau un telefon mobil japonez, poți intra online de oriunde - fie că te afli Într-o stație de metrou la mare adâncime sau Într-un tren de mare viteză care gonește prin zone rurale. Jim știe că sunt oarecum obsedat de faptul că Japonia, ca să nu mai spun de cea mai mare parte a lumii, are o conexiune wireless mult mai bună decât America. Bine, și lui Jim Îi place să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
e feudal și static se risipește ca fumul, tot ce e sfânt este profanat și oamenii sunt În sfârșit siliți să privească cu luciditate poziția lor În viață, relațiile lor reciproce. Nevoia unei desfaceri tot mai largi a produselor ei gonește burghezia pe tot Întinsul globului pământesc. Ea trebuie să se cuibărească pretutindeni, să se instaleze pretutindeni, să stabilească legături pretutindeni. Burghezia a dat, prin exploatarea pieței mondiale, un caracter cosmopolit producției și consumului din toate țările. Spre marea mâhnire a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
are o singură datorie: "Să fie gata"38. Iorga trebuia să relateze despre și să investigheze problema masacrării armenilor. Avea legături strînse cu numeroase comunități armene din România. A descris masacrarea armenilor de către turci din 1915. A vorbit despre poporul gonit în Mesopotamia, despre copiii orfani rătăcind luni în șir fără părinți și despre alte orori care au însoțit masacrele. Iorga știa că reprezentanții locali (consulii) ai Germaniei cunoșteau fiecare detaliu, dar păstrau tăcerea 39. "Neamul românesc" reproducea fidel articolele istoricului
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
au intrat în Transilvania numai în secolele al XII-lea și al XIII-lea ca păstori nomazi migratori, "cum poate fi explicat misterul", așa cum întreabă ironic arheologul român Vasile Pârvan, că "românii s-au întors în aceleași locuri de unde fuseseră goniți cu o mie de ani în urmă?" "Nu poți să nu te întrebi, continuă el, cum se face că, după zece secole, au nimerit în exact același loc?" Dacă acceptăm teoria istorică a infiltrării românilor, am putea înțelege că aceasta
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
să fie“. O, Doamne, toți acești ani, întreaga noastră viață pe care am fi putut-o petrece împreună! Nu vrea... să reînceapă să mă iubească... s-o ia de la capăt. Posedam în suficientă măsură instinctul gândurilor primejdioase, pentru a-l goni pe acesta din urmă. Într-adevăr, în timp ce-mi sprijineam spinarea de suprafața laconicului monument al lui „Mutulică“, încălzit de soare și pătat de licheni, îmi schițam un fel de program de supraviețuire. În linii mari, programul era următorul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
și simțeam că nici nu voi mai dori vreodată să mănânc. În cele din urmă, am urcat în dormitor, beat și bolnav. Perdeaua de mărgele țăcănea, ondulată de cine știe ce briză marină, care pătrundea cine știe pe unde. O lună micuță gonea printre norii zdrențuiți și viteza ei îmi dădea amețeli. Poate că îi fusese dat să-l iubească pe Ben. Hartley era o fire iubitoare, și nu avusese nici o alternativă, nici un alt posibil obiect de iubire. Dorise să-l iubească pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
Ali); Cetățenia: Kenia; Data Nașterii: 19.2.1976 - Muekalia Domingos Jardo - Mughniyah Imad Fa'iz alias Mughniyah Imad Fayz alias Mughniyah Imad Fayiz, ofițer superior Hizballah; data nașterii 7 Dec 1962, locul nașterii Tayr Dibba, Liban, Passaport nr. 432298 - Mugica Goni, Ainhoa; data nașterii: 2.05.1943, locul nașterii: Sân Sebastian, Spania, DNI 34.101.243 - Mugniyah Imad F. (Cunoscut Și Sub Numele: Hajj); Cetățenia: Liban; Data Nașterii: 1962 - Mulamin Turay Asigurare Socială: 401-55-1779 - Mulato Helena Mbundu, Togo, data nașterii: 19
HOTĂRÂRE nr. 467 din 16 mai 2002 pentru aprobarea Listei cuprinzând persoanele fizice şi juridice suspecte de săvârşirea sau finanţarea actelor de terorism. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142419_a_143748]
-
să mă prăpădești.” (I. Creangă) „...A venit un zburător / Și strângându-l tare-n brațe era mai ca să-l omor.” (M. Eminescu) - sau aspect; sunt o modalitate lexicală de exprimare a categoriei gramaticale a aspectului: iar, mai, tot etc. „Și gonind biruitoare tot veneau a țării steaguri”. (M. Eminescu) „A mai venit de-atuncea să v-asculte, Voi, plopi adânci, cu voci și șoapte multe?” (T. Arghezi, p. 68) Observații: Când face parte dintr-un predicat de formă negativă, adverbul mai
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
mai merge... să fiu prieten cu bărbatu-tău, care nu-i om de felul meu, numai ca să te poci vedea mai des! Ți-e drag să trăiești cu un om care se poartă cu tine ca un câine, și mă gonești pe mine, care te iubesc...” (I.L. Caragiale, Teatru, 410) Atributiva circumstanțială se introduce în frază prin: • pronume relative (mai ales, care): „Omoară-mă pe mine, care te-am iubit, care am jertfit tot pentru tine.” (I.L. Caragiale, I, 214) • adverbe
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
încheiat povestea, Și-a semnat, precum îmi pare, Un băț cu-n ou în spinare. 105 Să socotim de Alexandru Sabiglian Șase fluturi în grădina Se rotesc într-o sulfina. Mata stă și mi-i pândește, Hector lătra și-i gonește. Doi din fluturii zglobii S-au ascuns în bălării. Ceilalți zboară tocmai sus, Socotiți, câți au ajuns? Săptămâna Șapte frați, șapte fartați De când lumea adunați. Unu-i luni, Si altu-i marți, Si de miercuri nu-i despărți. Mai apoi, vine
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
pe zi Dura, dura prin grădină Două mingi portocalii. Față fierarului Fănică, Face fasole făcăluita. Fără foc și fără fum, Fiindcă focul face fum. Încărcat cu-n sac de cas Un măgar urca pe coasta Să se ducă la orașCând gonit de vreo năpasta, Coborând hai-hui urcușul, Sare-n drum un iepuraș! Se oprește măgărușul Și sfârșit de-atâta cale, Zice cumpănindu-și sacul Greu la deal! Ba -i greu la vale, Că mă duc de-a berbeleacul! (Otilia Cazimir — Greu
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
vântului mătură frunzele căzute din copacii cu veșmânt de aramă. În depărtare se aude gălăgios un stol de păsări care s au încăpățânat să mai rămână. Ele se îndreaptă spre miază zi, abia zărindu-se pe cerul plumburiu. Norii fug, goniți de vânturile înălțimilor. Dinspre grădini, vin adieri cu miresme de crizanteme. Amintirea frumoaselor zile de vară se cuibărește în sufletul meu, învăluindu-mă cu nostalgia ei, cu speranța că ne vom mai bucura de lumina binefăcătoare a soarelui. Păsările, stând
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
toamna nu este așa de darnică cum este pe câmp. Pe deal, oamenii culeg viile și pregătesc pământul pentru anul viitor. În sfârșit, primul văl de brumă argintie se lasă peste pământ. Semn că iarna este foarte aproape. Norii fug goniți de vânturile înălțimilor. Pădurea are în răstimpuri înfiorări întunecoase și tace melancolică. Ea este o orgă strălucitoare din care vântul cântă o melodie tristă. Cu un văl de promoroacă, iarna a sosit și totul în jur este albit de mantia
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
fie închisă, contribuind la tăcere și la relimpezirea ei la fel ca ceilalți. Îmi dau seama că aici totul e într-o armonie totală, una aproape nelalocul ei pentru un spital. Așteptam să văd oameni trași pe targă, sunetul ambulanțelor gonind pe ale, doctori care să intre în operație, lacrimi și suferințe ale celor rămași în afara salonulu, dar era diferit. Atunci miam dat seama că trebuie să fiu într-un sanatoriu, e cel mai probabil. Nimeni nu iese afară decât la
A doua oară unu by Cristi Avram () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92958]
-
ar fi acela într-o astfel de situație. M-am întors și am ieșit în urma celorlalți fără a-i răspunde. Grădina spitalului era destul de largă și aș fi vrut să o colind toată. Simțeam undeva în mine dorința de a goni prin acel spațiu edenic, însă nu știam ce va înțelege personalul din fuga mea nebună, dar merita să înerc, trebuia să-i pun în mișcare, tăcerea erea deja destul de obositoare și apăsa pe umerii mei ca o cruce de plumb
A doua oară unu by Cristi Avram () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92958]
-
subliniază foarte clar această diferență, parcă prevăzînd criticile care i se vor aduce: "E o mare deosebire între omul natural trăind în starea naturală și omul natural trăind în context social. Emil nu este un sălbatic pe care să-l gonești în pustiuri, ci un sălbatic făcut să trăiască în orașe. Trebuie să știe să-și cîștige viața aici, să se folosească de locuitorii lor și să trăiască, dacă nu ca ei, cel puțin cu ei"123. Omul natural, ca și
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
numai prin prețuri de manifestă. Evident, autorul nu studiase deloc modul în care inflația se manifestă într-un sistem al economiei socialiste, închise, cu prețuri stabilite pe cale administrativă. Inflația se manifestă doar prin prețuri, iar atunci când acestea sunt înghețate, ea gonește produsele din magazine. Fuga de monedă golește rapid rafturile într-o economie în care cererea și oferta de bunuri nu lucrează împreună în mod elastic cu cererea și oferta de monedă, prin intermediul prețurilor. Cauzele inflației pot fi însă diverse și
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]