6,255 matches
-
pe rând să înflorească, Când roadele într-una s-or coace în alta să dea muguri, Tot ce-a lucra putură ciocane, dalte, strunguri, Tot ce încîntă ochii și suflet, frumuseți, Tot ce pământul are și area [mai] de preț Grămadă să stea toată la mine în comori Și când voi trece mândru, puternic, zâmbitor, Un împărat... pe frunte purtând [mîndră] coroană Să-ngenunchez la tine așa ca la icoană Și, arătîndu-ți toată averea fără samă, Să-ți zic: "Ia-le
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
întreg în stăpânire, De vorba mea s-asculte supusa omenire, Să am multe palate, grădini, comori, cetăți, În aur să lucească împărătescu-mi jăț, Tot ce încîntă ochii cu mii de frumuseți, Tot ce pământul are și marea mai de preț Grămadă să stea toate la mine în comori, Să trec prin ele mândru, puternic, zâmbitori, Să fiu frumos ca ziua, stăpân al lumii-ntregi, Nemuritor ca *** ș-un soare printre regi; Și raze să reverse din frunte-a mea coroană Apoi
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
semiluna nouăi legi Au surpat două imperii și pe paisprezece regi, Peste Asia ș-Europa el își întinsesc lanțul. Ce mai zi înfricoșată când au fost luând Bizanțul! Când pe crucile-nclinate suna jalnic glasul cobii Și pe uliți în grămadă plângeau roabele și robii, Când din Aghia Sofia n-auzeai cântări de clerici: Țipetele de muiere răsunau doar din biserici Prin strigări de bucurie... Oardele cele barbare Înadins făcuse nunta lor păgână în altare; Urlete de biruințe mestecate cu lung
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
în umbră și cu gâturi sângerate, Iar de stâlpi sânt răzimate arcuri, sulițe și darde, Prin- fereastră se văd flacări... e Bizanțul care arde, Pentru veacuri de-azi-nainte i-au căzutu[-i] și lui sorții... Și de-a lungul drumurilor în grămezi zac, negri, morții, Ienicerii și spahiii căpățîne duc în suliți, Iar mulțimea cea robită se-mpingea plângând pe uliți, Peste crucile-nclinate sună jalnic glasul cobii Și cu sutele deodată sunt mânați în urmă robii. Unii sunt legați cu brâie
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
a vechii vine? În solitara, cruda și recea lui mărime Cine-l iubea pe dânsul, cine-l mîngîia?... Nime. Astfel sub greutatea coroanei lui suspină, De vreme bătrâneța măreața-i frunte-nclină. Atunci? Cine-i cunoaște? În jurul unui tron Lingușitori grămadă l-încungiură cu zvon, Din ei fieștecare în cer o să-l ridice Spre-a prinde ce din mîna-i regală o să pice. Un singur om în lume a fost ales de el, Un singur om în lume fu cunoscut fidel, Un singur
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
va muri! Va muri! IONEL Părea c-aud prin fire Un glas de tânguire, Dar poate gheața au trosnit, Oftând, în sine s-a gândit. ECO S-a gândit, s-a gândit. IONEL Cum fulgii de zăpadă S-așază în grămadă De lume cerul e-ndrăgit: În strai de nunt-o a-nvelit. [ECO] [O a-nvelit, o a-nvelit] IONEL Dar eu și cerul iarăși La chin suntem tovarăși, Miresele nu le avem, Suntem cu dorul logodiți. DORUL (alt; recitativ) Un om pe vârful meu
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
-nghețat, va muri, Va muri. [IONEL] Părea c-aud prin fire Un glas de tânguire, Dar poate ghiaț-a trosnit, Oftând în sine s-a gândit. ECO S-a gândit, s-a gândit... IONEL Cum fulgii de zăpadă S-așază în grămadă! De lume ceru-i îndrăgit Și-n strai de nunt-o a-nvelit. ECO Învelit, învelit... IONEL Dar eu și cerul iarăși La chin suntem tovarăși Căci de mirese despărțiți, Suntem cu dorul logodiți. ECHO Logodiți, logodiți... DORUL (alt; recitativ) Un om
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Doamne... BOMILKAR Pe cât poate ca să fie Un cartaginez ferice că se-nchina numai ție PSAMIS (aparte) Nu cumva vicleanul oaspe are gând să-mi șteargă prada? LAIS Ce mai e nou prin Carthago? {EminescuOpVIII 447} BOMILKAR Grâu și paie cu grămada. LAIS Știu. Acum e secerișul. Nu sunt alte noutăți? PSAMIS Poate sunt. Negustorimea Înfloritei lui cetăți În momentele acestea zice multe și mărunte Despre Bomilkar istețul, negustorul cel de frunte, Care-a șters-o din cetate dispărând ca în pământ
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
-ntoarce-n pace, simțindu-se îmbogățit când Timon îi face semn cu capul. ZUGRAVUL I-am văzut vorbind unul cu altul. POETUL Domnule, pe un dâmb înalt și plăcut am închipuit pe Fortuna stând pe tron; la poalele dealului stau grămadă, ticsiți, oameni cu fel de fel de merite și fel de fel de fire, cari, pe rotunzirea acestei sfere, încearcă a-și îmbunătăți poziția. Între toți cari privesc cu ochii țintă la stăpânitoarea femeie, personific pe unul de făptura lui
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
mai putea răpi. [ 52] Însă, mai mult decât suferințele acestea, bântuia pe atenieni grămădirea oamenilor de la țară în oraș, mai ales a acelor veniți în urmă, pentru că, nefiind destule locuințe și șezând ei vara în bordeie mocnite, mureau toți cu grămada. Cei ce erau spre moarte stăteau culcați unii peste alții și așa rămâneau și cadavrele în drum. Alții se tăvăleau pe jumătate morți prin strade și pe lângă fântâne spre a-și stinge setea. Templurile în care își pregătiseră locașul
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
din capul locului, găsindu-se că n-are perspectivă de succes. Cu atât mai activ însă era scaunul cu convertirea bosniacilor, cari, în urma prozelitismului latin, zelos cu asupra de măsură și patronat puternic de regii Ungariei, treceau într-adevăr cu grămada la biserica catolică, pentru ca peste puțină vreme să se-ncline iar cu grămada spre legea greco-răsăriteană. Spre acest sfârșit Papa Bonifaciu al VIII-lea porunci lui George, arhiepiscopul Granului, să aibă asprime necurmată, vegheare și precauțiune în tot cuprinsul Ungariei
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
mai activ însă era scaunul cu convertirea bosniacilor, cari, în urma prozelitismului latin, zelos cu asupra de măsură și patronat puternic de regii Ungariei, treceau într-adevăr cu grămada la biserica catolică, pentru ca peste puțină vreme să se-ncline iar cu grămada spre legea greco-răsăriteană. Spre acest sfârșit Papa Bonifaciu al VIII-lea porunci lui George, arhiepiscopul Granului, să aibă asprime necurmată, vegheare și precauțiune în tot cuprinsul Ungariei contra ereticilor, schismaticilor și păgânilor, precum și contra patronilor, protectorilor, dositorilor și apărătorilor lor
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
alese de dușmani, atacă energic pe neprevăzătorii români, cari nu băgase de samă mișcările lui, dintr-o parte din care nici se așteptau, le băgă spaima-n oase și, c-un atac combinat, așa-i aruncă de bine claie peste grămadă încît români, cu conducătorii lor cu tot, adică cu Petru și Asan, o rupseră de fugă s-o ținură strună până dincolo de Dunăre, căutând ajutor și scăpare la cumani. Moesia, părăsită de răsculați, stătea din Em până-n Dunăre fără apărare
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de femei (... ) cu sine; ci prezența lui a fost îndeajuns pentru a stăvi cutreierările romîno-cumane. Jupanul sârbilor se ridicase asemenea ostil și dărâmase orașul Skopia. Isaac Angelos porni în contra lui, îl atacă lângă Morava cu succes, îl aruncă claie peste grămadă și nimici mare parte a oștirii sârbești puse pe fugă. Făr-a da pe la Nissa, împăratul merse pân-la râul Sava, unde se-ntîmpină cu socru-său, regele Bela III, apoi se-ntoarse la Filipopoli și de aci în capitală, ferindu-se bine
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
drept în jos, la culme rupturile în crestături și vârfuri ascuțite, iară la bază formând o singura masă stâncoasă, neavând decât o singură cărare de intrare, îngustă și șerpuindu-se cu greu între două prăpăstii, altfel încujurată de stânci și grămezi de piatră care nu se puteau trece și pe unde abia caprele se puteau sui, încunjurată de adînc-volburătorul râu Axios (acum Wardari), care se-ncolăcea asemenea unui șarpe pe lângă ea, cu ziduri înalte, cu turnuri tari și prevăzută cu întărituri
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și ia orașul, pradă și risipește fără de milă, trece pe mulți locuitori sub tăișul sabiei, pune să spânzure pe uzurpatorul Aspietes de-o bârnă cu capul în jos și picioarele-n sus și preface de istov nenorocitul oraș într-o grămadă de ruine. Cei mai de samă partizani ai lui Aspietes, temîndu-se de acuzarea nestatorniciei și neîncrezîndu-se în Ioannițiu, răzbat cu puterea sau pe furiș și trec parte la Theodor Lascaris, stăpânitorul Niceei și-al altor orașe din Asia, parte la
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
a despopula Tracia, de-a risipi orașele și satele ei și de-a strămuta populația țării dincolo de Dunăre. Astfel el ruină sistematicește și din temelie populațiunile grecești și locuințele lor. Multe sate și orașe din Tracia erau asemenea pământului, o grămadă de ruine, însemna olatul orașului Filipopole, iar pe orașele Didymotichos și Adrianopole le aștepta aceeași soartă după intenția zugrumătorului român. Orașele înfloritoare odinioară: Heraelia, Panion, Rhaedestos, Chariupolis, Trajanupolis, Makri, Claudiupolis, Mosynupolis, Peritheorion și multe altele erau transformate în diforme și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ruine, însemna olatul orașului Filipopole, iar pe orașele Didymotichos și Adrianopole le aștepta aceeași soartă după intenția zugrumătorului român. Orașele înfloritoare odinioară: Heraelia, Panion, Rhaedestos, Chariupolis, Trajanupolis, Makri, Claudiupolis, Mosynupolis, Peritheorion și multe altele erau transformate în diforme și pustii grămezi de ruine; populația prinsă a fost dusă în țările de la marginea Dunării și așezată pe locuri cari cătară a se numi cu numele orașelor și orășelelor dărâmate. În modul acesta Ioannițiu căuta, după spusa lui proprie, să restituie paguba și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și arcași. Capitala era deja în pericolul iminent de a cădea necondiționat când extraordinară vitejie a împăratului Ioan de Brienne dete lucrului altă față. Acest erou făcu o ieșire puternică cu ceata sa de cavaleri în contra asediatorilor, aruncă claie peste grămadă oștirea lor compusă din patruzeci și opt de cohorte, făcând între ei un grozav măcel. Încurajați prin aceasta, pedestrimea și târgoveții atacară corăbiile inamice care ancorau aproape de zidurile cetății, luară douăzeci și cinci dintre ele și le traseră cu bucurie în portul
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
moartea grabnică a regelui său Calliman, nedeprins c-o lungă împresurare, Dragota pierdu asemenea curajul și cumpătul și se supuse cu castel cu tot de bunăvoie lui Vatatzes, care-l răsplăti c-o haină cusută cu fir și c-o grămadă de bani de aur. Dragota s-arătă foarte mulțumitor pentru înalta distincțiune, făcând făgăduințe strălucite despre curînda supunere a orașului și cetății Melenik, pe care le și ținu cu bună-credință. El urzi acolo uneltiri tainice cu locuitorii, lucru la care
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
inspire respect vecinilor, așa că tătarii învecinați întreprinseră în mai multe rânduri călcări în Moesia, arzând, pustiind și jefuind țara în dragă voie. Contra unui asemenea roi de tătari se aruncă Lachanas cu ceata sa mică și-l zvârli claie peste grămadă; curând nimici un alt despărțământ de tătari și, cu cât mai departe mergea, cu atât mai mulți partizani câștiga, cu atât mai multe biruințe izbândea asupra năvălitorilor, cu atât mai mult creștea faima lui de om ales pentru lucruri mari
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
nemijlocita lui apropiere și vor tocmai să-i dea lovitura de moarte, când iată că în momentul hotărâtor marele paharnic și un paj împărătesc abat lovitura și ucid pe cei doi năvălitori. Dar alți năvălitori dușmani aleargă tot încă în grămezi asupra împăratului, îl îngrămădesc de-aproape, străpung platoșul lui cel tare, îl rănesc și pun viața lui într-o învederată primejdie. Între acestea toată oastea sa se desface într-o fugă deplină și Mihail, nemaiputând spera îndreptarea spre bine a
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
tot pământul de pe malul drept al Dunării, primejdia era aproape ca acest cuceritor, trecând Dunărea, să atace dintr-o dată și din două părți amândouă țările acestea și să le silească a i se supune, precum a și trimis într-adevăr grămezi de oaste cercetașă în provinciile de sud-vest ale Ungariei. Primejdia comună împăcă și uni pe principii supărați în de ei, pentru că Sigismund nu voia să aibă un dușman în spate, precum nici Mircea pe unul în față. Sigismund se adresă
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
potrivite cu scopul și prin încleștarea sistematică a deosebitelor mișcări. Începutul bătăliei urmă printr-un atac înfrîngător, esecutat c-o strălucită vitejie de cavalerii franceji asupra detașamentului de asabi, spahii și ieniceri pus în fruntea luptei, cari răsturnați claie pe grămadă fură parte măcelăriți parte reîmpinși spre centru. Amețiți de avantajul câștigat și fără nici o legătură cu corpurile de trupe ungurești lăsate în urmă, francejii cu nebunească îndrăzneală se repeziră fără preget asupra inamicului, dară curând fură cuprinși de miezul acestuia
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
urmară îndată încă unii căpitani osmani, ba prinseră a se clătina chiar alte cete, pe când numai Musa, cu miezul credincios al oștirii lui și cu aliații lui valahieni, ținu locului. El se apără cu atâta vitejie încît răsturnă claie pe grămada trupele asiatice ale lui Suleiman și le goni din urmă cu iuțeală, numai în înfierbîntarea goanei nu oblici cursa ce i-o pusese inamicul. Suleiman, a cărui corp de căpetenie suferise puțin, se retrase în fugă prefăcută până sub zidurile
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]