12,436 matches
-
înconjurător, valorilor materiale și culturale importante ori a proprietății“ - art. 2 din Legea nr. 55/2020. Prin urmare, starea de alertă trebuie să aibă caracter temporar, iar măsurile restrictive trebuie să aibă caracter temporar, să fie graduale, proporționale cu nivelul de gravitate și necesare pentru înlăturarea unor amenințări iminente. Or, folosind argumentele aduse în prezenta cauză cu privire la cerința legalității, conținutul actului administrativ nu este conform cu conținutul legii în baza căreia este emis fiindcă măsurile nu sunt nici proporționale și
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
2) din art. 25 al Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății (paragraful 73), Curtea Constituțională recunoaște că, în situații excepționale, așa cum este cea determinată de răspândirea infecției cu virusul COVID-19, „instituirea unor măsuri energice, prompte și adecvate gravității situației reprezintă, în realitate, un răspuns al autorităților la obligația prevăzută în art. 34 alin. (2) din Constituție, potrivit căreia «Statul este obligat să ia măsuri pentru asigurarea igienei și a sănătății publice». (...) Caracterul excepțional, imprevizibil al unei situații nu
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
necesare cunoștințe și aptitudini în materia armelor și munițiilor, fără a consacra nicio pregătire de specialitate care să implice analiza unei situații epidemiologice ori să prevadă competențe profesionale cu privire la combaterea și prevenirea unei epidemii, respectiv analiza nivelului de gravitate manifestat sau prognozat al acesteia pentru ca, în final, să propună măsuri necesare pentru prevenirea și înlăturarea amenințărilor iminente la adresa vieții, sănătății persoanelor, mediului înconjurător, valorilor materiale și culturale importante ori a proprietății întrun astfel de context epidemiologic. În
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
suspendare și cu privire la existența unei pagube iminente care s-ar produce în patrimoniul părții reclamante ca urmare a aplicării actului, aceasta nu a fost dovedită. Cu privire la condiția pagubei iminente, este evident că instanța trebuie să verifice gravitatea și iminența producerii prejudiciului în funcție de toate circumstanțele cauzei, cu respectarea principiului proporționalității. În speță însă nici măcar nu s-au susținut și, evident, nu s-au probat iminența producerii unui prejudiciu material, viitor și previzibil asupra patrimoniului reclamantului
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
alertă prin dispozițiile Legii nr. 55/2020, aceasta reprezintă „răspunsul la o situație de urgență de amploare și intensitate deosebite, determinată de unul sau mai multe tipuri de risc, constând întrun ansamblu de măsuri cu caracter temporar, proporționale cu nivelul de gravitate manifestat sau prognozat al acesteia și necesare pentru prevenirea și înlăturarea amenințărilor iminente la adresa vieții, sănătății persoanelor, mediului înconjurător, valorilor materiale și culturale importante ori a proprietății“, astfel încât poate accentua ideea că legiuitorul a dat posibilitatea autorităților și
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
paturilor ATI (avizate DSP) fiind de 57,85%“. În contextul declarării stării de alertă generate de pandemia de COVID-19, Parlamentul României a adoptat, prin Legea nr. 55/2020, măsuri restrictive, cu caracter esențialmente temporar și, după caz, gradual, proporționale cu nivelul de gravitate prognozat sau manifestat al acesteia, necesare pentru prevenirea și înlăturarea amenințărilor iminente la adresa drepturilor convenționale, unionale și constituționale la viață, integritate fizică și sănătate ale persoanelor, în mod nediscriminatoriu, și fără a aduce atingere existenței altor drepturi sau libertăți
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
comparabile. Art. 2 Starea de alertă reprezintă răspunsul la o situație de urgență de amploare și intensitate deosebite, determinată de unul sau mai multe tipuri de risc, constând într-un ansamblu de măsuri cu caracter temporar, proporționale cu nivelul de gravitate manifestat sau prognozat al acesteia și necesare pentru prevenirea și înlăturarea amenințărilor iminente la adresa vieții, sănătății persoanelor, mediului înconjurător, valorilor materiale și culturale importante ori a proprietății. Se observă că legiuitorul a impus, într-adevăr, pe de o parte condiția
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
alte violențe, este o normă completă, întrucât în conținutul acesteia se regăsesc atât dispoziția (lovirea sau orice acte de violență cauzatoare de suferințe fizice și fapta prin care se produc leziuni traumatice sau este afectată sănătatea unei persoane, a cărei gravitate este evaluată prin zile de îngrijiri medicale de cel mult 90 de zile), cât și sancțiunea (închisoare de la 3 luni la 2 ani sau amendă, respectiv închisoare de la 6 luni la 5 ani sau amendă), reprezentând, în același
DECIZIA nr. 58 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275633]
-
conținut al variantei-tip, la care se adaugă anumite elemente circumstanțiale care pot să se refere la aspectul material sau moral al faptei, la obiectul sau subiecții faptei or la locul și timpul săvârșirii faptei, imprimându-i acesteia, în abstract, o gravitate mai ridicată sau mai redusă. Așadar, aceeași faptă poate fi deci incriminată, pe lângă forma tipică, în una ori mai multe variante, agravate sau atenuante, care corespund conceptului faptei prevăzute de legea penală în configurația tipică, deosebindu-se de aceasta
DECIZIA nr. 58 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275633]
-
altă normă. ... 82. Norma prevăzută în art. 193 din Codul penal este o normă completă, în structura sa regăsindu-se atât dispoziția [lovirea sau orice acte care cauzează suferințe fizice, iar pe alineatul (2), acestea trebuind să aibă o anumită gravitate], cât și sancțiunea [pedeapsa închisorii de la 3 la 2 ani sau amendă, iar pentru fapta de la alineatul (2), închisoarea de la 6 luni la 5 ani sau cu amendă]. ... 83. Pe de altă parte, prin modalitatea de reglementare
DECIZIA nr. 58 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275633]
-
Lovirea sau orice acte de violență cauzatoare de suferințe fizice se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă. (2) Fapta prin care se produc leziuni traumatice sau este afectată sănătatea unei persoane, a cărei gravitate este evaluată prin zile de îngrijiri medicale de cel mult 90 de zile, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani sau cu amendă. (3) Acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate
DECIZIA nr. 58 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275633]
-
condițiile conținutului variantei-tip, la care se adaugă anumite elemente circumstanțiale care pot să se refere la aspectul material sau moral al faptei, la obiectul sau subiecții faptei ori la locul și timpul săvârșirii faptei, imprimându-i acesteia, în abstract, o gravitate mai ridicată sau mai redusă. Așadar, aceeași faptă poate fi deci incriminată, pe lângă forma tipică, în una ori mai multe variante, agravate sau atenuante, care corespund conceptului faptei prevăzute de legea penală în configurația tipică, deosebindu-se de aceasta
DECIZIA nr. 58 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275633]
-
DECIZIA nr. 615 din 21 noiembrie 2023 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 223 alin. (2) din Codul de procedură penală, cu referire la sintagma "evaluării gravității faptei, a modului și a circumstanțelor de comitere a acesteia" EMITENT CURTEA CONSTITUȚIONALĂ Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 373 din 19 aprilie 2024 Marian Enache - președinte Mihaela Ciochină - judecător Cristian Deliorga - judecător Dimitrie-Bogdan Licu - judecător Laura-Iuliana Scântei - judecător Gheorghe Stan
DECIZIA nr. 615 din 21 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281945]
-
infracțiunilor de tâlhărie, lipsire de libertate în mod ilegal și viol. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că, prin analiza criteriilor prevăzute de art. 223 alin. (2) din Codul de procedură penală, care privesc „evaluarea gravității faptei“, respectiv „modul și circumstanțele de producere a faptei“, de către judecător, în faza camerei preliminare, cu ocazia verificării legalității și temeiniciei unor măsuri preventive, se ajunge la o poziționare a judecătorului de partea acuzării, obligându-l, astfel, să nu
DECIZIA nr. 615 din 21 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281945]
-
faza camerei preliminare, cu ocazia verificării legalității și temeiniciei unor măsuri preventive, se ajunge la o poziționare a judecătorului de partea acuzării, obligându-l, astfel, să nu mai fie imparțial la momentul soluționării fondului cauzei. De asemenea, susține că evaluarea gravității faptei este un proces intelectiv ce trebuie să aibă loc la momentul individualizării pedepsei, nicidecum la momentul prelungirii unei măsuri preventive. ... 6. Tribunalul Galați - Secția penală apreciază că cele două criterii indicate în cuprinsul dispozițiilor art. 223 alin. (2) din
DECIZIA nr. 615 din 21 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281945]
-
excepția de neconstituționalitate. ... 11. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, dispozițiile art. 223 alin. (2) din Codul de procedură penală. Prin notele scrise, autorul excepției de neconstituționalitate formulează critici de neconstituționalitate cu referire la sintagmele „evaluarea gravității faptei“, respectiv „modul și circumstanțele de producere a faptei“. Prin urmare, Curtea reține ca obiect al excepției de constituționalitate dispozițiile art. 223 alin. (2) din Codul de procedură penală, cu referire la sintagma „evaluării gravității faptei, a modului și a
DECIZIA nr. 615 din 21 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281945]
-
cu referire la sintagmele „evaluarea gravității faptei“, respectiv „modul și circumstanțele de producere a faptei“. Prin urmare, Curtea reține ca obiect al excepției de constituționalitate dispozițiile art. 223 alin. (2) din Codul de procedură penală, cu referire la sintagma „evaluării gravității faptei, a modului și a circumstanțelor de comitere a acesteia“. În cauză, instanța de judecată a aplicat norma de drept procedural prevăzută de art. 223 alin. (2), în forma în vigoare la data sesizării Curții Constituționale, astfel cum a fost
DECIZIA nr. 615 din 21 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281945]
-
49/2018 privind precursorii de explozivi, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 194 din 2 martie 2018. Având însă în vedere criticile de neconstituționalitate, ce privesc doar sintagma „evaluării gravității faptei, a modului și a circumstanțelor de comitere a acesteia“, care se regăsea în forma inițială a normei procesual penale la data intrării în vigoare a Codului de procedură penală, și care nu a fost modificată prin intervențiile legislative succesive
DECIZIA nr. 615 din 21 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281945]
-
Partea I, nr. 739 din 28 iulie 2021. Textul de lege are următorul cuprins: „(2) Măsura arestării preventive a inculpatului poate fi luată și dacă, din probe, rezultă suspiciunea rezonabilă că acesta a săvârșit o infracțiune [...] și, pe baza evaluării gravității faptei, a modului și a circumstanțelor de comitere a acesteia, a anturajului și a mediului din care acesta provine, a antecedentelor penale și a altor împrejurări privitoare la persoana acestuia, se constată că privarea sa de libertate este necesară pentru
DECIZIA nr. 615 din 21 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281945]
-
ca, la alegerea măsurii preventive, să analizeze cumulativ următoarele condiții generale: să existe probe sau indicii temeinice din care să rezulte suspiciunea rezonabilă că o persoană a săvârșit o infracțiune[art. 202 alin. (1)], măsura aleasă să fie proporțională cu gravitatea acuzației [art. 202 alin. (3)], măsura preventivă să fie necesară pentru realizarea scopului urmărit prin dispunerea acesteia [art. 202 alin. (3)] - condiția necesității măsurilor privative sau restrictive de libertate fiind exprimată sub condiția caracterului excepțional al acestora [art. 9 alin.
DECIZIA nr. 615 din 21 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281945]
-
suspiciunea rezonabilă că acesta a săvârșit una dintre infracțiunile enumerate la alin. (2) al art. 223 din Codul de procedură penală pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani ori mai mare, cumulativ cu condiția ca, pe baza evaluării gravității faptei, a modului și a circumstanțelor de comitere a acesteia, a anturajului și a mediului din care acesta provine, a antecedentelor penale și a altor împrejurări privitoare la persoana acestuia, să se constate că privarea sa de libertate este necesară
DECIZIA nr. 615 din 21 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281945]
-
ulterioare a infractorului. Criteriile necesare pentru a se putea reține existența/inexistența „stării de pericol pentru ordinea publică“ sunt reglementate expres de dispozițiile art. 223 alin. (2) din Codul de procedură penală și constau, astfel cum Curtea a reținut anterior, în gravitatea faptei, modul și circumstanțele de comitere a acesteia, anturajul și mediul din care provine inculpatul, antecedentele penale și alte împrejurări referitoare la persoana inculpatului. Aplicând aceste criterii la situația de fapt din cauza penală, judecătorul reține gravitatea faptelor de care
DECIZIA nr. 615 din 21 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281945]
-
reținut anterior, în gravitatea faptei, modul și circumstanțele de comitere a acesteia, anturajul și mediul din care provine inculpatul, antecedentele penale și alte împrejurări referitoare la persoana inculpatului. Aplicând aceste criterii la situația de fapt din cauza penală, judecătorul reține gravitatea faptelor de care sunt acuzați inculpații, pe care o deduce, de asemenea, din natura infracțiunii. Curtea constată că sintagma „pericol pentru ordinea publică“ desemnează o stare de fapt, și nu un fapt, ce ar putea periclita în viitor relațiile sociale
DECIZIA nr. 615 din 21 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281945]
-
putea presupune că inculpatul se face vinovat de săvârșirea faptelor reținute în sarcina sa. Inculpatul nu este considerat vinovat de săvârșirea unei infracțiuni, ci se constată numai că există probe cu privire la suspiciunea săvârșirii unei infracțiuni de o anumită gravitate, temei suficient pentru a se putea lua măsura arestării preventive ca mijloc pentru desfășurarea normală a procesului penal, astfel cum prevede și art. 5 pct. 1 lit. c) din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. ... 21. Având
DECIZIA nr. 615 din 21 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281945]
-
a libertăților fundamentale. ... 21. Având în vedere cele expuse, Curtea constată că normele procesual penale ce reglementează scopul și condițiile generale de aplicare a măsurilor preventive, respectiv condițiile și cazurile de aplicare a măsurii arestării preventive, cât privește sintagma „evaluării gravității faptei, a modului și a circumstanțelor de comitere a acesteia“, sunt în deplin acord cu dispozițiile constituționale invocate de autor. De altfel, normele constituționale ale art. 23 alin. (9) și (10) arată că punerea în libertate a celui arestat este
DECIZIA nr. 615 din 21 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281945]