2,967 matches
-
Ortodoxă Română în general nu a fost de acord, argumentând că bisericile sunt bun al parohiilor, doar acestea putând dispune de proprietatea lor. BRU a argumentat că parohiile ortodoxe nu au dobândit niciodată un drept valabil de proprietate asupra bisericilor greco-catolice, exproprierea din 1948 fiind abuzivă și nelegală. Recensămintele din 1992 și din 2002 au arătat că doar o parte a greco-catolicilor din 1948 au rămas credincioși ai Bisericii Unite. De asemenea, recensământul din 2002, demonstrează o scădere a numărului greco-catolicilor
Istoria Bisericii Române Unite () [Corola-website/Science/302697_a_304026]
-
în România ar fi de fapt între 600.000 (cifră prezentată de Laurențiu Horia Moisin în interviul de la BBC din aprilie 2006) și 750.000 greco-catolici (cifra din Anuarul Pontifical). În unele cazuri, credincioșii ortodocși au preferat să demoleze lăcașele greco-catolice decât să le restituie greco-catolicilor.
Istoria Bisericii Române Unite () [Corola-website/Science/302697_a_304026]
-
grupări de stânga. O decadă mai târziu, Primăvara de la Praga a împrumutat numele său unei perioade similare de liberalizare politică din China, perioadă cunoscută drept Primăvara de la Beijing. În parte, evenimentul a influețat și Primăvara din Croația, în Iugoslavia. Biserica Greco-Catolică din Slovacia a fost relegalizată în contextul Primăverii de la Praga, iar celor 292 de parohii de rit bizantin le-a fost permisă opțiunea afilierii față de Moscova sau față de Roma. 205 din cele 292 de parohii bizantine din Cehoslovacia au optat
Primăvara de la Praga () [Corola-website/Science/302835_a_304164]
-
de la Praga, iar celor 292 de parohii de rit bizantin le-a fost permisă opțiunea afilierii față de Moscova sau față de Roma. 205 din cele 292 de parohii bizantine din Cehoslovacia au optat pentru comuniunea cu Roma. Cu toate acestea, Bisericii Greco-Catolice din Slovacia nu i-a fost permisă formarea de noi preoți în cadrul unui seminar teologic, acest drept fiindu-i acordat de-abia după Revoluția de catifea, prin înființarea Facultății de Teologie și a seminarului din Prešov.
Primăvara de la Praga () [Corola-website/Science/302835_a_304164]
-
, născut "Alexandru Mesaroș", (n. 22 ianuarie 1937, comuna Ferneziu, astăzi parte a municipiului Baia Mare), este un ierarh român greco-catolic care ocupă din 1995 scaunul episcopal al Episcopiei de Lugoj. s-a născut la data de 22 ianuarie 1937, în comuna Ferneziu, aflată pe atunci în județul Satu Mare (interbelic), fiind al cincilea copil din cei opt copii ai părinților săi
Alexandru Mesian () [Corola-website/Science/303270_a_304599]
-
a urma studii teologice la Institutul Teologic Romano-Catolic de la Iași, unde a fost înscris ca student teolog în anul 1957; dar, din dispoziția Departamentului Cultelor de la București, a fost exmatriculat în același an pe motivul că provine dintr-o familie greco-catolică din Transilvania. După terminarea serviciului militar, din anul 1960 a lucrat în calitate de tehnician, ulterior tehnician principal, la Întreprinderea Mecanică de Mașini și Utilaj Minier Baia Mare (I.M.M.U.M), în cadrul compartimentul CTC, laboratorul de încercări mecanice, până în anul 1990, an în
Alexandru Mesian () [Corola-website/Science/303270_a_304599]
-
a lucrat în calitate de tehnician, ulterior tehnician principal, la Întreprinderea Mecanică de Mașini și Utilaj Minier Baia Mare (I.M.M.U.M), în cadrul compartimentul CTC, laboratorul de încercări mecanice, până în anul 1990, an în care se transferă la Episcopia Română Unită cu Roma, Greco-Catolică din Baia Mare, Episcopie reînființată în acel an; aici funcționează ca vicar general. În perioada 1960-1965, a urmat studiile teologice în strict secret, în clandestinitate; după amnestia generală din 1964, când unii episcopi și preoți profesori de teologie au ieșit din
Alexandru Mesian () [Corola-website/Science/303270_a_304599]
-
în strict secret, în clandestinitate; după amnestia generală din 1964, când unii episcopi și preoți profesori de teologie au ieșit din închisoare, a fost verificat asupra cunoștințelor teologice de profesori de specialitate. La 8 mai 1965 a fost hirotonit preot greco-catolic de către episcopul Dr. Ioan Dragomir al Maramureșului. Până în anul 1972, nici măcar părinții nu au știut că au în casă un fiu preot, deși celebra Sfânta Liturghie zilnic, în camera sa. Între anii 1965-1990, în aceleași condiții de clandestinitate și supraveghere
Alexandru Mesian () [Corola-website/Science/303270_a_304599]
-
Maramureș. O altă preocupare pastorală în aceeași perioadă a fost formarea tinerilor preoți. În această perioadă a făcut pastorație atât în zona sa natală cât și în satele din Maramureșul istoric și din Țara Oașului, în vremea în care credința greco-catolică era mărturisită în catacombe. La 21 ianuarie 1990 la Baia Mare s-a celebrat prima Sfântă Liturghie greco-catolică publică, în libertate, după anul de tristă memorie 1948; locul acestei celebrări a fost în fața Casei de Cultură Municipale; la acel eveniment au
Alexandru Mesian () [Corola-website/Science/303270_a_304599]
-
făcut pastorație atât în zona sa natală cât și în satele din Maramureșul istoric și din Țara Oașului, în vremea în care credința greco-catolică era mărturisită în catacombe. La 21 ianuarie 1990 la Baia Mare s-a celebrat prima Sfântă Liturghie greco-catolică publică, în libertate, după anul de tristă memorie 1948; locul acestei celebrări a fost în fața Casei de Cultură Municipale; la acel eveniment au participat foarte mulți preoți din generația veche și cei din clandestinitate, printre care era și cel ce
Alexandru Mesian () [Corola-website/Science/303270_a_304599]
-
de toleranță interconfesională din Lugoj și pentru afirmarea Diecezei Lugojului atât în țară, cât și peste hotare, ca unic "ambasador" al Lugojului la Vatican. Episcopul Alexandru Mesian a participat la 11 septembrie 1994 la consacrarea lui Ioan Șișeștean ca episcop greco-catolic al Maramureșului. Episcopul Alexandru Mesian a scris lucrarea "Anul Maicii Domnului de la Scăiuș 2014", (Baia Mare: Editura Surorilor Lauretane, 2015) Între paranteze, sunt notați anii consacrărilor episcopale.
Alexandru Mesian () [Corola-website/Science/303270_a_304599]
-
Europei, laureat al premiului Herder (1967), membru de onoare al Academiei Române (2000). S-a născut la data de 18 noiembrie 1907 în satul Glod, comuna Strâmtura, județul Maramureș, provenind dintr-o străveche familie de nemeși maramureșeni, tatăl său fiind preot greco-catolic. Urmează Liceul „Dragoș Vodă” pe care îl absolvă în 1925. Între 1925-1929 urmează studiile la Facultatea de Litere și Filozofie a Universității din București, obținând licența în litere cu o teză elaborată sub îndrumarea lui Ovid Densusianu. Urmează apoi studii
Mihai Pop () [Corola-website/Science/302912_a_304241]
-
palme pâinea, apoi o încinge el însuși în potir și, astfel, o consumă. Această metodă e cea mai practicată în Bisericile tradiționale. În Bisericile ortodoxe de rit bizantin e folosită atât la Ierusalim, cât și în Franța. În România, Biserica Greco-Catolică folosește tot această metodă, mai puțin în Maramureș, la ruteni. O a treia metodă e cuminecarea cu lingurița. Această metodă se practică, mai cu seamă, în majoritatea Bisericilor ortodoxe de rit bizantin. Slujitorul pune pâinea euharistică în potir, apoi, cu
Frângerea pâinii () [Corola-website/Science/299509_a_300838]
-
(n. 25 decembrie 1783, Turda, Comitatul Turda - d. 12 decembrie 1870, Blaj, comitatul Alba de Jos), cunoscut și ca Vasile Rațiu, Baziliu Rațiu cu predicatul de Nagylak (Noșlac), în ungurește Vazul Rácz sau Ratz în germană , a fost preot greco-catolic, protopop, profesor, rector al Seminarului Diecesan din Blaj, canonic și primul prepozit capitular mitropolitan al Bisericii Române Unită cu Roma, Greco-Catolică. S-a născut la 25 decembrie 1783 în Turda, pe atunci capitala comitatului Turda, azi în județul Cluj și
Basiliu Rațiu () [Corola-website/Science/304523_a_305852]
-
Rațiu, Baziliu Rațiu cu predicatul de Nagylak (Noșlac), în ungurește Vazul Rácz sau Ratz în germană , a fost preot greco-catolic, protopop, profesor, rector al Seminarului Diecesan din Blaj, canonic și primul prepozit capitular mitropolitan al Bisericii Române Unită cu Roma, Greco-Catolică. S-a născut la 25 decembrie 1783 în Turda, pe atunci capitala comitatului Turda, azi în județul Cluj și a decedat la 12 decembrie 1870 în Blaj, Comitatul Alba de Jos, acum în Județul Alba. A fost primul din cei
Basiliu Rațiu () [Corola-website/Science/304523_a_305852]
-
hirotonit preot celib cu numele Basiliu în Biserica Sfânta Barbara din Viena în anul 1810. Discipol al lui Petru Maior, a fost doctor în teologie și filozofie al Universității din Viena, 1811. Personalitate respectată a Bisericii Române Unită cu Roma, Greco-Catolică, a fost preot în Ocna-Mureș, 1813; protopop în orașul său natal, Turda, 1819; al XII-lea canonic din seria capitularilor, 1824 și primul prepozit mitropolitan, Blaj, 1855. A fost profesor și rector în trei rânduri al Seminarului diecesan din Blaj
Basiliu Rațiu () [Corola-website/Science/304523_a_305852]
-
profetic l-a numit Simion Bărnuțiu. Atunci a propus să se așeze acolo un altar național, cu numele „Piatra Libertății”, cunoscută până în ziua de azi ca „Piatra Canonicului Rațiu”. Colaborator apropiat al primului mitropolit al Bisericii Române Unită cu Roma, Greco-Catolică, Alexandru Sterca-Șuluțiu, a fost unul dintre semnatarii Pronunciamentului de la Blaj, din 3/15 mai 1868, declarația de protest a fruntașilor intelectuali români transilvăneni față de anularea autonomiei Transilvaniei și a înglobării principatului în Ungaria, urmare a realizării în 1867 a dualismului
Basiliu Rațiu () [Corola-website/Science/304523_a_305852]
-
și "Ratz" în germană. Basiliu alături de frații săi a obținut câștig de cauză în procesul intentat de autorități pentru reatestarea titlului nobiliar în 1829, familia având dreptul să locuiască în continuare în orașul Turda. Basiliu Rațiu a fost ctitorul bisericii greco-catolice din Turda Veche, împreună cu sora sa Oana și cei șase frați: Indrei, Grigore, Ioan, David, Dimitrie și Matei. Biserica a fost sfințită în anul 1839 și este cunoscută până în ziua de azi sub numele de Biserica Rățeștilor. Din anul 1948
Basiliu Rațiu () [Corola-website/Science/304523_a_305852]
-
a fost sfințită în anul 1839 și este cunoscută până în ziua de azi sub numele de Biserica Rățeștilor. Din anul 1948 și până în prezent biserica este în folosința Bisericii Ortodoxe Române. Basiliu Rațiu a făcut donații importante în favoarea bisericii parohiale greco-catolice din Turda Veche. Banii au provenit de la o hotărâre judecătorească din jurul anul 1830 de restituire bănească pronunțată contra unei confiscări ilegale de terenuri ale familiei Rațiu, petrecută pe timpul lui Gheorghe Rákóczi al II-lea la Noșlac, județul Alba, în secolul
Basiliu Rațiu () [Corola-website/Science/304523_a_305852]
-
Cu despăgubirea obținută pentru confiscarea pământurilor de la Noșlac, în anul 1866, Basiliu Rațiu a întemeiat Eforia Fondului Cultural, pe care a înzestrat-o cu proprietăți imobiliare în centrul orașului Turda, care există și azi. A fondat prima Școala confesională românească greco-catolică din Turda Veche, edificată în 1874. Eforia, a permis consiliului parohial al Bisericii Rățeștilor să realizeze lucrări importante la biserică, precum și înființarea unui fond pentru acordarea de burse și stipendii tinerilor români pentru a studia în diferite școli din Transilvania
Basiliu Rațiu () [Corola-website/Science/304523_a_305852]
-
parastas de pomenire, după care în cimitirul Bisericuței Grecilor a fost săvârșită o slujbă de binecuvântare a monumentului de la mormântul lui Basiliu Rațiu. În încheiere, a avut loc dezvelirea și binecuvântarea Plăcii Memoriale Basiliu Rațiu, expusă în holul Institutului Teologic Greco-Catolic din Blaj. În data de 28 iulie 2011, cu aprobarea mitropolitului Andrei Andreicuț, a fost sfințită Pisania Bisericii Rățeștilor, reconstituită după pisania originală, care a dispărut în condiții necunoscute după anul 1948. De asemenea au fost sfințite monumentele ctitorilor și
Basiliu Rațiu () [Corola-website/Science/304523_a_305852]
-
Bisericii Rățeștilor, reconstituită după pisania originală, care a dispărut în condiții necunoscute după anul 1948. De asemenea au fost sfințite monumentele ctitorilor și principalilor contributori aflate în curtea bisericii. Reașezarea pisaniei a constituit un gest de recuperare istorică. „Nestorul bisericii greco-catolice române”, cum a fost considerat de către contemporani și „Patriarhul” familiei Rațiu din Turda se odihnește împreună cu alte personalități ale neamului românesc în cimitirul Bisericuței Grecilor din Blaj, adevărat Panteon în aer liber al Națiunii Române.
Basiliu Rațiu () [Corola-website/Science/304523_a_305852]
-
pe stradă sau pentru că aveau cărți slovace, era imposibil să cumperi un bilet de tren dacă îl cereai în limba slovacă, în regiunile slovace În Ungaria de astăzi trăiește, conform recensământului din 2001, o populație de 268.935 de creștini greco-catolici. Aproape toți aceștia, excepție făcând doar câteva mii de persoane (români și ucraineni), se consideră „etnici maghiari”. Totuși, este cunoscut faptul că acești maghiari au în bună parte ascendenți români și ucraineni care au fost maghiarizați lingvistic. Episcopia greco-catolicilor maghiari
Maghiarizare () [Corola-website/Science/304546_a_305875]
-
el: "pr. Heronimus Mengés", "pr. Pojar Mathias", "pr. Baltheiser Johann" și "pr. Heider Xaveriu". Episcopul Joseph Schubert l-a consacrat, în capela de botez a Catedralei Romano-Catolice „Sf. Iosif” din București, în clandestinitate, pe Alexandru Todea (viitor cardinal) - în calitate de episcop greco-catolic titular de Caesaropolis, în noaptea de 19 noiembrie 1950. Șeful Securității, generalul Gheorghe Pintilie, stabilise ca episcopul clandestin Iosif Schubert și alți clerici să fie arestați deja pe data de 18 decembrie 1950; într-un raport al Securității se evidențiază
Joseph Schubert () [Corola-website/Science/304608_a_305937]
-
situația catolicilor din România. Episcopul Schubert primește sfatul ca pe o mare datorie de conștiință. La 24 ianuarie 1969 a plecat din România deja foarte bolnav, iar în 8 februarie a ajuns la Roma. Acolo s-a întâlnit cu episcopul greco-catolic Vasile Cristea, cu monseniorul Pamfil Cârnațiu de la Secretariatul de Stat al Sfântului Scaun, cu nunțiul extraordinar Agostino Casaroli, cu Monseniorul Giusseppe Chelli și alte personalități ale Curiei Romane, cărora le-a făcut o amplă și amănunțită descriere a situației, cu
Joseph Schubert () [Corola-website/Science/304608_a_305937]