12,775 matches
-
amintește că, în jurisprudența sa, a analizat dispozițiile art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 în ceea ce privește compatibilitatea acestora cu prevederile art. 16 din Constituție. Astfel, Curtea a reținut că deschiderea dreptului la pensie este guvernată de principiul tempus regit actum, neputându-se considera că reglementările anterioare acestui moment, referitoare la condițiile acordării dreptului la pensie, generează o așteptare legitimă și neputând fi privită ca o încălcare a dispozițiilor constituționale care consacră egalitatea în fața legii
DECIZIA nr. 131 din 14 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288178]
-
argumente sunt coroborate cu cele expuse în cererea modificatoare privind legalitatea existenței stării de alertă pe teritoriul României. Adoptându-se această decizie prin raportare la Legea nr. 55/2020, Curtea Constituțională a arătat că nu se permite eludarea cadrului constituțional care guvernează legalitatea, separația puterilor în stat și condițiile restrângerii unor drepturi și libertăți. ... III. Scopul instituirii certificatului COVID-19 la nivelul Uniunii Europene nu este acela de a condiționa participarea la diverse activități de deținere a acestui certificat și nici de a
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
executivului, adică Președintelui României, iar nu Guvernului. A „construi“ prin lege o instituție nouă - «starea de alertă», cu un regim evident mai puțin restrictiv decât starea de urgență reglementată de legiuitorul constituant - dar care să permită eludarea cadrului constituțional care guvernează legalitatea, separația puterilor în stat, condițiile restrângerii exercițiului unor drepturi și al unor libertăți, contravine exigențelor generale ale statului de drept, astfel cum sunt consacrate de Constituția României. “ În Decizia nr. 458/2020, prin care s-a constatat neconstituționalitatea alin. (2
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
recuperarea creanțelor unui termen de prescripție de 5 ani, calculat conform dispozițiilor Codului de procedură fiscală. ... 43. Creditorul nu obține un nou titlu executoriu, ci dobândește un titlu executoriu față de un nou debitor. Prescripția, ca instituție de drept, este guvernată de natura titlului a cărui executare se cere. ... ... VI. Punctul de vedere al completului de judecată care a formulat sesizarea cu privire la dezlegarea chestiunii de drept 44. Completul de judecată învestit cu soluționarea apelurilor în Dosarul nr. 1.627/320/2022 a
DECIZIA nr. 50 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275681]
-
atace la curțile de apel hotărârile pronunțate de consiliile de disciplină, iar hotărârile pronunțate de aceste instanțe să poată fi atacate la Înalta Curte de Casație și Justiție. Se mai arată că în jurisprudența Curții Constituționale referitoare la regulile care guvernează exercitarea căilor de atac s-a statuat în mod constant cu privire la neconstituționalitatea unor dispoziții prin care se elimina o cale de atac, cu consecința încălcării accesului liber la justiție al părților pentru apărarea drepturilor și a intereselor lor
DECIZIA nr. 684 din 12 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281906]
-
Reține că procedurile prevăzute de art. 39 și 40 din Legea nr. 254/2013 reglementează o activitate ulterioară fazei de judecată în care s-a stabilit existența vinovăției în materie penală, astfel că acestea nu sunt supuse regulilor de procedură care guvernează faza de judecată a procesului penal, având în vedere că situația juridică a persoanei condamnate nu este identică cu cea a inculpatului. Apreciază că niciuna dintre prevederile legale criticate de autor nu îi interzice sau limitează dreptul de a-și
DECIZIA nr. 302 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290004]
-
general prevăzut de art. 39 din Legea nr. 254/2013 reglementează o activitate ulterioară fazei de judecată în care s-a stabilit existența vinovăției în materie penală, astfel încât Curtea a reținut că aceasta nu este supusă regulilor de procedură care guvernează faza de judecată a procesului penal, având în vedere că situația juridică a persoanei condamnate nu este identică cu cea a inculpatului. Într-un sens similar s-a pronunțat Curtea și în jurisprudența sa referitoare la Legea nr. 275/2006 privind
DECIZIA nr. 302 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290004]
-
și femeilor constituie un instrument fundamental pentru consolidarea sistemului democratic, Legea fundamentală promovând atât egalitatea în exercitarea drepturilor civile și politice, cât și interzicerea discriminării pe bază de sex în ceea ce privește accesul la funcțiile politice. Campaniile electorale sunt guvernate de șanse și tratament egal pentru toate candidaturile (art. 9, 109 și 113). Legea parității (nr. 3/2006) prevede că listele de candidați pentru alegerile locale, parlamentare și europarlamentare trebuie să promoveze o reprezentare de minimum 33% pentru ambele genuri. În
DECIZIA nr. 341 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290412]
-
și dispune redeschiderea urmăririi penale, anterior comunicării ordonanței care cuprinde această soluție, redeschiderea urmăririi penale nu este supusă confirmării judecătorului de cameră preliminară. O astfel de soluție își găsește justificare în dispozițiile constituționale ale art. 132 referitoare la principiile care guvernează activitatea procurorilor, conform cărora „Procurorii își desfășoară activitatea potrivit principiului legalității, al imparțialității și al controlului ierarhic“ . În acord cu art. 304 alin. (2) din Codul de procedură penală referitor la infirmarea actelor procesuale sau procedurale, procurorul ierarhic superior, când
DECIZIA nr. 324 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291034]
-
prevederilor Legii nr. 52/2020 și la contractele în curs de derulare se ajunge la încălcarea principiului neretroactivității legii civile în contextul în care legiuitorul a reglementat noi cazuri de impreviziune care nu existau sub imperiul vechiului Cod civil, lege care guvernează contractele analizate. ... 23. Mai mult decât atât, deși nu există nicio legătură între procedura dării în plată și raportările la Biroul de credit, redactarea defectuoasă a textului de lege criticat interzice orice raportare a debitorului și a altor persoane implicate
DECIZIA nr. 751 din 14 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/291077]
-
persoane juridice“, reprezintă o variantă atenuată a acesteia. ... 90. Infracțiunea de delapidare, în forma sa de bază prevăzută de art. 295 din Codul penal, reprezintă o normă de incriminare prin care se ocrotesc în principal relațiile sociale de serviciu care guvernează buna desfășurare a activității de gestionare și administrare a bunurilor mobile din patrimoniul unei autorități publice, instituții publice sau alte persoane juridice care administrează sau exploatează bunuri proprietate publică^4. În cazul formei atenuate prevăzute la art. 308 alin. (1) din
DECIZIA nr. 15 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289914]
-
centru de excelență este coordonată la nivel național de CNE, iar la nivel local este coordonată și controlată de ISJ/ISMB. (2) Activitatea care se desfășoară în și de către centrul de excelență este apolitică și nediscriminatorie și respectă principiile care guvernează învățământul preuniversitar și învățământul superior. Articolul 12 (1) Centrul de excelență elaborează și aplică strategii și politici pentru selecția, pregătirea, susținerea, motivarea copiilor și a tinerilor capabili de performanțe înalte. (2) În centrul de excelență se pot desfășura activități suplimentare
REGULAMENT din 24 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290259]
-
progresul personajului jucător (de exemplu, scor curent, timp-limită, puncte de salvare) - elemente care influențează dificultatea unui joc, tipuri de curbă de dificultate, dificultate adaptivă Elemente care caracterizează o mecanică a jocului: reguli și sisteme de reguli Tipuri de mecanici care guvernează jocul: - mecanici pentru condițiile de progres și recompensare - câștig/îmbunătățire, avansare la un alt nivel (de exemplu, pe baza unor criterii pentru succes și recompensare, colectarea unor obiecte, deblocarea unor abilități) - mecanici pentru controlul unei entități (de exemplu, reguli de mișcare
ORDIN nr. 7.233 din 10 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290130]
-
discuției, în baza avertizării prealabile, în deplină cunoștință de cauză, asupra aspectelor de fapt care privesc raporturile juridice dintre părți, reprezentând o punere în practică a principiului consensualității și al bunei-credințe, care, potrivit art. 8 din Codul muncii, trebuie să guverneze relațiile dintre părți. ... 32. În Cauza Bărbulescu contra României, prin Hotărârea pronunțată la 15 septembrie 2017, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (C.E.D.O.) a reținut încălcarea dreptului la viață privată, ca efect al monitorizării felului în care salariatul folosea, în timpul
DECIZIA nr. 39 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289824]
-
convorbiri. În esență, astfel de probe nu sunt admisibile în litigiile de muncă, întrucât: – sunt obținute fără acordul părții, adică prin încălcarea legii și a bunelor moravuri; ... – în litigiile de muncă, sarcina probei revine angajatorului, iar relațiile de muncă sunt guvernate de principiul bunei-credințe; ... – reprezintă o încălcare a dreptului la viață privată conform dispozițiilor constituționale, ale art. 74 din Codul civil și reglementărilor privind protecția datelor cu caracter personal; ... – art. 74 din Codul civil nu distinge în funcție de calitatea persoanei
DECIZIA nr. 39 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289824]
-
face, în principiu, prin orice mijloc de probă. ... 154. Este adevărat că, în ceea ce privește sarcina probei în conflictele de muncă, aceasta revine angajatorului, conform art. 272 din același cod, însă propunerea și administrarea probelor se circumscriu principiilor ce guvernează orice litigiu civil, inclusiv principiilor contradictorialității și dreptului la apărare. Angajatul, la rândul său, pe lângă faptul că este îndreptățit să combată probele propuse de partea adversă, nu este scutit de a proba propriile susțineri, potrivit principiului actori incumbit probatio
DECIZIA nr. 39 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289824]
-
propriilor competențe digitale. Competențe specifice Descriptor CS 0.1. Utilizarea dispozitivelor și a tehnologiilor digitale Cunoașterea și utilizarea funcțiilor de bază ale dispozitivelor, interfețelor grafice, programelor și rețelelor digitale uzuale. Înțelegerea principiilor generale, a mecanismelor și a logicii de bază care guvernează tehnologiile digitale aflate în evoluție. CS 0.2. Explorarea digitalizării și a transformării digitale Înțelegerea proceselor de digitalizare și de transformare digitală, impactul acestora asupra dimensiunii personale și profesionale, precum și asupra dimensiunii sociale, culturale, financiare etc. Înțelegerea și aplicarea principiilor
ANEXĂ din 30 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289961]
-
de conținut juridic între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului și, pe de altă parte, existența unei configurații semnificativ diferite între formele adoptate de cele două Camere. Întrunirea celor două criterii este de natură să afecteze principiul care guvernează activitatea de legiferare a Parlamentului, plasând pe o poziție privilegiată Camera decizională, cu eliminarea, în fapt, a primei Camere sesizate din procesul legislativ (Decizia nr. 710 din 6 mai 2009, Decizia nr. 413 din 14 aprilie 2010, Decizia nr. 1.533
DECIZIA nr. 401 din 19 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290868]
-
de conținut juridic între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului și, pe de altă parte, existența unei configurații semnificativ diferite între formele adoptate de cele două Camere. Întrunirea celor două criterii este de natură să afecteze principiul care guvernează activitatea de legiferare a Parlamentului, plasând pe o poziție privilegiată Camera decizională, cu eliminarea, în fapt, din procesul legislativ a primei Camere sesizate (Decizia nr. 710 din 6 mai 2009, precitată, Decizia nr. 413 din 14 aprilie 2010, publicată în
DECIZIA nr. 401 din 19 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290868]
-
sunt prezentate detaliat, cu identificarea responsabililor instituționali și a surselor de finanțare. Obiectivele specifice sunt prezentate în SNASC într-o abordare sectorială, cu scopul de a facilita implementarea, monitorizarea, evaluarea și raportarea. 6.1. Resurse de apă Principalele directive europene care guvernează managementul integrat al resurselor de apă sunt: Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei și Directiva 2007/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 14 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287810]
-
pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură și de stabilire a normelor financiare aplicabile acestor fonduri, precum și Fondului pentru azil, migrație și integrare, Fondului pentru securitate internă și Instrumentului de sprijin financiar pentru managementul frontierelor și politica de vize, care guvernează politica de coeziune în perioada 2021-2027, Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) și Fondul de Coeziune contribuie cu 30% și, respectiv, 37% din contribuția Uniunii la cheltuielile sprijinite pentru îndeplinirea obiectivelor climatice stabilite pentru bugetul Uniunii. În cazul FEDR, FSE
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 14 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287810]
-
prin care prima instanță a admis acțiunea reclamantului, pârâtul angajator a formulat critici de nelegalitate cărora instanța care a formulat prezenta sesizare este chemată a le răspunde și care privesc conflictul dintre principiile ce (alături de altele, indiferente pentru cauză) guvernează reglementarea salarizării personalului plătit din fonduri publice: principiul legalității, principiul nediscriminării și principiul egalității, prevăzute expres de art. 6 lit. a), respectiv b) și c) din Legea-cadru nr. 153/2017. ... 76. Prin urmare, este îndeplinită și condiția de admisibilitate (iv), ca
DECIZIA nr. 40 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289338]
-
numai cu aplicarea principiului egalității o scutește pe aceasta de la aplicarea dezlegărilor cu caracter obligatoriu din dispozitivul Deciziei nr. 31 din 17 mai 2021 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, care guvernează modul de interpretare a normelor de drept substanțial mai sus evocate, ce prevăd însuși salariul de bază al respectivilor funcționari. ... 91. De altfel, acest argument apare și în unele dintre hotărârile judecătorești transmise instanței supreme, unde se consemnează expres că
DECIZIA nr. 40 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289338]
-
natura sa, se referă doar la prezent, nu și la trecut. Dreptul la ajutoarele la trecerea în rezervă are caracter temporar: se naște la data trecerii în rezervă și se execută dintr-odată, și nu prin executări succesive care ar fi guvernate de o lege ulterioară. ... 7. În final, se solicită Curții Constituționale să constate că, după 1 iulie 2017, orice act normativ care suspendă acordarea drepturilor la ajutoare sau indemnizații la trecerea în rezervă este constituțional doar în măsura în care
DECIZIA nr. 278 din 28 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289973]
-
Prețului de Exercitare; și ... 19.5.2. în cazul în care o Modificare legislativă are ca rezultat Economii ML, acestea vor fi plătite ca o ajustare a Prețului de Exercitare. ... ... ... 20. LEGEA APLICABILĂ 20.1 Prezentul Contract pentru diferență se încheie și este guvernat și interpretat în conformitate cu legea română, fără a aduce atingere legislației Uniunii Europene. ... ... 21. DIVERSE Drepturile de proprietate intelectuală 21.1. Nicio dispoziție din prezentul Contract pentru diferență nu este tranzitiv de drepturi în ceea ce privește de drepturile de
ANEXĂ din 4 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/281777]