2,384 matches
-
la casa bunicilor, aceștia ne-au întâmpinat cu multă bucurie și au făcut, așa cum făceau de fiecare dată, ca întâlnirea noastră să fie sărbătoare. Îmi amintesc cu drag de vremea copilăriei mele, când bunicii erau mai tineri, verișorii plini de hazul și de farmecul vârstei, iar eu eram fără grijă și îmi părea că lumea întreagă este a mea. După întâlnirea cu cei dragi din casa bunicilor, împreună cu bunicul și cu fratele meu, trecând pârâul Probota, numit de săteni pârâul Magaziei
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
tinerețe la munte, despre urșii repeziți În spinarea vitelor și sugându-le sângele din ceafă, despre „fata de mpărat cu curu’ crăpat“ și despre poznele și păcă lelile homerice și de măscară ale bacilor, pe care ni le povestea cu haz inocent, fără intențiile pornografice ale oră șenilor, la fel cum numai În O mie și una de nopți, În traducerea literală și neexpurjată a lui Mandrus, mai poți citi. Despre mama n-am avut timp de la Dumnezeu să-mi rămână
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
măritase fata frumoasă cu unul din rechinii cei mari cu nume cosmopolit, furnizor de armament străin și gazdă primitoare a nemților În vila lui măreață de la Breaza, fieful familiei Manolescu și sediul câtorva afaceri cul turale ale acesteia. Vă Închipuiți hazul nostru, al celor care-i cunoșteam pe toți din această bandă, când l-am văzut, curând de tot, atunci când Împrejurările s-au schimbat, pe acest ginere pricopsit al generalului bătându-se În piept și dovedind că este ovrei cușer! Asta
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
sinecură gras plătită În Loteria de Stat, unde funcționarii Îl batjocoreau la obraz adresându-i-se „domnule mareșal!“; și unde aducea noaptea, În biroul lui de director beșondru și abia târându-și târtița putedră de hemoroizi, femei de pe stradă, În hazul ser vitorilor; și unde, iarăși, l-am văzut, pe acest fost comandant al meu de regiment și fost comandant de brigadă În război, cu comanda luată pentru părăsire de post În fața inamicului, [așa dar] l-am văzut, cu consternare, bătând
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
talentul scriitorului și de personalitatea omului. Rigorisme și abstinențe afișate sau practicate; senzualități și erotisme ocolite sau disimulate; conflicte cu sine Însuși, panici și resemnări abia suportate. Unde este mintea cu darurile ei, firea cu mândria ei, gluma cu tot hazul ei? [...] Vir pilosus, vel fortis, vel libidinosus. O căsnicie de tristă figură, iar cuvântul vine de la „caznă“. Fumurile și gărgăunii de pricopseală și parveneală ale unora din nevestele noastre. Plutôt souffrir que mourir sau ce n-a vrut să Înțeleagă
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
pe Oscar Wilde, iar În bete șugul lui pe Byron, Emil Isac era, la fel cu acești amândoi, un mare bolnav de sine Însuși. Îmi spunea Încă de pe atunci, proțăpindu-se la mine În stradă și strigându-mi cu tot hazul lui ardelenesc: — No! Ai să vezi, dragă Beldie, cum toți scriitorii voștri de aici o să se plece Înaintea mea! Dar Încercările lui literare n-au depășit niciodată schița și cronica unor actualități ale zilei, sau fantezia minoră, uneori versificată, cu
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
ce, Bunii Templieri - Își ziceau unii altora „frate“ și „soră“. Dar, În sfârșit, cu riscul de a fi exco mu nicați din această asociație ca niște incestuoși, Emanoil și Eufimia s au luat, vrând-nevrând, ajungând să facă chiar copii, spre hazul cucoanelor noastre, prietene casei lor, care afectau a nu se putea dumiri cum de au reușit soții Bucuța, cei atât de austeri și de gravi unul cu altul, să-i facă pe acești copii, fiindcă nimeni nu auzise sau văzuse
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Înaintea cărora, adesea, noi, oamenii obișnuiți, cu neveste și cu copii la casele noastre, iar pe de lături cu amante nu prea costisitoare și cu aere de neveste, rămâneam epatați ca În fața unei formule de viață care-și avea totuși hazul ei, cum și un oarecare stil și o atracție pernicioasă. Dar, Într-o dimineață, servitoarea de la hotelul Metropol, cel Întunecos și muced ca un cavou părăsit, Îl găsi pe Vulturescu Împușcat În patul lui de holtei cu ce-i pe
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
avea de concubină și trăia cu fiică-sa vitregă, fata fostei sale soții. Iar În locul acestei perechi cine credeți că s-a mutat, printr un schimb de locuințe și de promiscuități? Exce lentul, inteligentul, talentatul, plinul de vervă și de haz actor și prieten de cafenea al tuturora și al meu, aflat acum Într-o combinație menajeră cu fosta lui soție, și cu actualul bărbat al acesteia, [având] cu zece ani mai puțin decât ai ei și având, În afară de titlul de
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
facultate inven tivă, a amândurora, În lansarea diminutivelor mângâietoare și de răsfăț reciproc, cu sensul lor de neînțeles de restul oamenilor, dar acceptate până la urmă de toți. Rezonanțele intimității sufletești Încep să răsune străin și spart. Nu se mai face haz inocent, ca altă dată, sau nu mai sunt trecute cu vederea micile aspecte comice ale intimității, comune tuturor oamenilor În dragoste. Unde sunt brațele, pulpele, gurile și sexele mult timp Încleștate? Unde, ațipeala binefăcătoare de după dragostele voastre și somnul adânc
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
pe cele naturale, fizice și morale, la fel cum aceste reflexe condiționate anulează pe cele naturale ale animalelor strânse În circ, unde, tot prin dre saj, execută, cu inocență și gravitate, dan suri, jonglerii și comi cării, spre plăcerea și hazul celei mai depravate ființe de pe glob: omul. În zadar veți căuta la aceste femei vreo fărâmă de persona litate proprie, subiectivă, originală, simplu egoistă. Sunt ca niște automate, o turmă de automate, dotate cu niște meca nisme la dispoziția [a
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
o victorie cu atât mai amuzantă, cu cât era o victorie gratuită: îl rugase încă de marți pe Vally să-l invite pe Mihai de ziua sa. Consimțământul grav al lui Atti dădea prin urmare lucrurilor un și mai mare haz... Din august 1950, situația profesională a lui Mihai Rădulescu se schimbase. Profitând de un concurs organizat în vederea creării Orchestrei Cinematografiei, concurs la care reușise, s-a întors din nou la București și s-a mutat într-o cameră de pe strada
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
am petrecut împreună într-un dolce farniente. Făceam plajă și baie în Olt, iar uneori Ticki și Mihai plecau la pescuit, în timp ce Gilda și cu mine ne ocupam de pregătirea mesei, concurându-ne în meniuri din cele mai sofisticate, spre hazul „bărbaților“... Cu Ticki și cu Gilda mă înțelegeam de minune și mă ve deam destul de des. Pentru că, din spirit de amuzament, dar totodată pentru a mă ajuta din punct de vedere material (eu fiind pe liber în anul acela) înjghebaseră
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
de amuzament, dar totodată pentru a mă ajuta din punct de vedere material (eu fiind pe liber în anul acela) înjghebaseră în cadrul Institutului Cantacu zino, unde lucrau împreună, primele cursuri benevole de limba rusă. Ticki mai cu seamă făcea un haz nebun de noua noastră relație de la elev la profesor. Eu însă îmi luam munca în serios și, fiind dăruit de Dumnezeu cu har pedagogic, curând am monopolizat întregul institut: grupuri comune ori elevi separați, ajungând până la urmă să-l am
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
mai culcăm... O excursie pe timp dubios în Piatra Mare, în tovărășia unui Licurici de 14 ani... O înfiorătoare, dar delicioasă coborâre prin prăpăstii, pe urmă proaspătă de urs, în valea Gârcinului. Personajul principal - Vally, manifestând o groază plină de haz. Planurile nerealizate de hagealâc la mânăstirea Cheia, la sfinții părinți Macarie și Onanie, care mult se zice că ospitalieri sunt. Vally - teribil de drăguț și totdeauna egal cu sine însuși. Aceasta e tot. Tot și nimic mai mult! Întoarcerea la
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
ciorbă de potroace, semn că ne puteam retrage. În ceea ce mă privește, eu m-am plictisit mai puțin, făcându-mi de lucru cu cei doi mici prințișori pe care, folosind tot felul de cârpe găsite prin casă, îi deghizam, spre hazul întregii adunări, în gingașe domnițe și marchize... Am plecat cu Mihai în zori, pe o vreme plăcută cu fulgi rari de zăpadă, l-am condus până în Puțul de Piatră, unde se mutase alături de restul familiei, iar apoi, tot pe jos
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
găsit decât picioare afumate de porc cu terminațiile lor cornoase, li s-a dat numele de teniși. Acest gen de remarci politizate într-un înalt grad nu puteau fi stăvilite. Sărăcia era zestrea vieții de zi cu zi. Când făceai haz de niște lucruri amărâte, firește că era o bătaie de joc și la adresa ta însuți. Dar întrucât nostalgiile erau vădite în această batjocură, ea avea ceva seducător. Cu unele excepții, totuși: la un gimnaziu al Industriei Ușoare, la care am
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
când nu-i rost de nici o fericire. Dar numai asta, și tot înseamnă foarte mult - la mai mult nu m-am așteptat niciodată de la o carte. Prin urmare, dacă din „fericirea insulară“ suprimăm fericirea capului, făurită intelectual și fără nici un haz, avem cumva de-a face cu „fericirea inimii“? Dar ceea ce numim „chestiuni de-ale inimii“ nu-și au oare sediul tot în cap? Mai pot oare oamenii vătămați sau, mai rău, zdrobiți, să-și mențină intacte legăturile lor intime, de
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
a mai ajuns la Jules et Jim și nici la Pierrot nebunul, iar lumea a ajuns să-i privească și să-i consume „normal”, ca pe doi artiști normali, care azi o nimeresc, mâine plictisesc, poimâine nu mai au nici un haz, iar la sfârșitul vieții nu mai au nimic „de spus”? Nu vine o vreme când ceea ce sacrifici omenește - vremelnice iubiri, trecătoare devotamente, provizorii elanuri, fără importanță în planul artei eterne - se plătește tocmai în planul artei? Nu vine o vreme
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
găsit ulei?“) sau cum e îmbrăcat („Aveți pantofi noi, duduie Roman, să-i rupeți sănătoasă!“). Dacă un necunoscut intră pe poartă, îl întreabă pe cine caută. Când vine să încaseze întreținerea, aruncă priviri iscoditoare în casă și spune snoave fără haz. Mama crede că e un maniac inofensiv și cam tembel. Tata, mai precaut, e convins că nea Pricop e încă activ și dă rapoarte: ce mâncăm, cu cine ne vedem, ce-am zis. Când tanti Betty din Israel (pe care
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
ciupită. Era teribil de deșteaptă. Din cauza asta, mi se părea și frumoasă. Fuma cu voluptate, trăgea fumul cu ochii pe jumătate închiși. Avea o colegă de cameră, un fel de paj al ei. Veneau și altele pe-acolo, atrase de hazul Feliciei, nu doar de Oracle. Unde era ea, era garantată distracția. Se râdea pe rupte. Îmi plăcea să ascult. Eu eram Infans, tăceam ca peștele. Mă uitam la ele ca la un film mișto. Polonez (Domnișoarele din Wilko?). O comunitate
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
Dar, mai ales nu trebuiau să poarte haine cu umeri. Nu știu de ce, dar am convingerea că pentru băieți era ceva mai ușor. Plăteau și ei un preț pentru asta. Armata. Care, după ce trecea, devenea o sursă inepuizabilă de făcut haz. Băieții aveau mai multe de povestit decât fetele. Viața unui băiat din comunism e mult mai mișto decât cea a unei fete din comunism. Băieții erau mai liberi. Nu rămâneau însărcinați. Dacă se însurau, mulți dintre băieți deveneau un fel
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
ca atare ne obligă și pe noi, privindu-i pictura, să ne descrețim frunțile și să ironizăm păcate umane vechi de când lumea. Deși satira are de obicei o tentă critică pronunțată, atmosfera lucrărilor rămâne una prietenoasă, de caldă înțelegere umană. Hazul va fi rezultatul unei construcții, a unei combinări a elementelor componente care să stârnească râsul ca descărcare spirituală ,ca atitudine de viață, ca doctorie.” Asist.univ.drd. Anca Popescu Ratiu consultant de specialitate Centrul Județean pt.Conservarea și Promovarea Culturi
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
făcut la nu știu ce emi siune? Sau de Monica și Irinel... Cum, nu știi cinei Monica?! Cum se poate să nu fi auzit de ea? Păi își dă bacalaureatul...“ Bineînțeles că oamenii îmi povesteau toate aceste lucruri făcând un fel de haz de necaz, cu subtextul „iată ce faună avem!“. Numai că mie mi se părea prea mult chiar și să ironizezi astfel de personaje. Niște oameni inteligenți nici nar trebui săși încarce memoria cu numele lor, dapăi să cheltuiască energie vorbind
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
că un tip care trăiește la oraș poartă cu ostentație o pălărie țărănească și se străduiește să vorbească numai în regionalisme. Apropo de vorbirea lui „țărănească“, am văzut la un moment dat în emi siunea lui o scenă de tot hazul. Grigore Leșe îi pune o întrebare - pre limba „țărănească“, desigur - unui țăran, un fel de rapsod popular, iar acesta nul înțelege. (Ceva de tipul „Bade, tu când horești?“ „Ce să fac?“ „De horit, tu când horești?“ „Adică, ce vreți să
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]