8,389 matches
-
cea inferioară nu este exclusă. Cauza HDS, manifestate prin hematemeză și/sau melenă, la un pacient cirotic este frecvent, dar nu obligatoriu, efracția de varice esofagiene. Nu trebuie excluse drept posibile cauze de HDS: gastrita erozivă, gastropatia hipertensivă (manifestare a hipertensiunii portale), ulcerul gastric (mai frecvent la pacientul cirotic decât în populația generală) sau duodenal, sindromul Mallory-Weiss etc. Hemoragia digestivă inferioară, manifestată prin rectoragie, poate avea aceleași cauze ca la pacientul non-cirotic, dar specific acestuia este cea hemoroidală (hemoroizi voluminoși, consecință
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
ulcerul gastric (mai frecvent la pacientul cirotic decât în populația generală) sau duodenal, sindromul Mallory-Weiss etc. Hemoragia digestivă inferioară, manifestată prin rectoragie, poate avea aceleași cauze ca la pacientul non-cirotic, dar specific acestuia este cea hemoroidală (hemoroizi voluminoși, consecință a hipertensiunii portale) și colopatia hipertensivă. Orice hemoragie la un cirotic are un grad de gravitate sporit, deoarece CH asociază o coagulopatie de cauză complexă (factori de coagulare deficitari, trombocitopenie, vasopatie, consum sporit de factori de coagulare etc.) și pentru că homeostazia acestui
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
o coagulopatie de cauză complexă (factori de coagulare deficitari, trombocitopenie, vasopatie, consum sporit de factori de coagulare etc.) și pentru că homeostazia acestui tip de pacient este foarte precară. HDS prin efracție de varice esofagiene (VE). Una dintre consecințele notabile ale hipertensiunii portale este formarea circulației colaterale profunde, exprimate clinic prin apariția varicelor esofagiene și gastrice, care incumbă un risc mare de sângerare. Peste 50% din cei diagnosticați cu CH dezvoltă VE într-un an și 90% în 10 ani, iar 30-50
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
este în cantitate de 5001000 ml și poate apărea în reprize (pauze datorate necesității acumulării sângelui în stomac). Melena izolată este excepțională. Prezența varicelor nu este suficientă pentru a produce hemoragia digestivă; alți factori sunt la fel se importanți: gradul hipertensiunii portale, prezența atrofiei mucoase, hiperaciditate, tulburări severe de coagulare. Producerea HDS la un pacient, în marea majoritate a cazurilor cirotic, determină prăbușirea funcției hepatice; anemia și hipoxia consecutivă duc la alterarea oxigenării celulei hepatice; scăderea TA pune în pericol vitalitatea
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
sau camera de gardă, anterior oricărei manevre diagnostice. Se folosesc mai multe tipuri de substanțe vaso-active: Vasopresina a fost primul medicament folosit pentru scăderea presiunii portale în HDS; din păcate are efecte adverse notabile (ischemie miocardică, intestinală, dureri abdominale, paloare, hipertensiune, edem pulmonar acut) care îi limitează folosirea. Utilizarea în combinație cu nitroglicerina scade efectele adverse. Doza recomandată 0,4-0,8 UI/min i.v. cu efect terapeutic în 30-70% din cazuri; a fost înlocuită de derivați sintetici. Glypressina (Terlipresina) este
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
absența unei afecțiuni cardiace sau pulmonare recunoscute; se recunoaște o creștere a gradientului de oxigen alveolocapilar cu hipoxemie, cu scăderea presiunii parțiale a O2 la schimbarea poziției din clinostatism în ortostatism și prezența unor șunturi arteriovenoase cu dezechilibre ventilație/perfuzie. Hipertensiunea pulmonară primară este caracterizată prin creșterea presiunii în artera pulmonară > 20 mm Hg. Clinic: dispnee de efort, sincope ocazionale, dureri toracice, oboseală, vertij. Examenul clinic evidențiază un zgomot II întărit și posibil un suflu sistolic. EKG - hipertrofie VD; Rx - proeminența
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
Când există tendință spre EH se scade proporția de proteine, se recomandă proteinele vegetale; dacă există o tendință de retenție de fluide, sarea trebuie să fie consumată cu atenție, să nu se depășească 7 g/zi. Maldigestia/malabsorbția ciroticului datorată hipertensiunii portale sau deficitului de săruri biliare poate fi contrabalansată de suplimentare vitaminică, zinc, seleniu sau fosfolipide esențiale. În malnutriție se poate apela la nutriție parenterală: soluții de glucoză (6-8 g/kcorp/zi), aminoacizi (1,01,5 g/kcorp/zi), soluții
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
stare de disfuncționalitate la nivelul receptorului insulinei. Rezistența la insulină este parte componentă a unui sindrom denumit „sindromul metabolic” sau „sindromul X” care asociază, la rezistența la insulină, o „panoplie” de factori de risc cardiovascular: hipertrigliceridemie, HDL-colesterol scăzut, obezitate abdominală, hipertensiune arterială, nivel crescut al PAI-1 (plasminogen-activator inhibitor 1), microalbuminurie ș.a. Sindromul metabolic implică obligatoriu rezistența la insulină cu sau fără tulburări de glicoreglare. Prezența lui încă din fazele precoce ale istoriei naturale ale diabetului zaharat tip 2 explică de ce cauza
Tratat de diabet Paulescu by Radu Lichiardopol () [Corola-publishinghouse/Science/92232_a_92727]
-
revascularizarea chirurgicală a miocardului, două sunt obiectivele ce trebuie urmărite pentru îmbunătățirea rezultatelor pe termen lung: protecția grafturilor și prevenția secundară a cardiopatiei ischemice. Pentru protecția grafturilor se va avea în vedere: întreruperea fumatului, administrarea agenților antiplachetari, terapia hipolipemiantă, combaterea hipertensiunii arteriale. Urmărirea la distanță (15 ani) a bolnavilor după operația de by-pass aortocoronarian a arătat că incidența infarctului de miocard la cei care au continuat să fumeze este statistic semnificativ mai mare (p = 0,04) comparativ cu pacienții care au
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
dovedit eficace în prevenirea stenozelor la nivelul grafturilor venoase, fapt ce evidențiază încă o dată etiologia plurifactorială a acestora, în care regimul presional, mult diferit față de condițiile fiziologice, pare să joace un rol important. Este motivul pentru care combaterea eficientă a hipertensiunii arteriale în perioada postoperatorie crește patența pe termen mediu și lung a grafturilor venoase. FACTORI DE RISC ÎN REVASCULARIZAREA MIOCARDICĂ Factori de risc dependenți de pacient în revascularizarea miocardică .............. 34 Factori de risc procedurali în revascularizarea miocardică .......................... 39 Factori de
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
incidenței bolii în diferite populații; asocierea să fie independentă atunci când se realizează controlul celorlalți factori de risc cunoscuți. Plecând de la aceste criterii au fost identificați o serie de factori majori de risc pentru boala coronariană: dislipidemia (2, 3, 4, 5), hipertensiunea arterială (6), fumatul (7, 8, 9, 10, 11) și diabetul zaharat (12, 13, 14). Pe lângă aceștia se mai adaugă lipsa activității fizice (15, 16, 17), obezitatea (18, 19), antecedentele familiale de boală cardiacă ischemică (20, 21), vârsta, sexul, homocisteinemia (22
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
a leziunilor aterosclerotice cu reinstalarea condițiilor ce determină apariția anginei pectorale poate fi sugerată de vârstă, sex, distribuția leziunilor coronariene, elemente de agresivitate a procesului aterosclerotic (boală vasculară periferică, ateroscleroza aortei ascendente, leziuni coronariene distale), afecțiuni asociate precum diabetul zaharat, hipertensiunea arterială, dislipidemia. Factori de risc pentru IMA (nonperioperator) după BAC Factorii de risc dependenți de pacient pentru apariția infarctului miocardic (nonperioperator) după operația de by-pass aortocoronarian nu diferă de principalii factori de risc pentru boala coronariană. Astfel, antecedentele familiale, diabetul
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
IMA (nonperioperator) după BAC Factorii de risc dependenți de pacient pentru apariția infarctului miocardic (nonperioperator) după operația de by-pass aortocoronarian nu diferă de principalii factori de risc pentru boala coronariană. Astfel, antecedentele familiale, diabetul zaharat netratat, persistența dislipidemiei și a hipertensiunii arteriale, fumatul cresc riscul apariției infarctului miocardic prin progresiunea leziunilor aterosclerotice de la nivelul arterelor coronare, precum și prin accelerarea degenerării ateromatoase a grafturilor venoase. Factori de risc pentru reintervenție după BAC Reintervenția pentru o nouă revascularizare miocardică după operația de by-pass
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
în timp ce după 15 ani doar 35% vor suferi o nouă intervenție (52). Vârsta tânără la prima operație crește în mod cert riscul pentru reintervenție (53), fiind totodată un marker al agresivității procesului aterosclerotic alături de boala vasculară periferică, leziunile coronariene difuze, hipertensiunea arterială, dislipidemie. Factori de risc procedurali în revascularizarea miocardică Factori de risc procedurali pentru deces după BAC Revascularizarea incompletă Obiectivul urmărit în terapia chirurgicală a bolii cardiace ischemice este realizarea unei revascularizări chirurgicale complete. Se consideră o revascularizare completă atunci când
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
frecvența cardiacă, starea de contractilitate a miocardului, postsarcina, presarcina. Tahicardia crește consumul miocardic de oxigen și se asociază cu ischemia miocardică (99). Eliberarea de catecolamine endogene sau administrarea acestora cresc contractilitatea și prin aceasta consumul de oxigen la nivelul miocardului. Hipertensiunea arterială (postsarcina) crește tensiunea parietală sistolică a ventriculului stâng și cererea miocardică de oxigen. Presiunea crescută din atriul stâng (presarcina) se asociază cu creșterea volumului telediastolic al ventriculului stâng și ceea ce duce la creșterea tensiunii parietale și a consumului de
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
inotrope. În timpul operației, drogurile folosite pentru menținerea anesteziei sunt administrate pentru asigurarea unei profunzimi adecvate nivelului de stimulare chirurgicală. Pacienții cu funcție ventriculară bună au adesea un răspuns impresionant la stimulii chirurgicali: incizia pielii, sternotomia, pericardotomia, disecția aortei ascendente. Dacă hipertensiunea și tahicardia persistă în ciuda suplimentării drogurilor anestezice, este indicată administrarea de droguri vasodilatatoare și/sau β-blocante. Pe de altă parte, bolnavii cu disfuncție de ventricul stâng adesea nu tolerează dozele de anestezice considerate normale, fiind incapabili să producă un răspuns
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
BAC Reapariția anginei după by-pass-ul aortocoronarian semnifică reinstalarea condițiilor care fac ca echilibrul balanței necesar/aport de oxigen la nivelul miocardului să fie din nou perturbat. Pe lângă factorii dependenți de pacient (distribuția leziunilor coronariene, agresivitatea procesului aterosclerotic, disfuncția ventriculului stâng, hipertensiunea arterială, dislipidemia etc.), o serie de factori procedurali se pare că măresc riscul de reapariție a anginei după by-pass-ul aortocoronarian. Nefolosirea arterei mamare interne În absența unor deficiențe de ordin tehnic, patența pe termen lung a grefoanelor depinde pe lângă o
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
Nu același lucru se poate spune despre grefoanele venoase a căror patență este cu mult sub cea a arterei mamare. Aceasta este cauzată de susceptibilitatea particulară pe care grefonul venos o are într-un mediu lipidic advers, eventual asociat cu hipertensiunea arterială. Cei doi factori mai sus menționați, dislipidemia și hipertensiunea arterială, contribuie în mod decisiv la apariția leziunilor degenerative, ateromatoase la nivelul grefonului venos ceea ce are drept urmare stenozarea urmată de ocluzie și consecutiv instalarea ischemiei în teritoriul miocardic deservit de
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
căror patență este cu mult sub cea a arterei mamare. Aceasta este cauzată de susceptibilitatea particulară pe care grefonul venos o are într-un mediu lipidic advers, eventual asociat cu hipertensiunea arterială. Cei doi factori mai sus menționați, dislipidemia și hipertensiunea arterială, contribuie în mod decisiv la apariția leziunilor degenerative, ateromatoase la nivelul grefonului venos ceea ce are drept urmare stenozarea urmată de ocluzie și consecutiv instalarea ischemiei în teritoriul miocardic deservit de graftul respectiv. Există așadar o strânsă legătură între patența grafturilor
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
unitatea de terapie intensivă. Fibrilația ventriculară impune defibrilarea imediată și instituirea masajului cardiac extern sau intern până la reluarea activității cardiace. Infarctul miocardic perioperator (IMP) Mecanismele implicate în apariția ischemiei și a infarctului miocardic perioperator recunosc existența mai multor factori: tahicardia; hipertensiune/hipotensiune; spasmul coronarian; stenoză de left main; infarct miocardic în antecedente; ischemie miocardică severă preoperatorie; boală coronariană difuză severă; disfuncția severă de ventricul stâng; hipertrofia de ventricul stâng; hipercoagulabilitatea; întreruperea brutală a medicației β-blocante; distensia ventriculară; revascularizarea incompletă; endarteriectomia coronariană
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
2,5 ori mai mare comparativ cu pacienții a căror convalescență decurge normal (108). Sindromul de debit cardiac scăzut De regulă, după revascularizarea chirurgicală a miocardului, performanța cardiacă este bună. Aceasta asigură o stabilitate hemodinamică adecvată în condițiile în care hipertensiunea arterială este mai frecventă decât hipotensiunea. Sindromul de debit cardiac scăzut se caracterizează prin vasoconstricție periferică, hipotensiune, acidoză metabolică, reducerea debitului urinar, extremități reci. Monitorizarea hemodinamică invazivă cu ajutorul cateterului arterial pulmonar (Swan-Ganz) a permis precizarea parametrilor hemodinamici care caracterizează sindromul
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
postoperatorie în condițiile în care în multe cazuri aceasta din urmă este agravată de oprirea cardioplegică (123). Tratamentul farmacologic constă în asigurarea volemiei (presarcina), scăderea postsarcinii și creșterea contractilității. Suportul mecanic circulator crește semnificativ rata de supraviețuire a acestor bolnavi. Hipertensiunea arterială postoperatorie Hipertensiunea arterială se întâlnește în perioada postoperatorie de obicei la pacienții fără disfuncție preoperatorie a ventriculului stâng sau cu antecedente de HTA. Aceasta nu înseamnă că există bolnavi fără risc de apariție a HTA după revascularizarea chirurgicală a
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
în care în multe cazuri aceasta din urmă este agravată de oprirea cardioplegică (123). Tratamentul farmacologic constă în asigurarea volemiei (presarcina), scăderea postsarcinii și creșterea contractilității. Suportul mecanic circulator crește semnificativ rata de supraviețuire a acestor bolnavi. Hipertensiunea arterială postoperatorie Hipertensiunea arterială se întâlnește în perioada postoperatorie de obicei la pacienții fără disfuncție preoperatorie a ventriculului stâng sau cu antecedente de HTA. Aceasta nu înseamnă că există bolnavi fără risc de apariție a HTA după revascularizarea chirurgicală a miocardului. Principala caracteristică
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
se întâlnește în perioada postoperatorie de obicei la pacienții fără disfuncție preoperatorie a ventriculului stâng sau cu antecedente de HTA. Aceasta nu înseamnă că există bolnavi fără risc de apariție a HTA după revascularizarea chirurgicală a miocardului. Principala caracteristică a hipertensiunii arteriale postoperatorii o constituie vasoconstricția arteriolară, asociată cu diferite grade de hipovolemie intravasculară. Printre factorii incriminați în perturbarea tonusului vascular sunt reducerea nivelului de anestezie, creșterea titrului catecolaminelor endogene, activarea sistemului plasmatic renină-angiotensină, reflexele neurovegetative (având ca punct de plecare
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
cu diferite grade de hipovolemie intravasculară. Printre factorii incriminați în perturbarea tonusului vascular sunt reducerea nivelului de anestezie, creșterea titrului catecolaminelor endogene, activarea sistemului plasmatic renină-angiotensină, reflexele neurovegetative (având ca punct de plecare inima, arterele coronare, marile vase), hipotermia (124). Hipertensiunea arterială postoperatorie netratată corespunzător se asociază cu afectarea performanței ventriculului stâng, creșterea consumului miocardic de oxigen, apariția accidentelor cerebrale vasculare și a infarctului miocardic, creșterea incidenței tulburărilor de ritm și a sângerărilor postoperatorii determinate în special de dehiscența liniilor de
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]