8,599 matches
-
acidoză ruminală, la afecțiuni hepatice, cetoză și catare genitale. Dacă deficiența fibroaselor este accentuată retenția anexelor fetale poate crește până la 50 % din fătări. Lipsa fibroaselor produce o scădere a acizilor grași inferiori din rumen, acizi care stau la baza biosintezei hormonilor steroizi, între care există o corelație intens pozitivă. Scăzând acizii grași inferiori se diminuă și biosinteza de hormoni sexuali, fapt care duce la apariția tulburărilor de fecunditate. GHERGARIU, S. și col. 1990 au constatat că stările de cetonemie pot determina
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
crește până la 50 % din fătări. Lipsa fibroaselor produce o scădere a acizilor grași inferiori din rumen, acizi care stau la baza biosintezei hormonilor steroizi, între care există o corelație intens pozitivă. Scăzând acizii grași inferiori se diminuă și biosinteza de hormoni sexuali, fapt care duce la apariția tulburărilor de fecunditate. GHERGARIU, S. și col. 1990 au constatat că stările de cetonemie pot determina infecunditate mai ales la vacile cu producții mari de lapte. Dismineraloze Sunt tulburări ale metabolismului mineral, care influențează
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
în cazul unui exces de fosfor. La vacile în puerperium deficitul de mangan se manifestă prin întârzieri în reluarea funcției ovariene ciclice postpartum și prelungirea service-period-ului (DUMITRU , M., 1996). Iodul în concentrații deficitare în organism produce o diminuare a sintezei hormonilor tiroidieni, care controlează activitatea ovariană. Iodul sensibilizează ovarul la acțiunea gonadotropinelor, astfel că ovarul recepționează la hormonii gonadotropi numai în prezența unei activități tiroidiene normale. Deficitul în iod din alimentație crește incidența avorturilor, a retențiilor placentare, crește intervalul până la manifestarea
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
în reluarea funcției ovariene ciclice postpartum și prelungirea service-period-ului (DUMITRU , M., 1996). Iodul în concentrații deficitare în organism produce o diminuare a sintezei hormonilor tiroidieni, care controlează activitatea ovariană. Iodul sensibilizează ovarul la acțiunea gonadotropinelor, astfel că ovarul recepționează la hormonii gonadotropi numai în prezența unei activități tiroidiene normale. Deficitul în iod din alimentație crește incidența avorturilor, a retențiilor placentare, crește intervalul până la manifestarea primului estru postpartum, datorită dereglărilor hormonale implicate în reluarea activității ovariene, crește service-period ul și scade rata
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
insuficient de vitamina E prin rație este afectată gestația în stadiul ovular sau embrionar, provocând avort precoce și resorbția embrionului (BOITOR, I. 1984). La femele, hipovitaminoza E produce leziuni degenerative ale miometrului și modificări ale hipofizei cu dereglări în elaborarea hormonilor gonadotropi cu afectarea mecanismului ovulației (BOGDAN, AL, și col.1984). Sinteza anticorpilor este de asemenea influențată de aportul insuficient de vitamine. Mecanismele celulare sunt afectate de carența de vitamina E, în special activitatea limfocitelor T și cooperarea între limfocitele T
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
COMAN I., 1985, POPESCU D. 1985). Ochratoxinele produse de miceți din genul Penicillium și Aspergillus au efect avortigen la vacile gestante (STILL și col., citați de COMAN I., 1985), Zearalenona este o lactonă a acidului resorcilic cu structura chimică asemănătoare hormonilor steroizi produsă de miceți din genul Fusarium exercită asupra organismului animal efecte estrogenice. Funcția de reproducție este afectată grav la animalele care au fost hrănite cu furaje infestate cu acest gen de miceți. Se produc avorturi, retenția anexelor fetale, tulburări
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
procesului de capacitare a gameților și implantare a zigotului, crescând rata mortalității embrionare (RUNCEANU L., 1981, BOITOR I., 1987). Antigonadalii sunt substanțe antifertile care provoacă la femele tulburări de ovulație și ciclicitate sexuală, mecanismul deacțiune fiind cel al inhibării sintezei hormonilor tiroidieni (T3 și T4) și tulburarea mecanismului hipofizo-gonado-tiroidian (BOITOR I. 1981, 1984). 5.4 Factorii de zooigienă Desfășurarea în condiții optime a proceselor de reproducție în perioada de parturiție și puerperium are loc în condițiile în care sunt asigurați la
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
de așteptare până la darea în consum a acestor produse provenite de la animalele tratate. d) Optimizarea perioadei puerperale prin aplicarea unor tratamente hormonale de stimulare a involuției uterine și a funcției ovariene postpartum Există numeroase studii care indică faptul că, unii hormoni, în special prostaglandinele și Gn-RH, pot fi utilizați pentru îmbunătățirea performanțelor reproductive, evidențiate prin creșterea semnificativă a ratei de fecunditate la prima însămânțare (SCHAMS,Z.H., 1992; ROȘCA, O. 1992; MYNEUDDIN,N., 1993; LEE, J.M., KIMM, H.S., 1994, RUGINOSU ELENA
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
4.3.4. Evacuarea bilei în duoden 33 4.4. Sucul intestinal 34 5. Motilitatea intestinului gros 35 5.1. Controlul motilității colice 36 5.2. Compoziția conținutului colic 36 5.3. Defecația 37 6. Sistemul nervos enteric 39 7. Hormonii gastro-intestinali 40 8. Absorbția nutrimentelor 45 8.1. Absorbția glucidelor 45 8.2. Absorbția lipidelor 47 8.3. Absorbția proteinelor 48 8.4. Absorbția apei 49 8.5. Absorbția electroliților 49 8.6. Absorbția medicamentelor 52 8.7. Absorbția la
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
3. Reflexul baroreceptor 96 13.2.4. Alte mecanisme de control pe termen scurt/mediu 98 13.3. Controlul de durată al presiunii arteriale 99 13.3.1. Importanța aportului și eliminării de apă și sodiu 100 13.3.2. Hormonul antidiuretic 101 13.3.3. Sistemul renină-angiotensină-aldosteron 102 13.3.4. Hipertensiunea arterială 103 14. Distribuția tisulară a fluxului sanguin 104 14.1. Activitatea contractilă a mușchiului neted vascular 104 14.2. Modularea mușchiului neted de către endoteliu 105 14.2
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
a procesului digestiv, la nivelul cavității bucale, stomacului, intestinului, necesită o coordonare între diferitele etaje, între fenomenele motorii și secretorii. Inafara elementelor de reglare intrinsecă, activitatea tubului digestiv și a glandelor anexe este controlată și de sistemul nervos central, de hormonii extradigestivi și în mod particular de cei digestivi. 2. Digestia bucală Digestia bucală reprezintă ansamblul fenomenelor prin care alimentele introduse în cavitatea bucală sunt supuse transformărilor mecanice, fizice și chimice, având ca rezultat formarea bolului alimentar; pasajul acestuia din cavitatea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
intercentral este, de asemenea, prezent în diverse circumstanțe: greață însoțită de hipersalivație, emoțiile însoțite de uscăciunea gurii. Ca mecanisme umorale suplimentare de reglare a secreției salivare, aldosteronul stimulează reabsorbția de Na+ și eliminarea de K+ la nivelul ductelor salivare, iar hormonul antidiuretic diminuă pierderile de apă prin salivă. Secreția salivară bazală poate fi diminuată în efortul fizic și în stări emoționale (în special datorită reducerii irigației) și accentuată în primul trimestru de sarcină, precum și în cazul cariilor, al ulcerațiilor și tumorilor
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
și amestecarea lor cu sucul gastric, rezultând chimul gastric, proces ce are loc la nivelul porțiunii distale a stomacului (antrum); absorbția de apă și substanțe liposolubile; acțiunea antibacteriană, prin lizozimul salivar și mai ales prin aciditatea sucului gastric; secreția unor hormoni care au printre altele rolul de a adapta funcția motorie și secretorie gastrică la conținutul gastric. 3.1. Motilitatea gastrică Umplerea gastrică Pe măsură ce alimentele pătrund în stomac prin orificiul cardia, ele se dispun cât mai aproape de pereții gastrici de la nivelul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
vor determina creșterea gradului de constricție a sfincterului. Fibrele vagale sunt atât excitatorii cât și inhibitorii a musculaturii netede pilorice. Fibrele vagale colinergice stimulează constricția sfincterului; pe când fibrele vagale inhibitorii eliberează neurotransmițători cum ar fi VIP care determină relaxarea sfincterului. Hormoni cum ar fi: CCK, gastrina, GIP, secretina produc constricția sfincterului piloric. 3.2. Sucul gastric Produsul de secreție al glandelor gastrice (cardiale, fundice, pilorice) este reprezentat de sucul gastric. Acesta este un lichid incolor, clar sau ușor opalescent, acid (pH
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
mecanism nervos și umoral. Mecanismul nervos se declanșează de către distensia mecanică a duodenului, iar mecanismul umoral stimulator este reprezentat de gastrina eliberată în primele porțiuni ale duodenului. Mecanismele umorale inhibitoare au un rol însemnat în această fază. Enterogastronul este un hormon eliberat din celulele mucoasei duodenale la contactul cu produși de digestie gastrică; acesta ajunge în sânge și de aici la celulele secretoare gastrice determinând inhibarea secreției de HCl și pepsină pentru 1 5 ore și a motilității gastrice pentru 30
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
de mucoasa duodenală); secretina stimulează direct celulele ductale să secrete componenta apoasă bicarbonatată a sucului pancreatic. De asemeni un rol important îl are și CCK eliberată de celulele duodenale și jejunale superioare ca răspuns la produșii de digestie gastrică. Acest hormon stimulează direct celulele acinare să elibereze conținutul granulelor de zimogen (fig. 11). 4.3. Secreția biliară Bila reprezintă produsul de secreție al hepatocitelor; ea intervine în emulsionarea și absorbția lipidelor. Ficatul secretă aproximativ 500 ml de bilă în 24 ore
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
bilei și substanțe dizolvate secundare (electroliți plasmatici, monozaharide, aminoacizi și acizi organici), care intră în lumenul canalicular ca răspuns la efectul osmotic determinat de soluțiile primare. Stimularea parasimpaticului crește secreția biliară primară, iar cea a simpaticului o inhibă. Secretina este hormonul principal care mărește secreția biliară. Excreția de colesterol și pigmenți biliari Bila reprezintă o cale excretorie esențială pentru o diversitate de substanțe care nu pot fi eliminate prin urină. In general, aceste substanțe sunt organice, au o greutate moleculară de peste
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
veziculei biliare și relaxarea sfincterului Oddi, iar simpaticul are efecte inverse. Factorul umoral responsabil de evacuarea bilei este colecistokinina (are acțiune stimulatoare directă asupra musculaturii veziculare și reduce rezistența sfincterului Oddi). Bombezina intensifică și ea motilitatea veziculei biliare. Un alt hormon cu acțiune asupra veziculei biliare este polipeptidul pancreatic (secretat de pancreasul endocrin) care are efecte opuse CCK. Substanțe coleretice sunt substanțe care măresc secreția biliară. Substanțe colagoge sunt substanțe care produc evacuarea bilei (sulfat de magneziu, gălbenuș de ou, frică
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
acestor reflexe locale sunt plexurile intrinseci Meissner și Auerbach. Inervația vegetativă extrinsecă are o influență redusă asupra secreției; stimularea vagului are un efect excitator asupra secreției de suc intestinal, iar stimularea simpaticului inhibă secreția. b. Reglarea umorală Enterocrinina este un hormon care stimulează secreția de suc intestinal. Aceasta, eliberat la nivelul mucoasei duodenale în timpul digestiei, ajunge pe cale sanguină la intestin stimulând secreția glandelor Lieberkuhn. De asemeni și secretina stimulează secreția de suc intestinal. 5. Motilitatea intestinului gros Colonul primește ~1500 ml
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
precum și numeroși interneuroni. Receptorii de la nivelul mucoasei intestinale sunt mecanoreceptori care detectează gradul de întindere a a fibrelor musculare netede din peretele intestinal și chemoreceptori sensibili la modificările de compoziție chimică a conținutului intestinal. Celulele nervoase inervează celulele secretoare de hormoni locali și ambele (celulele nervoase și cele endocrine) controlează mușchii netezi intestinali. Sistemul nervos enteric cuprinde aproximativ 1 milion de astfel de celule. Ele eliberează nu numai acetilcolină și noradrenalină ci și serotonină, polipeptid intestinal vasoactiv (VIP), substanța P, somatostatin
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
precum și alte eferențe prin nervii sacrați. In general, ele fac sinapsă cu neuronii colinergici din plexurile mienteric și submucos. Fibrele simpatice sunt postganglionare; multe din ele se termină pe neuronii postganglionari colinergici, unde inhibă secreția de acetilcolină (fig. 17). 7. Hormonii gastro-intestinali Hormonii gastro-intestinali au un rol deosebit în reglarea secreției și motilității gastro intestinale și se împart în două categorii: hormoni gastrinici, din care fac parte gastrina și colecistokinina (CCK) și hormoni secretinici, din care fac parte secretina, glucagon, glicentin
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
eferențe prin nervii sacrați. In general, ele fac sinapsă cu neuronii colinergici din plexurile mienteric și submucos. Fibrele simpatice sunt postganglionare; multe din ele se termină pe neuronii postganglionari colinergici, unde inhibă secreția de acetilcolină (fig. 17). 7. Hormonii gastro-intestinali Hormonii gastro-intestinali au un rol deosebit în reglarea secreției și motilității gastro intestinale și se împart în două categorii: hormoni gastrinici, din care fac parte gastrina și colecistokinina (CCK) și hormoni secretinici, din care fac parte secretina, glucagon, glicentin, VIP și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
sunt postganglionare; multe din ele se termină pe neuronii postganglionari colinergici, unde inhibă secreția de acetilcolină (fig. 17). 7. Hormonii gastro-intestinali Hormonii gastro-intestinali au un rol deosebit în reglarea secreției și motilității gastro intestinale și se împart în două categorii: hormoni gastrinici, din care fac parte gastrina și colecistokinina (CCK) și hormoni secretinici, din care fac parte secretina, glucagon, glicentin, VIP și GIP. Gastrina Gastrina este un hormon gastro-intestinal produs de celulele G din porțiunea antrală a mucoasei gastrice; celulele G
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
unde inhibă secreția de acetilcolină (fig. 17). 7. Hormonii gastro-intestinali Hormonii gastro-intestinali au un rol deosebit în reglarea secreției și motilității gastro intestinale și se împart în două categorii: hormoni gastrinici, din care fac parte gastrina și colecistokinina (CCK) și hormoni secretinici, din care fac parte secretina, glucagon, glicentin, VIP și GIP. Gastrina Gastrina este un hormon gastro-intestinal produs de celulele G din porțiunea antrală a mucoasei gastrice; celulele G au formă piramidală și prezintă la bază granulele de gastrină, iar
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
în reglarea secreției și motilității gastro intestinale și se împart în două categorii: hormoni gastrinici, din care fac parte gastrina și colecistokinina (CCK) și hormoni secretinici, din care fac parte secretina, glucagon, glicentin, VIP și GIP. Gastrina Gastrina este un hormon gastro-intestinal produs de celulele G din porțiunea antrală a mucoasei gastrice; celulele G au formă piramidală și prezintă la bază granulele de gastrină, iar vârful lor prezintă microvili și se găsește în apropierea suprafeței mucoasei. Receptorii care mediază răspunsurile gastrinice
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]