14,015 matches
-
unui suflet. Un loc care nu mai e al virtualului, ci al realizării ori, ori. Oricât ar fi fost ea de sfântă, de milostiva, de bună, era imposibil să-l poată ierta. Această depășea limitele condiției umane. Sunt, e adevărat, hotare ale condiției umane: concretizate, între altele, în dorințe. Dacă dorințele iau direcția interesului personal, nesocotindu-l pe al altuia, ele produc închideri și, de aici, autodevorare; dacă sunt altruiste, realizează deșchideri - spre o lume, cu siguranta, populată. Niciodată [...] Mihai nu
Peste deal de lumea materială – Scris de Angela Monica Jucan [Corola-blog/BlogPost/93313_a_94605]
-
linia moartă, până nu este prea târziu. Nu de altceva, dar pentru toate vine o zi. Trebuie plătit pentru toate necazurile provocate românilor din Șerbia. Dl Nițu de o vreme se comport că un pasă, trimis de sultan să apere hotarul. Din păcate, românii de la hotar nu au avut parte decât de ,,nelegiuiri”. Acestea i-au învrăjbit, i-a împărțit în două tabere, în români adevărați și români parați. Ultimii, fiind în grațiile domnului Nițu, au avut parte de coșul abundentei
,,Dalmaţienii” consulului român din Timoc [Corola-blog/BlogPost/93367_a_94659]
-
prea târziu. Nu de altceva, dar pentru toate vine o zi. Trebuie plătit pentru toate necazurile provocate românilor din Șerbia. Dl Nițu de o vreme se comport că un pasă, trimis de sultan să apere hotarul. Din păcate, românii de la hotar nu au avut parte decât de ,,nelegiuiri”. Acestea i-au învrăjbit, i-a împărțit în două tabere, în români adevărați și români parați. Ultimii, fiind în grațiile domnului Nițu, au avut parte de coșul abundentei, coș suficient de voluminos și
,,Dalmaţienii” consulului român din Timoc [Corola-blog/BlogPost/93367_a_94659]
-
lui Andrei, la care veneau Decebal și Traian, cel din urmă ascultând și slujba săvârșită acolo. Există apoi câteva numiri de ape și locuri că „Pârâiașul Sfanțului Andrei”, „Apă Sfanțului” sau „Peșteră Sfanțului Andrei”, care se vede și azi în hotarul comunei Ion Corvin, în apropiere de graniță romano-bulgara. Fără îndoială că Sfanțul Apostol Andrei nu s-a mărginit numai la predicarea Evangheliei și la botezul celor pe care i-a adus la Hristos dintre grecii și geto-dacii din teritoriile amintite
30 noiembrie – Ziua Sfântului Andrei [Corola-blog/BlogPost/93341_a_94633]
-
precum și palatul de la Mogoșoaia, care se distinge prin stilul arhitectural brâncovenesc, devenit renumit. prin aceasta, Constantin Brâncoveanu a ctitorit epoca cea mai strălucită a culturii noastre românești. De asemenea, Voievodul a trimis ajutoare și danii substanțiale către creștinii aflați în afara hotarelor țării, în Moldova, Transilvania, precum și la Locurile Sfinte. Averea lui imensă însă, râvnită de turci, precum și intrigile de la Curte, i-au grăbit sfârșitul. Dar astfel, voievodul și-a încununat fruntea lui, ca și a celor 4 feciori și a lui
Sfinţii Martiri Brâncoveni / Drd. Stelian Gomboş [Corola-blog/BlogPost/93346_a_94638]
-
a țării îi aruncă pe mulți dintre români într-o situație precară, fapt ce conduce la evadarea lor din spațiul carpato-danubiano-pontic. Românii sunt atât de îngrijorați de starea lor financiară, încât, cu gândul la viitorul copiilor își construiesc vise peste hotare, sperând în vremuri mai domestice, dacă nu chiar normale, când generațiile următoare vor fi capabile să zidească o societate solidă sub toate aspectele ei. Dar cu ce? În prezent, cetățenii acestei țări se zbat în agonie, neavând vreo speranță că
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93378_a_94670]
-
capitalei dar și din țară au gzduit succesiv edițiile din următorii ani,cu participarea a sute de invitați din toate domeniile de activitate - diplomați, scriitori, ziariști, artiști etc,toți iubitori ai vinului.In 2014 am extins acest eveniment și peste hotare,la Paris,Romă, Riga,Nișă și Monaco În acest an, evenimentul este anunțat în aceeași locație unde ne-am răsfățat anul trecut, frumoasa grădină a Restaurantului HANUL LUI MANUC , un emblematic și minunat lăcaș istoric, ales cu grijă de colegii
Floare de Toamnă – aniversare 12 ani [Corola-blog/BlogPost/93416_a_94708]
-
Ranisstorum. Tabăra militară a împăratului Traian de la Zlatna. „Istoria cugetă - deși încet, însă sigur și just” , M. Eminescu. Zlatna, așezată sub zidurile de cremene a Țării Moților, dăruită de Dumnezeu cu măreția pădurilor din hotarele sale, cu metale nobile din străfunduri de stâncă, de-o vârstă cu munții săi, părtaș neistovit și iscusit la extragerea bogățiilor pământene de-a lungul secolelor, îmbucurând cu rodul trudei moților săi ,,tezaurele” împăraților, monarhiilor străvechi și contemporane, republicilor din
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93455_a_94747]
-
bogățiilor pământene de-a lungul secolelor, îmbucurând cu rodul trudei moților săi ,,tezaurele” împăraților, monarhiilor străvechi și contemporane, republicilor din zilele noastre, a ridicat la vremuri aprinse redute vii în calea năvălitorilor mai vechi sau mai noi, care îi încălcau hotarele și îi râvneau pământurile ca să se înstăpânească pe bogățiile lor moștenite din cele mai vechi timpuri. Și-a așezat prin aprigii săi lănceri oțeliți în legiunea Auraria Gemina a Crăișorului Munților, aura de blazon nobiliar pe frunțile luptătorilor săi pentru
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93455_a_94747]
-
ÎNTÂI NORMALUL ȘI APOI DIGITALUL! Unul din subiectele ce a făcut istorie de-a lungul celor 50 de numere pe cât se intinde în prezent revista ZEIT, este învățământul. Nu am căutat să vorbesc comparativ cu ce se petrece dincolo de gardul hotarului țărișoarei noastre, pentru că subiectele din interior sunt atât de vaste și năstrușnice uneori, că acaparează întru totul orice altă inițiativă. Doamna Ecaterina Andronescu și domnul Daniel Funeriu au fost de fiecare dată personajele principale, alături de „bunele” lor intenții și inepții
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93446_a_94738]
-
I, 2014, organizat de Forumul Cultural al Brezoiului (Vâlcea) Forumul Cultural al Brezoiului are plăcerea să vă informeze că începând din acest an (2014) inițiază un proiect cultural susținut și de Primărie pentru promovarea imaginii localității în țară și peste hotare constând din organizarea unui concurs internațional de proză scurtă cu tema: ROMÂNIA - CATEDRALA DIN CARPAȚI. La acest concurs pot participa toți românii de pretutindeni care au talent scriitoricesc de la vârsta de minim 14 ani, indiferent de profesie. Textele pentru concurs
“ROMÂNIA – CATEDRALA DIN CARPAŢI” [Corola-blog/BlogPost/93456_a_94748]
-
consta dintr-o singură proză de maxim 3 pagini cu tema mai sus menționată, reprezentând un reportaj turistic sau cultural, articol despre locuri, oameni și fapte, evocări culturale și istorice, evocări ale unor mari personalități românești (din țară sau de peste hotare), povestire, amintiri despre locurile natale, eseu despre tradiții, obiceiuri, etnografie și folclor, etc. Se pune condiția ca lucrările să nu fi fost publicate în volum, în reviste online sau pe hârtie și să nu se facă publice pe durata concursului
“ROMÂNIA – CATEDRALA DIN CARPAŢI” [Corola-blog/BlogPost/93456_a_94748]
-
vor fi anunțați prin e-mail și mediatizați în revistele mai sus menționate. Anunțul oficial se va face la sfârșitul lunii august în cadrul Zilelor Brezoiului “Târgul Lotrilor” Comisia de jurizare este alcătuită din personalități ale culturii românești din țară și de peste hotare. COMISIA DE JURIZARE: 1. DORINA ȘIȘU - Director revista Itaca și fondatoarea Centrului de excelență în promovarea creativității românești ”Itaca” Dublin, IRLANDA 2. AL. FLORIN ȚENE - Președintele Ligii Scriitorilor Români, Membru corespondent al Academiei Română Americană, ROMÂNIA 3. HELENE PFLITSCH - Scriitor
“ROMÂNIA – CATEDRALA DIN CARPAŢI” [Corola-blog/BlogPost/93456_a_94748]
-
lumii, însumând aproape 100.000 de strofe, de opt ori mai mare decât Iliada și Odiseea la un loc), la presocratici, Dialogurile platoniciene, apoi la Aristotel și la toți urmașii lor, până la Philon din Alexandria, Clement Alexandrinul, de la pietre de hotar numite Vechiul Testament, Tora, Talmudul și Coranul, până la Tertulian și mai ales Origene, Augustin, Beda Venerabilul, ori de la arabul Butrus As-Sadamati și indianul Shankara până la Flavius, Dante, Richard Simon sau până la Schopenhauer, Eminescu, Titu Maiorescu, G. Călinescu, Tudor Vianu, Edgar Papu
Lansări editoriale la Târgul de Carte GAUDEAMUS – Craiova, OVIDIU GHIDIRMIC – La sfântul botez al Academiei Române * [Corola-blog/BlogPost/93432_a_94724]
-
acest gând dacă nu prin relansarea Jocurilor Olimpice? Odată cu Olimpiada ateniană (1896) începe de fapt noua eră a Jocurilor Olimpice. Ceea ce dorea Coubertin era „o manifestație pedagogică” și o sărbătoare a tinereții, sportul trezind sentimente umanitare în „cetatea universală”, fortificând colaborarea dincolo de hotarele naționale și pe deasupra oricăror divergențe ideologice. Sportul, devenit un fenomen social de rang planetar, este limbajul comun al tuturor popoarelor. Iar statutul C.I.O. recunoaște expres contribuția sa la „regenerarea speței umane”. Din păcate, Jocurile Olimpice sunt azi mult mai mult
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93495_a_94787]
-
îți luminează mintea și sufletul, care îmbogățește, de aproape un secol, media românească. „Galeria nemuritorilor”cuprinde jurnaliști celebri de la Brunea Fox la... Tudor Vornicu. Asociația profesională de creație publicistică și jurnalistică a ziariștilor din România și din comunitățile românești de peste hotare se hrănește din acest depozit generos. Cu schimbări de decor (sediu central, dotări moderne, un secretariat nou, susținere din partea partenerilor și mult curaj), Uniunea condusă de jurnalistul Doru Dinu Glăvan, nu emfatic ci familiar, m-a făcut să mă alătur
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93524_a_94816]
-
invitați. Desfășurarea programului dens, bine dozat în spațiul celor trei zile de festival, etalarea unor largi forme ale artisticului, care să sensibilizeze publicul de diferite vârste și stadii de inițiere în domeniul culturii, dialogul scriitorilor din țară cu artiști de peste hotare au asigurat Festivalului Internațional de Teatru și Literatură “Liviu Rebreanu” de la Bistrița o înaltă calitate, datorată echipei organizatoare a evenimentului, pe care țin să o felicit cu deplină convingere și cu sinceră prețuire. ANCA SÎRGHIE/UZPR
CÂND ARTELE ÎȘI DAU MÂNA LA BISTRIȚA [Corola-blog/BlogPost/93508_a_94800]
-
în curând voi deveni imaginea unei mărci de cafea. Apoi, unii fotografi cu care lucrez vor să trimită pozele mele la o revistă la Londra și la un ziar din New York. Aș putea avea o ocazie să mă afirm peste hotare.» Irena Cara
De la Miss România în Italia la Miss Mondo [Corola-blog/BlogPost/93544_a_94836]
-
până la vârsta de 19 ani sub îndrumarea eminentului antrenor Prof. psiholog Cornel Cotor, fostul student al celebrului în epoca Zeno Dragomir. Am fost campion și recordman național de juniori, la atletism, cu participări la reuniuni internaționale, în țară și peste hotare. -R.S.-Frumos, sunt ani mulți, de atunci. Spuneți cititorilor noștri câte ceva despre evoluția dvs.literară: - M.D.- Am publicat poezie în revistele Contemporanul, Ateneu, Luceafărul, Destine, Argeș, Cronica Fundațiilor, Puntea Prieteniei (China) ș.a. Astăzi, frecventez Cenaclurile bucureștene Destine, Literatorul, Mihai
„ DORESC O ROMÂNIE CU O CULTURĂ COMPETITIVĂ ÎN LUME ” [Corola-blog/BlogPost/93534_a_94826]
-
Domnești-Ilfov, al lui Deva al lui Făgăraș, ultimul „fugit cu mai mulți din sat, alergat de gaborii cu funia în mâini, atunci după zavera lu Iancu, fugit tocmai din Crișcior, pe Gura Vălișoarei și mai jos prin munții Oltului, trecând hotarul, de-a scăpat la ciobanii din câmpie”, cum ne spunea bunicul Grigore din Domnești că i-a povestit tata-mare al lui, moțul. În ciuda obsedantului deceniu, 1950-1960, prea bunii mei părinți s-au îngrijit să-mi ascundă relele timpului acela și
Cine sunteți dvs.,domnule Marian Dumitru? ( II ) [Corola-blog/BlogPost/93538_a_94830]
-
reușea să rețină chiar tot ce se preda. Era o lecție despre țările vecine cu România. Pe vremea mea, țara noastră era vecină și cu Cehoslovacia. Domnul Arsu a întreba-o pe această colegă: - Arată pe hartă țările vecine de la hotarul vestic! Cum se numesc ele? Biata colegă se uită pe hartă ca oaia la televizor, deși numele respectivelor țări erau scrise cu majuscule. Domnul Arsu a încercat să o ajute: -Fii atentă! Vecina noastră de la apus este...Un...ga...ri
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
Montparnasse, „După-amiază de Lectură, cu Ana Blandiana, Romulus Rusan și Doina Uricariu”, la resedința-galerie de artă în Encino, pe 14 iunie 2015 http://www.youblisher.com/p/1176643-Articol-Ana-Blandiana-de-Ileana-Costea .) De-a lungul anilor am avut diverse poziții în organizații românești de peste hotare, ca Academia Româno-Americană de Arte și Științe (ARA) și Societatea Viitorul Român (VRS) - unde am fost Vice Președintă și Director Cultural. Am organizat la facultatea la care predau, CSUN, un Congres ARA în 1992, și mai multe expoziții, Patriciu Mateescu
O ROMÂNCĂ ADEVĂRATĂ (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2346 din 03 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383056_a_384385]
-
Senol Publicat în: Ediția nr. 2230 din 07 februarie 2017 Toate Articolele Autorului DOUĂ FEMEI ALBE CĂ ZĂPADĂ Au venit de sus Au ieșit din interior Din depărtare Din trecutul nostru Nu au încetat să existe Au devenit borne la hotar Al înțelesului unei faimoase aventuri Zâmbeau cu generozitate Iar cei din preajma lucrau cu plăcere Pline de energie Curajose în lupta cu vrăjmășia Ele au prins viață Au trecut de toate barierele Pentru mai multă dăruire Sub țară de vis a
DOUA FEMEI ALBE CA ZĂPADA (POEM BILINGV) de MESUT SENOL în ediţia nr. 2230 din 07 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383178_a_384507]
-
XII. EMILIA ȚUȚUIANU: BEN TODICĂ, CASA DIN SUFLET, DINCOLO DE MERIDIANE, de Emilia Țuțuianu, publicat în Ediția nr. 2285 din 03 aprilie 2017. Interviu cu scriitorul Ben Todică Personalitatea scriitorului Ben Todică, un australian cu suflet de român, deși departe de hotarele țării, contribuie la dezvoltarea culturii românești, la promovarea valorilor spirituale ale poporului nostru și la definirea lor în contextul multicultural al țării de adopție. Pe domnul Ben Todică, l-am cunoscut pe internet, prin intermediul unei bune prietene. Așa am avut
EMILIA ȚUŢUIANU [Corola-blog/BlogPost/383059_a_384388]
-
este să nu te oprești și să nu o iei înapoi. Tu ai dovedit multă tărie și curaj, plecând din ... Citește mai mult Interviu cu scriitorul Ben TodicăPersonalitatea scriitorului Ben Todică, un australian cu suflet de român, deși departe de hotarele țării, contribuie la dezvoltarea culturii românești, la promovarea valorilor spirituale ale poporului nostru și la definirea lor în contextul multicultural al țării de adopție.Pe domnul Ben Todică, l-am cunoscut pe internet, prin intermediul unei bune prietene. Așa am avut
EMILIA ȚUŢUIANU [Corola-blog/BlogPost/383059_a_384388]