4,292 matches
-
ruinele schitului de odinioară, peste șuvița de apă limpede și rece a râului Valea Rea, a “răsărit”, am putea spune, în mijlocul aceluiași pâlc de stejari seculari și brazi, al doilea lăcaș de cult, înscris cu aceeași slovă afumată de vremuri. Hramul “înălțarea Domnului” l-a moștenit și l-a purtat apoi peste ani, de la schitul marelui spătar Drăghici Cantacuzino, cea dintâi zidire monahală pe acest loc. Pisania de la intrarea în actualul lăcaș de cult, reconstruit în anul 1911, glăsuiește: “"în zilele
Comuna Cornu, Prahova () [Corola-website/Science/301663_a_302992]
-
a participat la o vânătoare pe dealurile ce înconjoară satul, împreună cu tatăl lui. Satul este o așezare veche, prima atestare arheologică datând din secolul II d. Hr.. Principalul său obiectiv turistic îl constituie biserica de lemn din localitate, care poartă hramul "Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul" și făcea parte din fosta Mănăstire Topolița. Satul este atestat documentar de Domnitorul Ieremia Movilă în aprilie 1598, dar mănăstirea exista deja cu mult inaintea acestei date, ctitorul său fiind Domnitorul Petru Șchiopul (n. 1537
Topolița, Neamț () [Corola-website/Science/301689_a_303018]
-
2,29% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Biserica din Davideni este ctitorită de Iordache Cantacuzino în anul 1774. Pe teritoriul aceleiași comune, spătarul Iordache Cantacuzino Deleanu a ridicat biserică din bârne de stejar pe temelie de piatră, cu hramul "Maria Magdalena", pentru Schitul Țibucani. Actul ctitoricesc s-a săvârșit în 1774 dar este posibil ca o mică obște de anahoreți veniți de la Mănăstirea Secu să fi viețuit în aceste locuri înainte de data respectivă. După cum ne informează pisania de pe zidul
Comuna Țibucani, Neamț () [Corola-website/Science/301692_a_303021]
-
de specii de stejar unicat: Ouercus Vilmorinyana, Tisa (Taxus Baccata), pini (Pinus Silvestris, Lirium Dendronum), mai multe specii de molizi, Gingo Biloba, Magnolia, o mulțime de arbuști etc. În curtea Bisericii din satul Văleni (fosta comuna Botești - acum Valeni), cu hramul "Sfinții 40 de Mucenici din Sevastia", ce a fost ridicată în anul 1519 de către postelnicul Cozma Șarpe, în stilul monumentelor religioase din vremea lui Ștefan cel Mare întâlnim 2 arbori rari și protejați prin lege - TISA. Mai există pe teritoriul
Comuna Văleni, Neamț () [Corola-website/Science/301696_a_303025]
-
la casele lor, 44 la muncă forțată în URSS, 45 plecați în Germania. După Revoluția din 1989, aproape toți sașii rămași în Moardăș au emigrat în Germania. Biserica fortificată din Moardăș a fost construită în secolul al XIV-lea, cu hramul "Sfântul Nicolae". Este o biserică gotică, cu o singură navă. Clopotnița s-a prăbușit în 1880. Altarul a fost construit de un anume Petersberger în anul 1789. Pictura cu crucificarea este din anul 1700. Biserica a fost renovată în 1913
Moardăș, Sibiu () [Corola-website/Science/301720_a_303049]
-
la grecocatolicism. Biserica veche a fost construită inițial din lemn și apoi din piatră. Ei i se adăuga o casă parohială din lemn . Casa parohială din piatră, cu trei camere, a fost ridicată în anul 1891 . Biserica greco-catolică actuală, cu hramul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril, a fost zidită în 1908, în timpul păstoririi preotului George Vamoș, din fonduri provenite de la credincioși. Statul austro-ungar a contribuit cu 200 de coroane. Lucrările au fost executate de antreprenorul sas Adolf Schesch din Dumbrăveni, pentru
Giacăș, Sibiu () [Corola-website/Science/301709_a_303038]
-
răsculaților de a-și face singuri dreptate au fost înăbușite. S-a deschis „acțiune publică de parchet contra unui număr de 104 țărani, din care sunt arestați 27”, numai la Sângeru În satul Sângeru există ca monument istoric Biserica cu hramul Sf. Andrei - Sângeru, construită în secolul al XVIII-lea(1793) si restaurată în anii '90, precum și un muzeu de istorie. Acesta se găsește în conacul ridicat în a doua jumătate a secolului secolul al XVIII-lea (1793) de boierul Andrei
Comuna Sângeru, Prahova () [Corola-website/Science/301724_a_303053]
-
ceașcă celtică și o sabie. În incinta fortificației medievale s-au găsit materiale ceramice cu urme de arsură din epoca fierului și ceramică din secolul al VI-lea. În secolul al XIV-lea se construiește o bazilică gotică trinavată, cu Hramul "Sf. Maria". În anul 1485 biserica se reconstruiește aproape în întregime, din vechea bazilică păstrându-se doar zidurile exterioare, interiorul fiind transformat în biserică sală. În anul 1780, cu prilejul reparațiilor la salcristia bisericii luterane s-a găsit un tezaur
Moșna, Sibiu () [Corola-website/Science/301721_a_303050]
-
cu așezarea din 1280 a sașilor. Numele pare a fi de origine slavă, de la "sol" (cuvântul slav pentru "sare"), și a fost atestat în 1311 drept "Salchelk". Biserica, construită în secolul al XIV-lea și modificată în jurul anului 1500, poartă hramul "Sf. Ecaterina". Este o clădire masivă, bine conservată și apărată de două brâuri de ziduri, care susțin drumuri de strajă solide. În biserică se mai află și o frumoasă cristelniță de bronz sub formă de potir, lucrare din 1477 realizată
Șeica Mică, Sibiu () [Corola-website/Science/301741_a_303070]
-
al comunei cu același nume din județul Sibiu, Transilvania, România. Localitatea este denumită colocvial "Vorumloc" sau "Vorumbloc", iar în , colocvial "Baromlaka", în trad. „Târgul Vitelor”, în dialectul săsesc "Wormloch, Vurmliχ", în . Biserica fortificată din secolul al XIV-lea, inițial cu hramul Sfântul Petru, se află din anul 1999 pe lista monumentelor UNESCO. Localitatea Valea Viilor este situată în nordul județului Sibiu, la o distanță de 14 km. de orașul Mediaș, pe drumul județean 142G Motiș - Valea Viilor - DN14. Localitatea este așezată
Valea Viilor, Sibiu () [Corola-website/Science/301751_a_303080]
-
cea mai mare parte în jurul Bisericii. Este situat în județul Satu Mare, la 25 km distanță de Satu Mare. Din anul 1935, prin strădania părintelui Ioan Ursu, istoria acestor meleaguri este povestită în "Cartea de Aur", aparținând Bisericii Ortodoxe din Gelu cu hramul Sfinții Apostoli Petru și Pavel, care conține numeroase informații despre trecutul acestui sat. Inițiativa aparține părintelui Ioan Ursu, care a scris despre istoria gelenilor. Dar, mulți s-ar întreba, de unde le vine numele acestor moți. În toamna anului 1925
Gelu, Satu Mare () [Corola-website/Science/301763_a_303092]
-
acces nu doar la priveliști și trasee spectaculoase, dar se pot bucura și de tradițiile culturale și culinare extraordinare din sat. Astfel, satul are un muzeu care reflectă o gospodărie tradițională din zona etnografică Codru. Există o mânăstire ortodoxă cu Hramul Sfântul Apostol Andrei, construită recent, în amintirea vechii tradiții mânăstirești a satului (vezi mai jos și legenda locală). Prima ctitorie a bisericii ortodoxe din localitate este documentată din 1706, în forma actuală, biserica ordodoxă fiind construită (probabil ca biserică greco-catolică
Chilia, Satu Mare () [Corola-website/Science/301760_a_303089]
-
i-ar fi dăruit localitatea soldatului. Registrul de Oradea Borovszky Samu: - Szatmár vármegye. Berei József: - Szatmár vármegye várai Dr. Vonház István - A Szatmár megyei német telepités, Pécs 1930 Flesch Ferdinand - 50 Rundbriefe, Ravensburg Dintr-un document din 1424 reiese că hramul bisericii a fost închinat Sfintei Fecioare Maria. Din a doua jumătate a secolului XVI, biserica a devenit protestantă, odată cu toate bisericile aflate pe domeniul Drăgoșeștilor. În anul 1957 edificiul a fost resfințit ca biserică catolică cu hramul <nowiki>"Sf. Ladislau
Beltiug, Satu Mare () [Corola-website/Science/301757_a_303086]
-
1424 reiese că hramul bisericii a fost închinat Sfintei Fecioare Maria. Din a doua jumătate a secolului XVI, biserica a devenit protestantă, odată cu toate bisericile aflate pe domeniul Drăgoșeștilor. În anul 1957 edificiul a fost resfințit ca biserică catolică cu hramul <nowiki>"Sf. Ladislau"</nowiki>. Pe parcursul secolului al XVII-lea biserica a redevenit calvină însă, după ce localitatea a fost colonizată cu șvabi biserica a trecut cultului romano-catolic. Poarta principală este realizată în stil gotic având în partea superioară o friză arcuită
Beltiug, Satu Mare () [Corola-website/Science/301757_a_303086]
-
De înțeles că în contextul acelor operațiuni militare, o „coloană de nord” a armatei române pornise de la Cehu spre Supuru de Jos, ocupând pas cu pas terenul din față. La 1908, erau 1400 greco-catolici in Giurtelecu Hododului. Construcția bisericii având hramul Adormirii Maicii Domnului a început în 1946 și s-a terminat în 1970. Potrivit Recensământul populației din 2002 (România), cei 816 locuitorii erau: După limbă:
Giurtelecu Hododului, Satu Mare () [Corola-website/Science/301764_a_303093]
-
mai vechi sate românești din regiune. Biserica din sat a fost construită în 1705, ca biserică unită. Biserica, construită din piatră, cu turlă în stil baroc, este dintre cele mai vechi construcții de acest fel din cuprinsul județului Sălaj. Are hramul „Schimbarea la față”. Nu se cunosc numele ctitorilor și a binefăcătorilor, însă contribuția celor 50 de familii de săteni la acea dată a fost decisivă. Prima școală din sat este considerată cea mai veche din Sălaj, un act afirmând existența
Bădăcin, Sălaj () [Corola-website/Science/301773_a_303102]
-
bolțile, cu excepția celor din absida sanctuarului, au fost înlocuite cu un tavan casetat. Noua criptă din spatele altarului, cu planul în formă de cruce, dă impresia unui mausoleu paleocreștin. Rămășițele pământești ale membrilor familiei Károlyi au fost strămutate în noua locație. Hramul inițial al bisericii, Nașterea Domnului, a fost înlocuit de Alexandru Károlyi cu cel de Sf. Anton de Padova. Din interior merită a fi menționate fragmentele mobilierului în stil baroc, picturile în ulei pe pânză reprezentând stațiile Calvariei și în special
Căpleni, Satu Mare () [Corola-website/Science/301759_a_303088]
-
și au umblat Ivanut Toader de s-au făcut acest lucru să-i fie pomană, si zugrav au fost Gligorie Moldovan”". În 1772, Stan zugravul, fiul popii Radude de la Rășinari, realizează registrul împărătesc al tâmplei de la Birtin, inclusiv icoana de hram cu Bună Vestire, pe care, după obiceiul sau, le semnează pe verso, amintind că era locuitor în Orăștie, protopopul fiind Iosif de la Trestia. În prima jumătate a secolului al XIX-lea, pereții bisericii primesc un nou veșmânt pictat, astăzi împuținat
Birtin, Hunedoara () [Corola-website/Science/300539_a_301868]
-
o rubrică intitulată „Remetea, capelă în mijlocul codrului”, referindu-se la biserica construită în 1726. La începutul secolului al XVIII-lea, capela din lemn construită în timpul lui Bonifác Kendeffy mai putea exista, fiindcă papa Clement al XI-lea a permis un hram la Remetea de ziua Rusaliilor din 1714. La fel de contradictorie este și data construirii bisericii actuale. Datele corespund doar în ce privește distrugerea bisericii precedente într-un incendiu, care a fost reconstruită într-un an cu contribuția enoriașilor. Potrivit registrului Consiliului Bisericesc din
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
loc, inițial fusese o casă de locuit, transformată mai apoi în capelă, care în 1940 a fost demolată, apoi s-a demolat și casa dascălului și s-a reconstruit fără pereții interiori. În 1942 această capelă a fost sfințită cu hramul sfânta Margareta. Capela a fost demolată în 1968, în timpul păstoririi parohului László Orbán, prelat papal, în locul ei construindu-se una mai mare - cea din prezent - dedicată tot sfintei Margareta. Monumentul a fost așezat în centrul localității, pe un teren donat
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
un obicei strămoșesc foarte vechi. După părerea unor specialiști în folclor, își are originea în zilele solemne de bucurie organizate de români în cinstea zeilor protectori. Din evul mediu, prin creșterea influenței bisericii în societate, nedeia se organizează în ziua hramului bisericii din fiecare sat. Nedeia este una dintre cele mai mari sărbători tradiționale din satele comunei Bretea Română . Ele se desfășoară în fiecare an și în fiecare sat, primăvara, și țin până la începutul verii. Ele sunt sărbători ale primăverii și
Plopi, Hunedoara () [Corola-website/Science/300555_a_301884]
-
Pui din județul Hunedoara, Transilvania, România. Se află în partea de sud a județului, în Depresiunea Hațeg. Satul Hobița este situat în partea superioară a văii Râu-Bărbat, înspre culmile înzăpezite ale Munților Retezat. Este păstrătorul unei biserici din piatră, cu hramul „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe”. De plan dreptunghiular, cu absida semicirculară nedecroșată, lăcașul este prevăzut cu un turn zvelt, ridicat deasupra unicei intrări apusene. Cu excepția coifului de tablă al clopotniței, la acoperișul propriu-zis s-a folosit țiglă. Edificiul a fost construit
Hobița, Hunedoara () [Corola-website/Science/300550_a_301879]
-
toponime: “Besericoi” și “Dealul Bisericii” cea ce dovedește că în acele locuri au existat în negura timpurilor biserici. Această biserică este menționată în statistica episcopului Sinesie Jivanovici al Aradului (1751-1768) din anul 1755 cu mențiunea “biserică de lemn veche cu hramul Intrarea în Biserică a Maicii Domnului.” și conform Hărții iosefine din anul 1783 era situată nu departe de locul actualei biserici. Despre modul cum a dispărut această biserică nu se știe, fie a ars, fie a fost demolată de către enoriași
Șteia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300561_a_301890]
-
a sfintelor uși. Pe ușile împărătești este pictată Bunavestire și chipurile regilor David și Solomon. De o parte și de alta se află icoanele Mântuitorului și ale Maicii Domnului. În dreapta ușilor diaconești este icoana Sf.Arhangheli Mihail și Gavriil, vechiul hram al bisericii, iar în stânga icoana Sf. Ierarh Nicolae. De o parte și de alta a acestor icoane se ală pictați în stânga Sf.Simeon Pustnicul iar în dreapta Sf. Parascheva. Naosul are deasupra un tavan boltit semicircular. Aici sunt pictați încadrați în
Șteia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300561_a_301890]
-
-se din cimitir, s-au construit un fel de trapeză (paraclis), în curtea bisericii, iar în cimitir s-a construit o clopotniță, pereții fiind pictați pe pânză, azi refăcută în totalitate sub păstorirea preotului Iacob Sandu Iustin. Actuala biserică cu hramul Sfinții Arhangheli Mihai și Gavril a fost construită între anii 1935 și 1940, când s-a făcut sfințirea de către Mitropolitul Alexandru Nicolescu de la Blaj. Biserica s-a ridicat din obolul tuturor credincioșilor din sat, având în frunte un comitet de
Frunzeni, Mureș () [Corola-website/Science/300579_a_301908]