2,402 matches
-
sunt reprezentate multe elemente de factură locală cum ar fi: instrumente muzicale din Moldova (buciumul, cobza), animale care trăiau în Moldova (lupul, ursul, veverița ș.a.), diferite arme (sulița, arcul și sabia) sau țesături moldovenești (lavița, ștergare, ii). În biserica Mănăstirii Humor au fost înmormântați ctitorii și mai mulți demnitari ai Moldovei medievale. În încăperea mormintelor se află mormintele ctitorilor: marele logofăt Toader Bubuiog și soția sa, Anastasia. Cele două morminte se află în nișe boltite amplasate în pereții sudic și respectiv
Mănăstirea Humor () [Corola-website/Science/306903_a_308232]
-
află mormântul logofătului Solomon. Piatra sa funerară, împodobită de ginerele său Dumitru, este foarte ștearsă, iar inscripția este aproape ilizibilă. În partea dreaptă se află mormântul unui oarecare Gheorghe și un altul a cărui inscripție este ștearsă. În patrimoniul Mănăstirii Humor se află mai multe obiecte cu valoare documentară și artistică, printre care sunt de menționat următoarele: Toader Bubuiog a construit, odată cu biserica, și chilii pentru călugări și ziduri înconjurătoare, potrivit obiceiului existent în acea epocă. Chiliile au fost reparate și
Mănăstirea Humor () [Corola-website/Science/306903_a_308232]
-
din județul Suceava din anul 2015, având codul de clasificare SV-II-a-A-05487 și fiind format din două obiective: În anul 1993, Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO) a inclus Biserica Arbore, împreună cu alte 6 biserici din nordul Moldovei (Humor, Moldovița, Pătrăuți, Probota, Suceava ("Sf. Ioan cel Nou") și Voroneț), pe lista patrimoniului cultural mondial, în grupul "Bisericile pictate din nordul Moldovei". Biserica veche din Arbore se află de-a lungul drumului național DN2K, care leagă orașele Milișăuți și Solca
Biserica Arbore () [Corola-website/Science/306902_a_308231]
-
a folosit doar câteva desene ale lui Gheorghe Asachi, făcute din imaginație. El susținea că înfățișarea reală a domnitorului este cea din pictura de la Biserica Sfântul Ilie de la Voroneț, ridicată chiar de Ștefan cel Mare, dar și în Evangheliarul de la Humor. Întors în anul 1881 dintr-o călătorie în Bucovina, el a sesizat și Academia Română despre grava eroare care era pe cale să se petreacă la Iași. După cum precizează prof. Adriana Ioniuc, ""chiar Bogdan Petriceicu Hașdeu s-a opus inițial noii înfățișări
Statuia lui Ștefan cel Mare din Iași () [Corola-website/Science/307924_a_309253]
-
partea central-sudică a acestuia. Teritoriul ei se învecinează la N cu comuna Capu Cîmpului, la N-E cu comunele Păltinoasa, Drăgoiești și Cornu Luncii, la S-E cu comunele Slatina și Mălini și la N-V cu teritoriul orașului Gura Humorului. Localitățile ce compun comuna Valea Moldovei sunt legate între ele prin drumul județean 177 C. Legătura cu comuna Capu Cîmpului (reînființată în noiembrie 2003), și cu orașul Gura Humorului (situat la distanța de 18 Km de centrul comunei ) și municipiul
Comuna Valea Moldovei, Suceava () [Corola-website/Science/302009_a_303338]
-
Slatina și Mălini și la N-V cu teritoriul orașului Gura Humorului. Localitățile ce compun comuna Valea Moldovei sunt legate între ele prin drumul județean 177 C. Legătura cu comuna Capu Cîmpului (reînființată în noiembrie 2003), și cu orașul Gura Humorului (situat la distanța de 18 Km de centrul comunei ) și municipiul Suceava ( situat la distanța de 56 Km de centrul comunei) se face pe D.J. 177 C. Pe același drum și în continuare pe D.J. 209 C se face legătura
Comuna Valea Moldovei, Suceava () [Corola-website/Science/302009_a_303338]
-
comunei) se face pe D.J. 177 C. Pe același drum și în continuare pe D.J. 209 C se face legătura cu municipiul Fălticeni, situat la distanța de 30 Km de comună . Legătura între D.J. 177C și D.J.209 (spre Gura Humorului și Suceava) se face peste râul Moldova pe Podul Izvor, iar cu D.N. 17 (spre Fălticeni) pe Podul Berchișești, pod recent reabilitat și modernizat. Legătura între comuna Valea Moldovei și cele două comune învecinate ]n partea de S-E, Mălini
Comuna Valea Moldovei, Suceava () [Corola-website/Science/302009_a_303338]
-
și ostroave . Pe teritoriul județului Iași, Moldova curge pe o lungime de 30 km, având un debit mediu de 31,1 m³/s. Râul primește afluenți și de partea stângă și de partea dreaptă, printre cei mai importanți menționăm râurile Humor (la Gura Humorului), Suha (la Frasin), Moldovița, Putna, Colacu (la Fundu Moldovei) și Sărata (la Preutești). De-a lungul curgerii sale, Moldova străbate mai multe localități, printre care orașele Câmpulung Moldovenesc și Roman. Moldova se varsă în râul Siret pe
Râul Moldova () [Corola-website/Science/302436_a_303765]
-
teritoriul județului Iași, Moldova curge pe o lungime de 30 km, având un debit mediu de 31,1 m³/s. Râul primește afluenți și de partea stângă și de partea dreaptă, printre cei mai importanți menționăm râurile Humor (la Gura Humorului), Suha (la Frasin), Moldovița, Putna, Colacu (la Fundu Moldovei) și Sărata (la Preutești). De-a lungul curgerii sale, Moldova străbate mai multe localități, printre care orașele Câmpulung Moldovenesc și Roman. Moldova se varsă în râul Siret pe teritoriul județului Neamț
Râul Moldova () [Corola-website/Science/302436_a_303765]
-
Austro-Ungariei, rugîndu-l să expedieze ajutoare pentru supraviețuitori. Alte personalități armene care au devenit funcționari înalți în administrația locală au fost Petrovici, cel dintîi primar din Cernăuți, al cărui nume l-a purtat o stradă din oraș, Hovhannes Cojocar -prefect de Humor, Mosia Tosacrațki și Ceaikovski - membri în Parlamentul austriac. După alipirea, în 1775, la Austria a Bucovinei, privilegiile acordate armenilor, ca element util statului, de către Guvernul austriac au dus la sporirea numărului armenilor. Un stimulent similar îl constituise avertismentul pe care
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
5.000 inși, dar un deceniu mai tîrziu numărul lor scăzuse la 1.710. Începînd de la sfîrșitul secolului trecut, numărul armenilor s-a micșorat vertiginos. În 1909, din totalul de 124 familii, în Cernăuți locuiau 57 (300 persoane), în Gura Humorului 15, în Rădăuți 6, în Vatra Dornei 2. În 1932, în Bucovina nu mai existau decît 300 de armeni. Primii armeni stabiliți în Cernăuți au venit în 1418 din Polonia și din alte regiuni, iar datorită negoțului practicat de ei
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
îl însărcinează cu purtarea de grijă duhovnicească a maicilor din Mănăstirea din satul Brădățel aflată în comuna Horodniceni (județul Suceava). Această mănăstire se află într-o pădure situată la 14 km de localitatea Cornu Luncii, aflată pe drumul Fălticeni - Gura Humorului. Sub îndrumarea sa, Mânăstirea a devenit o oază duhovnicească, bine organizată, avantajată și de peisajul mirific creat de pădurea din jur. În prezent, în Mănăstire viețuiesc 70 de maici. La data de 13/26 noiembrie 1981, de sărbătoarea Sfântului Ioan
Demosten Ioniță () [Corola-website/Science/311713_a_313042]
-
și alta la nord. Pe peretele exterior nordic al bisericii, în dreptul altarului, zugravul Vasile Scarlat a pictat în anul 1930 scena Judecății de Apoi. Deteriorându-se în timp, pictura a fost refăcută în 1990 de pictorul Dimitrie Gavrilean din Gura Humorului. Biserica a fost pictată în ulei între anii 1861-1876, în stil neobizantin, de schimonahul Vladimir Machidon. Pictura a fost restaurată în 1945 de pictorul Dumitru Simon și apoi refăcută în 2005 în tehnica fresco. Printre obiectele de patrimoniul ale bisericii
Mănăstirea Sihăstria Voronei () [Corola-website/Science/311210_a_312539]
-
este un monument statuar ridicat în memoria scriitoarei ucrainene Olga Kobyleanska, amplasat în orașul Gura Humorului (județul Suceava). Scriitoarea de limbă ucraineană Olga Kobyleanska (în limba ) s-a născut la data de 27 noiembrie 1863, în familia unui funcționar mărunt (de religie greco-catolică) din orașul Gura Humorului din Bucovina aflată pe atunci în Imperiul Austro-Ungar. În
Bustul Olgăi Kobyleanska din Gura Humorului () [Corola-website/Science/309549_a_310878]
-
memoria scriitoarei ucrainene Olga Kobyleanska, amplasat în orașul Gura Humorului (județul Suceava). Scriitoarea de limbă ucraineană Olga Kobyleanska (în limba ) s-a născut la data de 27 noiembrie 1863, în familia unui funcționar mărunt (de religie greco-catolică) din orașul Gura Humorului din Bucovina aflată pe atunci în Imperiul Austro-Ungar. În acest oraș, ea și-a petrecut copilăria și adolescența, iar începând din anul 1891, s-a mutat în orașul Cernăuți, unde a locuit pentru tot restul vieții și unde a decedat
Bustul Olgăi Kobyleanska din Gura Humorului () [Corola-website/Science/309549_a_310878]
-
1942. Opera sa literară are ca temă viața țăranilor bucovineni, huțulilor și intelectualității ucrainene. A fost o luptătoare vehementă împotriva războiului. Teatrul Național din Cernăuți îi poartă numele. La data de 14 noiembrie 2003, în orașul natal al scriitoarei, Gura Humorului, a fost dezvelit bustul scriitoarei ucrainene Olga Kobyleanska, odată cu aniversarea a 140 de ani de la nașterea sa. Acest eveniment a beneficiat de un program artistic ce a fost susținut de formații din regiunea Cernăuți și județul Suceava și de depunere
Bustul Olgăi Kobyleanska din Gura Humorului () [Corola-website/Science/309549_a_310878]
-
Supreme a Ucrainei, Vasili Boeciko - Consulul General al Ucrainei la Suceava, Ioan Cușnir - prefectul județului Suceava, Gavril Mârza - președintele Consiliului Județean Suceava, senatorul sucevean Ghiorghi Prisăcaru - președintele Comisiei de politică externă a Senatului României și Mircea Dobre - primarul orașului Gura Humorului . a fost realizat în Ucraina și are înscris în relief pe soclul său semnătura scriitoarei. În fața bustului a fost amplasat pe un suport de 3 țevi metalice o tablă de culoare albă pe care au fost înscrise în limba română
Bustul Olgăi Kobyleanska din Gura Humorului () [Corola-website/Science/309549_a_310878]
-
în galben, numele scriitoarei fiind înscris Olga Kobylianska, mai apropiat de pronunția ucraineană. În fiecare an, reprezentanți ai Consulatului General al Ucrainei din Suceava și ai Uniunii Ucrainenilor din România depun coroane de flori la bustul Olgăi Kobyleanska din Gura Humorului.
Bustul Olgăi Kobyleanska din Gura Humorului () [Corola-website/Science/309549_a_310878]
-
(în , transliterat Olha Iulianivna Kobîlianska) (n. 27 noiembrie 1863, Gura Humorului, Bucovina, Austro-Ungaria, astăzi în județul Suceava, România — d. 21 martie 1942, Cernăuți, România, astăzi în Ucraina) a fost o scriitoare ucraineană, reprezentantă a curentului literar modernist. Romanele sale explorează stările stările sufletești specifice micii burghezii intelectuale de la sfârșitul secolului al
Olga Kobyleanska () [Corola-website/Science/309544_a_310873]
-
sale explorează stările stările sufletești specifice micii burghezii intelectuale de la sfârșitul secolului al XIX-lea și pledează pentru emanciparea femeii. s-a născut la data de 27 noiembrie 1863, în familia unui funcționar mărunt (de religie greco-catolică) din orașul Gura Humorului din Ducatul Bucovina care se afla în acea vreme sub stăpânire austro-ungară. Era al patrulea copil al lui Julian Kobyliansky și al soției sale, Maria Werner. Tatăl ei era născut în Galiția. Mama sa, Maria Werner, provenea dintr-o familie
Olga Kobyleanska () [Corola-website/Science/309544_a_310873]
-
Strada Iancu Flondor, a primit denumirea de Strada Olga Kobyleanska, iar Teatrul Muzical-Dramatic a devenit Teatrul Olga Kobyleanska. De asemenea, în memoria sa, a fost ridicat un monument în acest oraș. În anul 2003, în orașul natal al scriitoarei, Gura Humorului, a fost instalat bustul scriitoarei ucrainene Olga Kobyleanska, odată cu aniversarea a 140 de ani de la nașterea sa. Bustul a fost realizat în Ucraina având înscris pe soclul său semnătura scriitoarei. În prezent, două romane ale Olgăi Kobyleanska și anume: “Zemlea
Olga Kobyleanska () [Corola-website/Science/309544_a_310873]
-
Biserica "Sf. Împărați Constantin și Elena" din Gura Humorului este un lăcaș de cult ortodox din orașul Gura Humorului (județul Suceava). Ea a fost construită în anul 1862, fiind pe rând biserică armenească, biserică luterană și apoi, după cel de-al doilea război mondial, biserică ortodoxă. Biserica "Sf. Împărați
Biserica Sfinții Constantin și Elena din Gura Humorului () [Corola-website/Science/309550_a_310879]
-
Biserica "Sf. Împărați Constantin și Elena" din Gura Humorului este un lăcaș de cult ortodox din orașul Gura Humorului (județul Suceava). Ea a fost construită în anul 1862, fiind pe rând biserică armenească, biserică luterană și apoi, după cel de-al doilea război mondial, biserică ortodoxă. Biserica "Sf. Împărați Constantin și Elena" din Gura Humorului se află pe strada
Biserica Sfinții Constantin și Elena din Gura Humorului () [Corola-website/Science/309550_a_310879]
-
ortodox din orașul Gura Humorului (județul Suceava). Ea a fost construită în anul 1862, fiind pe rând biserică armenească, biserică luterană și apoi, după cel de-al doilea război mondial, biserică ortodoxă. Biserica "Sf. Împărați Constantin și Elena" din Gura Humorului se află pe strada Mănăstirea Humor nr. 2, pe drumul ce duce către Mănăstirea Humor. Biserica a fost construită în anul 1862 de către comunitatea armenilor din orașul Gura Humorului (localitate aflată pe atunci în Ducatul Bucovinei din cadrul Austro-Ungariei), în memoria
Biserica Sfinții Constantin și Elena din Gura Humorului () [Corola-website/Science/309550_a_310879]
-
Suceava). Ea a fost construită în anul 1862, fiind pe rând biserică armenească, biserică luterană și apoi, după cel de-al doilea război mondial, biserică ortodoxă. Biserica "Sf. Împărați Constantin și Elena" din Gura Humorului se află pe strada Mănăstirea Humor nr. 2, pe drumul ce duce către Mănăstirea Humor. Biserica a fost construită în anul 1862 de către comunitatea armenilor din orașul Gura Humorului (localitate aflată pe atunci în Ducatul Bucovinei din cadrul Austro-Ungariei), în memoria lui Lusik Koilavian. Lăcașul de cult
Biserica Sfinții Constantin și Elena din Gura Humorului () [Corola-website/Science/309550_a_310879]