3,770 matches
-
Al.G. Onaie, ștud. cl. VI gim. din Lugoș, Lugoș, în 2 mai 1896“). bucureștiul în 1871 141 Ca un crin de vară, Ce vântul îngheață, Frumoasă Ioano, în valuri periși!254 Un alt loc de petrecere era moara cu iaz de la Floreasca. Nicăieri în București nu se găseau raci mai mari și mai gustoși. În jurul iazului erau cabinele de baie foarte primitive. Nu era nimic pitoresc. Se mânca raci, pește, ouă și pui fripți, dar vinul era foarte bun. Într-
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
1871 141 Ca un crin de vară, Ce vântul îngheață, Frumoasă Ioano, în valuri periși!254 Un alt loc de petrecere era moara cu iaz de la Floreasca. Nicăieri în București nu se găseau raci mai mari și mai gustoși. În jurul iazului erau cabinele de baie foarte primitive. Nu era nimic pitoresc. Se mânca raci, pește, ouă și pui fripți, dar vinul era foarte bun. Într-un an, pe seară, s-a înecat și aci un bucătar francez de la Capșa. Apoi clientela
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
143; W. Gagel 126, 143; Georgescu 417; Giafer 139; Grădina cu cai 139; Guichard 135, 303, 381; Heliade 400; Herăstrăul Nou (Noua grădină de la Herăstrău) 136; Herăstrăul Vechi 140, 380, 420; „Leul și Cârnatul“ 136, 139 303, 387; moara cu iaz de la Floreasca 136, 141; Paradis 303; Rașca 124, 139, 303, 379, 417; Stadt Pesth (Orașul Pesta) 118; Stavri 139, 303, 379, 417; Șapte nuci 402; Tei (Grădina cu Tei) 140; Union ( Suisse) 303, 378-381, 419, 420; Zdrafcu 136 Grebert (birtul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de Externe 123, 125, 175; de Finanțe (Vistieria) 122; Industriei și Comerțului 116; Instrucțiunii Publice și al Cultelor 66, 283; de Interne 61, 97, 125, 126, 135, 297, 300, 332, 416; Justiției 126; de Lucrări Publice 113, 203 Moara cu iaz de la Floreasca (grădina): 136, 141 Mogoșoaia (moșia): 113 Monetăria Statului: 199 Mostiștea (plasa, județul Ilfov): 259 Moșii: v. Târgul Moșilor muzeul: de antichități 395; colecțiilor de artă 122; Național de Istorie a României 117; Municipiului București 124, 156; Muzeul Național
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
doar șofer cu 7 clase. Firește, l-am întrebat de unde-i această bogăție. «Nene, mi-a răspuns, eu scot și 25.000 de lei (adică zece salarii medii - n.m.) la un singur transport. Azi, de pildă, car pește. Ăia de la iaz îmi dau 9 tone și îmi marchează 6. Diferența o împărțim. Mîine, car lînă. O preiau uscată, pe drum o stropesc cu apă și cîștig 40-50 de kilograme. La un transport cu frigorifera îmi iese iarăși ceva». Să vezi însă
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
lui excepționale, a ajuns la o treaptă mare. Cuvintele lui la plecare au fost: „Dacă știam că va lua pe Costescu, mai bine Îndrăzneam să o cer eu!”. După câteva zile, zăresc pe Dragoslav - cu pălăria În mână -, plecând spre iaz, prin fundul grădinii noastre, foarte amărât. La Întrebarea mea, Îmi răspunde: „Mă duc să mă Înec, sunt foarte amărât de soartă!”. și bietul Dragoslav, În ce modestie a murit! Noroc de nepoata lui! Tot Dl. Eugen Dimitriu, a șters praful
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
perioada interbelică. Nu-i exclus ca În acest cerc spiritist să fi fost prezent și Grigore Goilav, În tinerețea sa. 422 Colonel Remus Ciuntu, originar din Fălticeni, vecin În copilărie cu casa sculptoriței Maria Mihăescu, pe strada ce duce spre iaz. Fost elev al lui Vasile Ciurea la liceul local. 423 E vorba de pictorul, sculptorul și poetul Dimitrie Loghin, originar din Botești, jud. Suceava. Profesor de desen, fost student al pictorului ștefan Dimitrescu la Belle Arte În Iași. 872 20
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
protecție ale acestora, precum și circulația auto și hipo pe diguri, baraje sau alte lucrări hidrotehnice dacă nu au fost amenajate în acest scop. Topirea inului, cînepii, teiului sau a altor plante textile în cursurile de apă, canale, lacuri, bălti sau iazuri se poate face numai cu acordul organului de gospodărire a apei și cu respectarea strictă a condițiilor stabilite de acestea. Articolul 13 Pentru protejarea și folosirea izvoarelor, organele de gospodărire a apelor, organele locale ale administrației de stat, toate unitățile
LEGE nr. 5 din 29 iunie 1989 privind gospodărirea raţională, protecţia şi asigurarea calităţii apelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106743_a_108072]
-
au aflat în subordinea lui câteva mii de oameni din toată zona Asiei și a Greciei: toți cei care trăiau din vânat, din păsările prinse și din pescuit, ca și cei care se ocupau de rezervațiile naturale, de stupi, de iazurile de pește și de crescătoriile de păsări, pentru ca nici o viețuitoare să nu-i rămână necunoscută. Din întrebările pe care le-a pus acestora a scris faimoasele sale volume despre animale, aproape cincizeci la număr"29. Realitatea era, prin urmare, cercetată
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
astea?" "Ba da, dar nu le-am zis!" Dar eu le zisesem! "N-ai zis tu fraza asta?", m-a întrebat din nou după ce mi-a dat palma. "Domnu' maior, ce lună frumoasă, ce peisaj frumos...!" Că acolo era un iaz cu niște sălcii și cu o lună frumoasă, un aer curat. Și-am zis, am zis, nu pot să spun că nu, dar n-am recunoscut în anchetă, că dacă-l băgam pe Cociu... Cociu avea doi copii la liceu
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
le avea el la dosar. C. I.: Dar până la urmă cine vă denunțase? I. N.: Informatorul Bârzu, el m-a turnat. C. I.: Dar și Bârzu ăsta venea la Soficu, adică a fost martor la... I. N.: Nu, nu! La iazul ăsta am fost numai eu cu Cociu, atât, încolo n-a fost absolut nimeni. C.I.: Și nu era un posibil informator și cel de la care luați vin, Soficu? I. N.: Nu, că el a rămas atunci la cramă. Numai eu
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
din interior sunt dovezi ale progresului. Curtea de la Vaslui arăta și existența și îndemânarea meșterilor localipietrari, lemnari, zidari, dar și hărnicia agricultorilor care asigurau hrană locuitorilor târgului. Târgul Vaslui, în afară de ocolul ascultător la interior, dispunea de întinse suprafețe agricole, de iazuri, de mori și prisăci: „prisaca lui Fertea în hotarul târgului Vaslui și un loc de moară pe Racova... iazuri" cum se consemnează pe o piatră de mormânt care poartă înscrisă data de 1515, descoperită lângă biserica Sf. Ioan din Vaslui
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și hărnicia agricultorilor care asigurau hrană locuitorilor târgului. Târgul Vaslui, în afară de ocolul ascultător la interior, dispunea de întinse suprafețe agricole, de iazuri, de mori și prisăci: „prisaca lui Fertea în hotarul târgului Vaslui și un loc de moară pe Racova... iazuri" cum se consemnează pe o piatră de mormânt care poartă înscrisă data de 1515, descoperită lângă biserica Sf. Ioan din Vaslui (M. Costăchescu „Documente moldovenești înainte de Ștefan cel Mare, vol. II, Iași, 1932). Letopisețele spun că în acest oraș a
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de la supușii lor o parte din veniturile realizate de aceștia pentru acoperirea cheltuielilor Curții, a aparatului slujitoresc și pentru nevoile militare. Domeniul domnesc cuprindea toate locurile neocupate, numite „pustii", așezările urbane, o seamă de sate numite domnești, mori, ocne, braniște, iazuri, terenuri de vânătoare, teritorii pastoral-agricole. De acest patrimoniu bogat domnii dispuneau după cum credeau de cuviință. Târgurile și satele domnești organizate sub forma ocoalelor, ofereau un suport economic substanțial puterii centrale. În perioada 1432-1457, urmașii lui Alexandru cel Bun, aflați în
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
altă, ci nici sămânța ce au aruncat acolo nici aceea să nu aibă voie să o ia", zicea articolul 3 din lege. Iar art. 8 prevedea: „Orice se va afla că au tăiat pădure, sau au săpat de au făcut iaz pe locul altuia, și mai apoi de-l va fi lucrat sau îl va fi semănat, dăm învățătură ca să nu ia nimică dintr-acea roadă"... „De se va apuca neștine de un loz străin părăsit, să fie spinos și plin
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
comunale, biserici, cimitire, școli, urmau a fi date comunelor, fără despăgubire, odată pentru totdeauna. Locurile din interiorul satelor și comunelor urmau să fie îngrădite și bine delimitate. Proprietarii de moșii păstrau pe seama și în folosul lor toate clădirile, zidirile, cârciumile, iazurile, cu morile lor și pământurile de exploatare, fără ca ei să poată opri vitele țăranilor de a se adăpa din iazurile respective. Ei însă rămâneau datori să dea proprietarilor de iazuri ajutor pentru întreținerea iezăturilor, dar numai în măsura în care serveau trebuinței pentru
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
urmau să fie îngrădite și bine delimitate. Proprietarii de moșii păstrau pe seama și în folosul lor toate clădirile, zidirile, cârciumile, iazurile, cu morile lor și pământurile de exploatare, fără ca ei să poată opri vitele țăranilor de a se adăpa din iazurile respective. Ei însă rămâneau datori să dea proprietarilor de iazuri ajutor pentru întreținerea iezăturilor, dar numai în măsura în care serveau trebuinței pentru adăpătoare. Monopolul băuturilor, căsăpii, brutării și alte asemenea se desființau din toată întinderea vetrelor de sat și târguri, rămânând în
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
păstrau pe seama și în folosul lor toate clădirile, zidirile, cârciumile, iazurile, cu morile lor și pământurile de exploatare, fără ca ei să poată opri vitele țăranilor de a se adăpa din iazurile respective. Ei însă rămâneau datori să dea proprietarilor de iazuri ajutor pentru întreținerea iezăturilor, dar numai în măsura în care serveau trebuinței pentru adăpătoare. Monopolul băuturilor, căsăpii, brutării și alte asemenea se desființau din toată întinderea vetrelor de sat și târguri, rămânând în proprietatea absolută a țăranilor. Clăcașii nevolnici sau văduvele foștilor clăcași
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Crețăscii, Râșeșcii, Coziacii, Podenii, din ținutul Fălciu. „În vechime pricinile de judecată țineau mult mai mult decât astăzi, deoarece procedura de judecată era mai rudimentară și tratarea unei pricini lăsate prea mult la discreția părților". Erau procese care - pentru un iaz de exemplu - durau sute de ani. „Apoi, cum domniile se schimbau mai des și cu fiecare domn se putea deschide orice proces - cu toată ferâia ce se plătea în visteria gospod, ferâe de 12 ori 24 de plăti, multe daraveri
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
întrebuințată, Isprăvnicia nu i-ar fi adunat încă slujitorii din care mulți se găsesc întrebuințați în particularnice slujbe, precum unul Dumitru Blaga, rândaș în ograda Dumitale, unul Grigore Cărnici la un boer Scarlat, unul Iordache Hârganul pristav la facerea unui iaz a Domnului Spătar Iancu Greceanu, aceasta apoi descoperire adunând departamentul, mirare când el nădăjduia ca singur Dumneata vei îngrădi pe alți subalterni de la asemenea călcări de așezământ iar nu singur a da pildă cu întrebuințarea slujitorilor ocârmuirii în particularnice slujbe
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
schit, numit Mitoc, apoi Dealul lui Vodă. Această atestare dovedește că masivul viticol intrase în proprietatea Mănăstirii Neamț, care înființase aici un schit. Ctitorul acestui loc de închinăciune a fost monahul Sofronie. Schitul avea o moară de apă și un iaz, dispunând și de pădurile din jur, care se întindeau și pește actualul cătun Zvarici. Locul vechiului lăcaș de cult era în cimitirul bisericii sătești, întemeiata, în anul 1850, de Șerban Cantacuzino. Formă bisericii este de cruce, cu altar semicircular, cu
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
Într-o hotarnica din anul 1802, un bătrân mărturisește, în legătură cu hotarul Cotnarilor: „Și numai acel drum era de Țiul și mai era un drum ce vine de Poiana Văratecului, ce-i zic acum Vladnic, iar Vladnicu au fost unde este iazul lui Agriș și de la acel drum de la Văratic în drumul Țiului la Zbereni, iar alt drum sau cărare nu era, acum și pe unde este Sticlăria era codru și huci de nu putea răzbate nimene”. În tradiția orală a satului
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
cireș, * vișin, * prun, * măr, ș.a pe o suprafață de 140 ha; creșterea animalelor * ovine, * bovine, * cabaline, * porcine, * păsări, * albine ș.a. pe suprafața de 1 189 ha pășune și 747 ha fâneața; piscicultura, pe o suprafață de cca. 80 ha iazuri amenajate și în iazuri mai mici din gospodăriile populației; terenul arabil, în procent de 72%, este arendat și lucrat pe sole mari, cu utilaje performanțe, de către patru investitori din care trei sunt străini. Autoritățile din Scobinti vor că, în următorii
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
ș.a pe o suprafață de 140 ha; creșterea animalelor * ovine, * bovine, * cabaline, * porcine, * păsări, * albine ș.a. pe suprafața de 1 189 ha pășune și 747 ha fâneața; piscicultura, pe o suprafață de cca. 80 ha iazuri amenajate și în iazuri mai mici din gospodăriile populației; terenul arabil, în procent de 72%, este arendat și lucrat pe sole mari, cu utilaje performanțe, de către patru investitori din care trei sunt străini. Autoritățile din Scobinti vor că, în următorii ani, să atragă fonduri
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
unor soldați sovietici. Ploile puternice care au căzut În acel anotimp au Împiedicat Comunitatea din Iași să continue săpăturile, după aceea. Două gropi comune de la Stânca Roznovanu XE "Stânca Roznovanu" și o alta mare, Într-un loc cunoscut sub numele Iazul Tăiat XE "Iazul Tăiat" , În care au fost Îngropați, probabil, cca 400 de evrei, n-au fost deschise. În mormintele comune deschise au fost găsite cadavrele a 311 evrei. În prima groapă comună, majoritatea celor uciși erau bărbați și băieți
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]