11,663 matches
-
privirilor. Făceam pe prostul, mimam copilăria (uneori și-adolescența, cu golănia ei cinică), patinând printre vârste. Corpul se pervertise, fusese cedat și anexat de mai multe ori, dar mintea rămânea în proprietatea mea: întreagă și divizată. Oricând aș fi fost identificat sau fixat, în orice clipă aș fi părăsit jocul sau mizat pe-o singură bază de date, un singur șir de informații, Economiștii nu m-ar fi iertat. Doza fatală de fotocaină ar fi fost eliberată instantaneu, fără durere și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
fost definit ca ansamblu de texte produse în anumite condiții determinante într-un univers de discurs care îl marchează decisiv. În această perspectivă, discursul conține, simultan, un text, delimitat ca orice producție concretă a actului de comunicare, condiții de producere, identificate ca locul social de construire a discursului, și un univers specific, delimitat ca ansamblul de discursuri care interferează într-o conjunctură dată. Conceptul enunțat de discurs încearcă să evite atât riscul insuficientei precizări a situației discursive, care ar conduce la
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
transformat în "patriotism socialist", unitatea etno-națională a lăsat locul pentru "unitatea moral politică a poporului muncitor" (Roller, 1952, p. 754). Spiritualitatea. Schimbarea de paradigmă întreprinsă de comunismul incipient s-a răsfrânt inevitabil și asupra ideii de spiritualitate românească, până acum identificată exclusiv cu ortodoxia. Această reconsiderare trebuie pusă în contextul mai amplu al programului de ateizare societală demarat de autoritățile comuniste. Din punctul de vedere al materialismului dialectic, religia în general și ortodoxia în particularul românesc a fost un opiu al
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
-se astfel dacă inhalosedarea este eficientă pentru pacient și, totodată, concentrația de gaze care ar trebui folosită sau dacă pacientul necesită premedicație cu anxiolitice. Înainte de sedare, bolnavul va face pauză alimentară și lichidiană de 3-4 ore. În cazul suprasedării, trebuie identificate prompt semnele clinice și luate măsurile care se împun: în cazul în care pacientul prezintă respirație orală, acesta va fi rugat să revină la respirația nazală, dacă apare senzația de greață și disconfort se va scădea N2O cu 0,5
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
colapsul sistemului cardio-circulator, cât și a funcției respiratorii. Cauzele de oprire cardio-respiratorie sunt reprezentate de: hipovolemie, hipo- sau hiperpotasemie, hipoglicenie, hipoxia, hiperacidemia, hipotermia, tromembolism pulmonar trauma, toxicitate, tamponada cardiacă, infarct miocardic acut. Semnele clinice de oprire respiratorie pot fi ușor identificate: absența mișcărilor cutiei toracice, cianoza progresivă, deteriorarea stării de conștiență, hipotonia musculară, iar cele de oprire de cauză primară cardiacă sunt reprezentate de absența pulsului la arterele mari, pierderea conștienței, respirații agonice sau apnee, midriaza fixă bilaterală. În cazul în
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
Caracteristicile sale unice din punct de vedere structural, antigenic și biologic, îl separă de alte familii virale, el reprezentând membrul prototip al familiei Hepadnviridae, superfamilia Reversviridae, cu denumirea taxonomică Hepadnavirus tip 1. Are o structură antigenică complexă, în circulație fiind identificate fracțiuni ale anvelopei virale (AgHBs), ale nucleocapsidei (AgHBe) sau a conținutului acesteia (ADN-ul viral, polimeraza sau AgX). Răspunsul organismului uman la infecția cu VHB conduce la apariția mai multor subtipuri de anticorpi circulanți cu rol în controlul replicării sau
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
pot exista schimbări datorită legislației, politicii sau altor evenimente ce nu pot fi prevăzute. Caracterul de relativitate se datorează faptului că fiecare proprietate imobiliară are ambientul său specific (În funcție de mărimea acesteia, activitatea desfășurată În cadrul acesteia etc.), fapt pentru care trebuie identificat, analizat și folosit. Ambientul influențează puternic asupra proprietății imobiliare, sursele de constrângeri fiind din exterior (consumatori, furnizori de utilități, stat, proprietari, instituții bancare etc.), dar și din cauza așanumitelor fenomene globale (inflația, creșterea sau regresul economic, diferitele fenomene politice, sociale etc.
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
Informări Chiria. Chiria pe care chiriașul o plătește proprietarului este un element important al contractului de Închiriere. Analiza chiriei se face În funcție de forma precizată În contract: chiria minimă, de bază, procentuală etc. Sursa din care provine chiria ar trebui clar identificată. Concesii privind chiria. Atunci când piața imobiliară este suprasaturată, proprietarii acordă chiriașilor anumite avantaje cum ar fi scutirea de la plata chiriei pe o perioadă sau diverse Îmbunătățiri suplimentare. În cazul centrelor comerciale se poate acorda o amânare a plății chiriei pentru ca
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
acestă competențele morale ale individului sunt protejate în fața sov]ielilor teoretice și a simplific]rilor. Pe baza acestei viziuni, Reid s-a pronunțat împotriva hedonismului secular pe care l-a v]zut la Hume. El a dorit s] apere creștinismul, identificat acum cu simțul comun. Bentham a crezut, din contr], c] apelul la intuiție mascheaz] doar interesele personale periculoase ale celor care îl lansau. El a sustinut c] principiul s]u utilitarist - trebuie s] action]m în așa fel încât s
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
este liber] de orice atașament semnificativ fâț] de metafizica stoic] sau platonician]: f]r] s] implice deci nici un atașament semnificativ fâț] de existența unei „ordini normative naturale” cel puțin în sensul c] implic] mai mult decat faptele naturii umane deja identificate. Aceast] concluzie este în contrast pronunțat cu unele interpret]ri ale dreptului natural în care acesta reprezint] credință meditativ] conform c]reia exist] un cod moral încris undeva în ceruri. Aceste interpret]ri au înțeles ins] în mod greșit sensul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pentru că vinovații s] sufere. De ce ar fi o funcție a statului aceea de a da r]uf]c]torilor ceea ce merit]? Statul are funcția de a -și proteja cet]tenii, iar pedeapsă este un instrument al acestei protecții dac] sunt identificate infracțiuni. Dar teoria retributiv] nu se bazeaz] pe efectele pedepsei pentru a o justifica și astfel nu poate s] apeleze la funcția protectoare a statului pentru a invocă interesul s]u în a face r]uf]c]torii s] sufere
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
adulților, distingem între: - paradigma științifică (numită uneori pozitivistă, tehnică sau instrumentală), dominantă în prima jumătate a secolului XX, potrivit căreia cunoașterea poate fi construită doar științific, prin cercetare empirică cu ajutorul căreia să se testeze ipotezele formulate în raport cu o anumită problemă identificată. Așadar, cunoașterea este obiectivă, poate fi verificată empiric, în realitatea concretă. Aplicată în educația adulților, această abordare a dus, de exemplu, la elaborarea de „reguli” asupra predării, în urma unor observări și experimentări sistematice. Abordarea științifică se vrea riguroasă și orientată
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
activități și simula prin jocuri de rol); dialogul în interiorul cercului cultural (este considerat pasul cel mai important în procesul de eliberare). Temele alese anterior sunt codificate, în sensul că sunt descompuse în elementele de bază. Sunt pronunțate și scrise cuvintele identificate, obiectivul fiind de a găsi cele mai sugestive cuvinte pentru respectivul grup de indivizi. Este un proces de învățare colectivă, iar procesul de alfabetizare și conștientizare are loc, de fapt, în interiorul cercului cultural. Am prezentat mai pe larg acest proces
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Ordinul nr. 3062 din 18 ianuarie 2000 cu privire la punerea în aplicare aProgramului de educație a adulților desfășurat de școli, licee și casele corpului didactic prevede că programele de educație a adulților oferite de instituțiile amintite, în corelație cu nevoile locale identificate, vor avea în vedere mai ales: completarea educației de bază (inclusiv alfabetizarea) a adulților care, din diferite motive, nu au finalizat învățământul obligatoriu; pregătirea profesională a adulților în sistemul formării profesionale inițiale și continue și al reconversiei profesionale; pregătirea adulților
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
pot interveni și influența implicarea în activități educaționale. În încercarea de a surprinde elementele componente ale contextului/mediului învățării și impactul exercitat de acestea asupra procesului, am optat pentru definiția propusă de Hiemstra (1991), tratând subiectul în funcție de cele trei dimensiuni identificate. Astfel, autorul considera că mediul de învățare face referire la ambianța fizică, condițiile psihologice sau emoționale și influențele sociale sau culturale care afectează creșterea și dezvoltarea adultului implicat în inițiative educaționale. 3.2.2. Caracteristici ale mediului fizictc "3.2
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
cuplu stabil se referă la dorința și disponibilitatea celor doi de a se angaja efectiv în relația respectivă. De obicei, orice iubire poate fi stadializată astfel (Aubry, 2005): - etapa întâlnirii și a idealizării, când șocul iubirii provoacă acel fenomen decristalizare, identificat încă de Stendhal, când partenerii își atribuie cu generozitate unul altuia calități inexistente în realitate, cu marginalizarea până la anulare a defectelor și diferențelor inerente; - etapa deziluziei, când „dușul rece” al realității cotidiene declanșează procesul de decristalizare. Atunci, partenerii își dezvăluie
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și autoevaluare. Datorită identificării nevoilor și definirii obiectivelor, Knowles se potrivește mai degrabă acțiunilor unui program tradițional. Analiza nevoilor se face prin metode diferite la nivel individual, organizațional și comunitar. Potențialele obiective sunt divizate în categorii educaționale și operaționale. Nevoile identificate devin obiectivele programului. În ceea ce privește evaluarea, autorul recomandă metodele cantitative pentru măsurarea schimbărilor comportamentale și evaluarea realizată de cursanți în cazul în care dorim măsurarea procesului de autodezvoltare. Modelul Kidd (1973)tc "Modelul Kidd (1973)" Kidd este, probabil, cel mai eclectic
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
va respecta, care este demersul ce i se potrivește cel mai bine. Tocmai de aceea ne-am oprit, în demersul nostru, asupra câtorva pași pe care-i considerăm necesari și asupra relațiilor dintre ei: analiza nevoilor, stabilirea obiectivelor în funcție de nevoile identificate, selectarea conținuturilor, strategiilor didactice și metodelor de evaluare. În sprijinul celor afirmate anterior, propunem spre analiză un model elaborat de Institutele Naționale Speciale Media din Statele Unite (apud Gustafson, 1996, p. 504): Figura 4.1. Model de dezvoltare instrucțională Analiza nevoilor
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
164). Selectarea și organizarea conținuturilortc "Selectarea și organizarea conținuturilor" Conținuturile cu care se operează în cadrul activităților de formare cuprind ansamblul de informații/cunoștințe, priceperi, deprinderi, abilități, comportamente specifice domeniului în care se formează cursantul adult. Conținuturile trebuie alese în funcție de nevoile identificate, să aibă un puternic caracter practic-aplicativ și să fie organizate sintetic, în funcție de resursa timp. Conținuturile, în educația adulților, pot fi propuse de formatori sau de cursanți, nefiind conținuturi obligatorii, prestabilite în cadrul unui curriculum formal, chiar dacă anumite standarde ocupaționale și profiluri
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
cunoștințe și atitudini pot fi transformate înrezultate, obiective, subiecte sau teme ale conținutului etc. (Burrow, Vella și Berardinelli, 1998). Al treilea pas este întocmirea programului educațional care să cuprindă material instructiv, activități și resurse selectate în funcție de cunoștințele, abilitățile și atitudinile identificate anterior, necesare a fi formate. Este momentul în care se concep și activitățile evaluative ca parte a procesului didactic, atât cele cu caracter formativ (mai ales pentru obținerea unui feedback pe parcursul derulării activității didactice), cât și cele din finalul seminarului
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
rezultat al planificării sistematice care ia în considerare rezultatele așteptate în urma unui program educațional. Fiecare element devine o parte a procesului de evaluare (Burrow, Vella și Berrardinelli, 1998). Planificarea identifică și anticipează relațiile dintre următoarele elemente: Figura 4.5. Relații identificate de planificare Evaluarea programului măsoară eficiența și relaționarea între aceste elemente. Această perspectivă transparentă, de justificare și explicare a evaluării, este cu atât mai importantă în educația adulților deoarece cursurile sunt plătite și e nevoie de demonstrarea unor astfel de
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
acelor metode și instrumente cu ajutorul cărora va fi definit domeniul social de interes (localizarea „problemei”, a naturii și a gradului său de generalitateși importanță), urmată de evaluarea informațiilor culese în vederea determinării priorităților programului și a dezvoltării serviciilor necesare rezolvării problemelor identificate. Ca urmare, principalele obiective ale evaluării de nevoi constau în identificarea problemelor existente la nivel de comunitate, a acelor alternative posibile de adresare a problemelor surprinse și evaluarea acestor opțiuni, urmată de proiectarea planurilor de acțiune. Realizarea obiectivelor impune parcurgerea
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
care, ulterior, să poată fi accesate și pentru alte studii comparative; 8. analiza cantitativă și calitativă a datelor recoltate și interpretarea acestora pentru a surprinde, pe lângă aspectele specifice, și tendințele generale la nivel de comunitate; 9. sortarea și prioritizarea nevoilor identificate, indicând ordinea importanței lor în ceea ce privește satisfacerea și a nevoilor pentru care există intervenții alternative mult mai potrivite decât proiectarea unui program de formare; 10. comunicarea rezultatelor, în cadrul unui raport complet, către acele persoane interesate direct de procesul desfășurat. Întregul demers
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
pentru că, în această fază, trebuie analizată natura nevoilor, urgența și prioritatea lor pentru individ și organizație, dar, în același timp, și pentru că eficiența programului de pregătire derulat se apreciază tot prin raportare la aceste nevoi. De asemenea, nu toate nevoile identificate pot fi satisfăcute prin training, discrepanțele dintre performanțele așteptate și cele actuale putându-se datora unor alte variabile decât cele legate de nivelul de pregătire (motivație, climat organizațional, relații interpersonale, politici de salarizare etc.). 5.3.5. Etape în evaluarea
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
3. furnizarea programelor de învățare, în funcție de nivelurile la care au fost surprinse nevoile (individual, de grup sau organizațional) și armonizarea lor într-un tot unitar; 4. evaluarea învățării, pentru a constata gradul în care s-a venit în întâmpinarea nevoilor identificate și măsura în care obiectivele au fost realizate. 5.3.6. Niveluri de evaluare a nevoilor de formare în organizațietc "5.3.6. Niveluri de evaluare a nevoilor de formare în organizație" Nevoile de învățare surprinse pot fi nevoi prezente
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]