2,489 matches
-
secolului optsprezece, Joaquina Lapinha a fost prima cântăreață de operă braziliană care cucerea Europa. Carl Ruders, un călător suedez dependent de operă, a ascultat-o în 1800 într-un teatru din Lisabona și, entuziasmat, i-a elogiat „vocea bună, figura impunătoare și marele sentiment dramatic.” „Din păcate, Joaquina are pielea de culoare închisă”, avertiză Ruders, „dar acest inconvenient se remediază cu cosmetice.”
20 IUNIE. ACEST INCONVENIENT. (FRAGMENT DIN „FIII ZILELOR” DE EDUARDO GALEANO) () [Corola-website/Science/295909_a_297238]
-
și bisericile Sfanțul Ilie din Suceava (1488), Sfanțul Gheorghe din Hârlău (datata 1492), Sfanțul Nicolae din Botoșani (constuită în 1497), toate dispunând de o bază largă, de un pronaos spațios, dreptunghiular, un naos circular deasupra căruia se ridică o turla impunătoare în stil moldovenesc. Excelent conservata până în zilele noastre, deși a suferit de pe urma intemperiilor istoriei, purtând și amprenta câtorva restaurări mai puțin fericite, biserica se oferă, iubitorilor de cultură, precum o operă de artă dar și, deopotrivă, ca un lăcaș creștin
Dorohoi () [Corola-website/Science/296983_a_298312]
-
devansat doar de București, Chișinău, Iași și Cernăuți. În timpul celui de-al 2-lea război mondial, Galațiul a fost bombardat de aviația rusă și apoi de cea germană, centrul istoric fiind distrus aproape în întregime, "gara de călători", o clădire impunătoare, inaugrată de regele României în data de 13 septembrie 1872 fiind distrusă la fel ca și multe alte clădiri istorice. În 1952 devine reședința regiunii Galați, ca mai apoi să devină reședința actualului județ Galați. Din 1965 cunoaște o nouă
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
și primăvara, dar posibil și când era frumos și însorit afară. Servea la rularea filmelor dar putea găzdui și piese de teatru. Momentan este dezafectat. Deși gălățenii îl vor refăcut, nicio autoritate nu și-a asumat refacerea lui completă. Edificiu impunător, inaugurat la 27 aprilie 1906, astăzi sediu al Prefecturii județului Galați, Palatul Administrativ a fost construit în perioada anilor 1904 -1905 după planurile arhitectului Ion Mincu, fondatorul școlii naționale a arhitecturii românești. Pe fațada principală a Palatului, la nivelul superior
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
Decorațiile exterioare sunt din ocnițe cu butoni, brâu în stil brâncovenesc al frânghiei răsucite, plăci de ceramică lustruită. Ceramica lustruită este folosită și la decorarea florală a registrului superior. Construit la 1830, găzduiește Colegiul Național Costache Negri (Liceul Pedagogic), edificiu impunător aflat pe Bulevardul Brăilei, lângă Poliția Județeană. Situată pe Strada Domnească nr. 51, lângă Universitate. Construită de Epaminonda Lambrinidi, proprietarul unei mori de pe strada Portului și având ca anexa o turnătorie și atelier de reparat mașini și vase, înainte de aprilie
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
din cauza asemănării cu un monument masonic. Cele 3 coloane care simbolizează câte unul dintre cei 3 soldați gălățeni morți în Afganistan, sunt construite în stil Doric, Ionic și Corintic, exact ca simbolurile masonilor. Aflat în Cimitirul Eternitatea, este cel mai impunător monument al Galațiului. Are în componență și un mausoleo dedicat celor morți pentru apărarea patriei noastre. Construit în perioada comunistă, în fața cinematografului Țiglina, coloana reprezintă progresul patriei socialiste. Monumentul va fi restaurat. Se găsește în cimitirul Eternitatea. Este extrem de curat
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
amenajată esplanada centrală, spațiu urban ce poartă numele de Piața 22 Decembrie. După Revoluția din 1989, în zona centrală au apărut câteva construcții noi, între care sediile câtorva bănci (BCR, Bancpost, Banca Transilvania), clădirea în care își desfășoară activitatea Parchetul, impunătorul edifiu al Palatului de Finanțe. În estul și sud-estul zonei centrale este amenajat Parcul Șipote-Cetate, cea mai întinsă zonă de agrement a municipiului, unde în anul 1977 a fost amplasat un monument emblematic pentru Suceava: Statuia ecvestră a lui Ștefan
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
casei s-a ridicat bustul lui Turóczi Mozes, realizat de sculptorul Vetró András în 1993. Pe latura sudică, la începutul străzii Gábor Áron este așezată acea clădire etajată care a fost sediul cazinoului timp de peste cincizeci de ani. Cea mai impunătoare clădire a laturii sudice este casa ridicată de familia Csiszár la sfârșitul secolului al IXX-lea. Parterul acesteia a servit scopurilor comerciale chiar și în trecut. Părăsind centrul istoric al orașului spre nord, prin strada Toamnei, ajungem în cartierul Kanta
Târgu Secuiesc () [Corola-website/Science/297004_a_298333]
-
și folosite în construcția și întărirea altor cetăți otomane la sud de Dunăre. Vor rămâne în picioare doar rămășitele câtorva ziduri din incintă, urmele fundațiilor celor șase turnuri printre care și un perete de aprox. 12 m înălțime din Donjonul impunător al cetății, un perete gros și înalt de la care întreaga structură rămasă va fi numită de localnici "Turnul lui Sever". După cucerire și distrugere, Cetatea Severinului (cheia de intrare spre Europa centrală, cum era denumită în acele timpuri) va confirma
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
de aproximativ 10 km și o lățime de aproximativ 2 km. Altitudinea relativ joasă a depresiunii (600-650 metri) este bine subliniată în partea sud-vestică de niște măguri piramidale care se înalță cu 450-500 metri deasupra ei, dominând-o prin povârnișuri impunătoare. Sunt Munceii Câmpulungului, cele mai nordice subunități ale masivului Rarău: Măgura (1176 metri), Runc (1129 metri), Bodea (1073 metri) și Cucoara (944 metri). În partea opusă, Obcina Feredeului nu se înalță dintr-o dată, ci prelung, în trepte, ceea ce dă depresiunii
Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/297008_a_298337]
-
metri), Prislop (1169 metri) și apoi, în ultimul plan, Măgura Deii (1202 metri), Tomnatec (1302 metri), Runcul Prisăcii (1141 metri), au înălțimi comparabile cu Munceii Câmpulungului, dar fragmentarea lor mare, lipsa de unitate și pantele dulci le fac mai puțin impunătoare. Pe fondul general al depresiunii care poate fi asemuită cu o luntre uriașă, la o analiză de detaliu se pun în evidență terasele fluviatile, operă a râului Moldova. Dintre cele nouă terase, foarte bine dezvoltată este cea care se înalță
Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/297008_a_298337]
-
ce leagă Luvrul de Palatul Tuileries a fost completată prin adăugarea de noi clădiri realizate de Hector-Martin Lefuel după planurile lui Louis Visconti; alte clădiri au fost adăugate la sud pentru a oferi simetrie complexului arhitectural care a devenit din ce în ce mai impunător. În 1871, muzeul a fost incendiat în timpul Comunei din Paris iar arhitectul Lefuel a fost nevoit să reconstruiască o parte din clădiri. Palatul Tuileries nu va fi reconstruit astfel încât, după mai mulți ani de deliberări, ruinele vor fi demolate în
Muzeul Luvru () [Corola-website/Science/296810_a_298139]
-
precizau într-o prezentare propagandistică că: „"Stațiunea balneară «Carmen Sylva» este una dintre cele mai mari stațiuni din țară. Nu există în Europa o stațiune balneară care într-un timp atât de scurt să fi luat un avânt atât de impunător"”. Societatea Movilă construiește clădirea actualelor hale, inițial cu scopul de a servi ca garaje, magazii și locuinței la etaj (între 1930-1939). După 1939 s-a construit Cazinoul de azi. În 1927 se termină linia de cale ferată și gara, toate
Eforie Sud, Constanța () [Corola-website/Science/301139_a_302468]
-
XIII-lea. O a doua cetate medievală se găsește la aproximativ 3 km de Rimetea, în vestul satului Colțești / Torockószentgyörgy: este vorba despre Cetatea Trascăului, care a fost construita de familia Thoroczkói după 1291. Relativ bine păstrată, ruina cetății este impunătoare găsindu-se pe o stancă greu atacabilă. Cea mai veche parte a cetății este donjonul, un turn patrulater relativ bine păstrat, aflat pe latura de nord. Un alt turn, astăzi într-o stare de deteriorare mai avansată, a fost ridicat
Rimetea, Alba () [Corola-website/Science/300269_a_301598]
-
Piatra Secuiului” și de masivul Ardașcheia care încadrează localitatea la est, respectiv la vest, alte obiective naturale se găsesc în imediata apropiere: Cheile Vălișoarei (numite si „Cheile Aiudului”; străbătute de DJ107M pe o porțiune de circa 2 km, datorită pereților impunători care uneori sunt responsabili de o diferență de nivel de peste 150 m, Cheile Vălișoarei sunt poarta de intrare dinspre sud în depresiunea Trascăului; Cheile Vălișoarei cuprind 27 de peșteri, dintre care cea mai lungă are 134 m); Cheile Plaiului (o
Rimetea, Alba () [Corola-website/Science/300269_a_301598]
-
animale, iar livezile de pomi fructiferi sunt specifice acestei zone. Mulți din locuitori sunt adevărați artiști populari care au câștigat numeroase concursuri de interpretare. Religie Pe strada principală care se întinde de-a lungul șoselei, se înalță două frumoase și impunătoare biserici, una ortodoxă iar alta a cultului baptist mult dezvoltat în zonă. În anul 1750 satul nu avea biserică, iar credincioșii frecventau biserica din parohia Comănești. După cinci ani, în 1755, episcopul Sinesie Jivanovici hirotonea pe preotul Ioan, în vârstă
Tăgădău, Arad () [Corola-website/Science/300307_a_301636]
-
Măldărești, unde (în sec. XVII) își clădesc căminul. În comuna Măldărești este organizat „Complexul Muzeal Măldărești”, care cuprinde „culele” Greceanu și Duca , precum și casa memorială I. G. Duca. Complexul mai expune și elemente naturale specifice, cum sunt, de exemplu, trovanții. Impunătoare prin masivitatea zidurilor, Cula Duca a fost construită în anul 1812 de Gheorghiță Măldărescu, chiar dacă din inscripția de pe peretele etajului se poate descifra anul 1827. Acesta este de fapt anul executării stucaturilor, decoruri care reprezintă o noutate pentru arhitectura culelor
Comuna Măldărești, Vâlcea () [Corola-website/Science/301527_a_302856]
-
invazia tătarilor din secolul al XVII-lea nu a ocolit Berbeștiul și o parte din sat a fost incendiată, iar astăzi acea parte se numește Valea Arsă sau Valea Arjii; astăzi acolo au rămas puține case locuite. Unul din monumetele impunătoare existente în Berbești este Crucea sau Troița de la intrarea în sat. Există mai multe legende cu privire la cei care au ridicat această Cruce. Troița mai este numită a Rednicenilor, o familie de nobili de origine din Giulești și se presupune că
Berbești, Maramureș () [Corola-website/Science/301566_a_302895]
-
Maramureș de la începutul secolului XVIII a adus și în Berbești stabilirea și dezvoltarea lor. La recensământul din 1910 în Berbești erau 560 de evrei, care locuiau la ulița centrală, actuala șosea care străbate satul. În centrul satului a existat o impunătoare sinagogă. Casa rabinului a fost demolată în anul 2004. Momentan în localitate există doar o singură casă evreiască. Toți evreii din Berbești au fost deportați în 1944, aici fiind și unul din ghetourile din Maramureș. O parte din ei au
Berbești, Maramureș () [Corola-website/Science/301566_a_302895]
-
anul 1924. În ultimul timp fiind într-o stare acută de degradare în decembrie 2007 clădirea a fost demolată. În timpul regimului comunist în majoritatea satelor au fost ridicate școli noi, iar la centrul de comună a fost construită o școală impunătoare în care funcționau 10 clase. În clădirea veche a funcționat până după revoluție căminul cultural și bibliotecă. În fruntea acestei școli a fost multă vreme în calitate de director Iulian Cerbulescu, urmând Ștefania Vințan, Maria (Trotea) Podeanu, Elisabeta Mureșanu, Ion Gurgu. Din
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
Geana și Vasile Șotea, îmbrăcați în costume populare. Ei poartă cămăși albe, cioareci și haine albe de dimie cu modele stilizate la brâu, la mâneci și la piept. Ceilalți ctitori sunt zugrăviți în partea stângă a intrării, în aceeași ținută impunătoare. C. Șotea poartă costum de dorobanț, cu sabia în mâna stângă, iar C. Piciu, C. Cosmulescu și Niță Brebu au câte o carte în mâna dreaptă. Pe același perete, pe o bucată de tablă sunt zugrăviți membrii familiilor N. Brebu
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
pentru eliberarea Ardealului de Nord. Cuprinde 165 de însemne de căpătâi. Sunt înhumați aici ca. 3.500 de eroi români, din care au fost identificați în arhive, până în prezent, 1.169 de militari. În centrul cimitirului se află un monument impunător, ridicat din inițiativa localnicilor. Pe un soclu masiv, din beton în două trepte, se ridică o coloană cu o înălțime de 10 m. Soclul are, pe fațada principală, inscripționat următorul text: „GLORIE EROILOR ROMÂNI CĂZUȚI PENTRU APĂRAREA PATRIEI“.
Oarba de Mureș, Mureș () [Corola-website/Science/300589_a_301918]
-
făcută la războiul din gospodăria proprie. Localnici mai vârstnici purtau cioareci pe picior din țesătură albă sau sură. Iarna bunicii noștri purtau peste aceste haine,șube, niște tunici, țesute tot în casă, lungi până la glezne (ca un palton, cu aspect impunător, sculptural). Șuba albă (suman) de iarnă, specific regiunii Hunedoara era înfundată până la gât, fără guler (sau guler foarte îngust), cu un fir de motiv floral din fire negre. Aceste șube aveau prevăzute pe margini și la gât un șnur de
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
durat până în a doua jumătate a secolului al III-lea, când a avut loc retragerea aureliană. În acest interval s-a construit pe bază de materiale variate, precum piatra locală de râu și stâncă, marmura, cărămida și țigla. Cea mai impunătoare clădire, amfiteatrul, avea o capacitate de cca. 5000 de persoane. Ruinele orașului antic constituie un complex arheologic ()aflat în localitatea Sarmizegetusa din județul Hunedoara. În apropiere este și Muzeul de Arheologie Sarmizegetusa, fondat în 1924, care adăpostește obiecte recuperate în
Ulpia Traiana Sarmizegetusa () [Corola-website/Science/300719_a_302048]
-
adăpostea în amfiteatru, transformat într-o fortăreață rezistentă. Viața orașului a încetat probabil odată cu năvălirea hunilor și a popoarelor aduse de aceștia și mai ales după moartea lui Attila când haosul a pus stăpânire peste tot. Amfiteatrul este cel mai impunător edificiu al complexului. A fost construit în prima jumătate a secolului al II-lea. În incinta lui aveau loc lupte de gladiatori, încăierări între animale sălbatice și oameni, reprezentații de teatru, declamații și alte manifestații publice. La o capacitate de
Ulpia Traiana Sarmizegetusa () [Corola-website/Science/300719_a_302048]