51,734 matches
-
reținut că prevederile art. 155 alin. (1) din Codul penal sunt lipsite de previzibilitate și, totodată, contrare principiului legalității incriminării, întrucât sintagma „oricărui act de procedură“ din cuprinsul acestora are în vedere și acte ce nu sunt comunicate suspectului sau inculpatului, nepermițându-i acestuia să cunoască aspectul întreruperii cursului prescripției și al începerii unui nou termen de prescripție a răspunderii sale penale. ... 43. Mai mult, Curtea a statuat că Codul penal în vigoare modifică sfera de aplicare a instituției răspunderii penale
DECIZIA nr. 358 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256074]
-
îndeplinea condițiile de previzibilitate impuse prin dispozițiile constituționale analizate în prezenta cauză, întrucât prevedea întreruperea cursului prescripției răspunderii penale doar prin îndeplinirea unui act care, potrivit legii, trebuia comunicat, în cauza în care persoana vizată avea calitatea de învinuit sau inculpat. ... 45. În acest context, Curtea observă că autorii excepției de neconstituționalitate susțin că după publicarea Deciziei nr. 297 din 26 aprilie 2018, precitată, legiuitorul nu a intervenit, potrivit art. 147 alin. (1) din Legea fundamentală, în sensul punerii de acord
DECIZIA nr. 358 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256074]
-
155 alin. (1) din Codul penal, cauza de întrerupere a cursului prescripției răspunderii penale constând în îndeplinirea unor acte de procedură în cauză își produce efectele numai în cazul oricărui act de procedură care, potrivit legii, trebuie comunicat suspectului sau inculpatului în desfășurarea procesului penal“; (2) „Dacă actele de procedură îndeplinite anterior publicării în Monitorul Oficial al României a Deciziei nr. 297/26.04.2018 a Curții Constituționale, cu respectarea art. 155 alin. (1) din Codul penal, în forma în vigoare la data efectuării
DECIZIA nr. 358 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256074]
-
art. 155 alin. (1) din Codul penal, în forma în vigoare la data efectuării lor, au condus la întreruperea cursului prescripției răspunderii penale în cauzele aflate pe rol“; (3) „Dacă termenul de prescripție se întrerupe prin actele de procedură comunicate inculpatului sau acesta nu se mai întrerupe, nefiind legiferat în prezent prin ce acte se întrerupe cursul termenului prescripției“; (4) „Dacă actele de întrerupere a cursului termenului prescripției răspunderii penale îndeplinite sub imperiul Codului penal anterior sau al noului Cod penal
DECIZIA nr. 358 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256074]
-
care s-a admis excepția de neconstituționalitate și s-a constatat că este neconstituțională soluția legislativă reglementată de dispozițiile art. 220 alin. (1) din Codul de procedură penală, care permite luarea măsurii arestului la domiciliu, în condițiile în care anterior inculpatul a fost arestat preventiv sau la domiciliu în aceeași cauză, în lipsa unor temeiuri noi care fac necesară privarea sa de libertate; Decizia nr. 535 din 24 septembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.026 din
DECIZIA nr. 358 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256074]
-
că soluția legislativă cuprinsă în dispozițiile art. 146^1 din Codul de procedură penală, care nu permite contestarea legalității măsurii referitoare la obținerea datelor privind tranzacțiile financiare ale unei persoane de către persoana vizată de aceasta, care nu are calitatea de inculpat, este neconstituțională; Decizia nr. 244 din 6 aprilie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 529 din 6 iulie 2017, prin care s-a admis excepția de neconstituționalitate și s-a constatat că soluția legislativă cuprinsă în
DECIZIA nr. 358 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256074]
-
admis excepția de neconstituționalitate și s-a constatat că soluția legislativă cuprinsă în dispozițiile art. 145 din Codul de procedură penală, care nu permite contestarea legalității măsurii supravegherii tehnice de către persoana vizată de aceasta, care nu are calitatea de inculpat, este neconstituțională]. ... 57. Așa fiind, având în vedere cele anterior expuse, Curtea observă că, în ceea ce privește deciziile prin care se constată neconstituționalitatea „unei soluții legislative“, există situații în care, în ciuda tăcerii legiuitorului, ansamblul normativ în vigoare oferă
DECIZIA nr. 358 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256074]
-
a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că soluția legislativă cuprinsă în dispozițiile art. 145 din Codul de procedură penală, care nu permite contestarea legalității măsurii supravegherii tehnice de către persoana vizată de aceasta, care nu are calitatea de inculpat, este neconstituțională. Or, se poate observa că după publicarea deciziei legiuitorul nu a intervenit pentru modificarea soluției legislative cuprinse în art. 145 din Codul de procedură penală în sensul reglementării aspectelor esențiale ce țin de exercitarea acestei acțiuni în instanță
DECIZIA nr. 358 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256074]
-
că, în ceea ce privește cauza de întrerupere a cursului prescripției răspunderii penale constând în îndeplinirea unor acte de procedură în cauză, aceasta își produce efectele numai în cazul oricărui act de procedură care, potrivit legii, trebuie comunicat suspectului sau inculpatului în desfășurarea procesului penal. ... 63. În aceste condiții, Curtea reține că vechiul Cod de procedură penală reglementa la art. 224 instituția actelor premergătoare, care erau efectuate de către organul de urmărire penală în vederea începerii urmăririi penale. De menționat că
DECIZIA nr. 358 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256074]
-
efectua urmărirea penală se numea învinuit cât timp nu era pusă în mișcare acțiunea penală împotriva sa. Potrivit art. 23 alin. 1 din Codul de procedură penală din 1968, după punerea în mișcare a acțiunii penale, persoana dobândea calitatea de inculpat. ... 64. Spre deosebire de vechea reglementare, noul Cod de procedură penală reglementează la art. 305 alin. (1), faptul că organul de urmărire penală dispune începerea urmăririi penale cu privire la fapta săvârșită ori a cărei săvârșire se pregătește, chiar dacă
DECIZIA nr. 358 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256074]
-
de urmărire penală, citarea părții, comunicarea de copii de pe dispozitivul hotărârii părților care au lipsit atât la judecată, cât și la pronunțare. S-a considerat, totodată, că, deși legea nu prevedea expres, pe lângă actele procesuale comunicate învinuitului sau inculpatului, au efect întrerupător de prescripție și actele efectuate în prezența acestora (de exemplu, luarea interogatoriului, ascultarea unui martor, rezolvarea unei cereri de către instanță etc.). ... 66. Având în vedere aceste considerente, Curtea observă că modalitatea de reglementare a structurii procesului
DECIZIA nr. 358 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256074]
-
exercita rolul activ, conferit de dispozițiile art. 5 din Codul de procedură penală, de stabilire a adevărului, în cauzele penale, iar, pe de altă parte, o manieră prin care societatea, prin intermediul organelor statului, aduce la cunoștința suspectului sau a inculpatului că fapta de natură penală pe care a săvârșit-o nu și-a pierdut rezonanța socială avută în momentul comiterii sale. Curtea reține că, deși repunerea în termenul de prescripție este un instrument oferit organelor judiciare, necesar îndeplinirii rolului lor
DECIZIA nr. 358 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256074]
-
în momentul comiterii sale. Curtea reține că, deși repunerea în termenul de prescripție este un instrument oferit organelor judiciare, necesar îndeplinirii rolului lor și împiedicării tergiversării soluționării procesului penal prin exercitarea cu rea-credință a drepturilor procesuale de către suspect sau inculpat, aceasta nu poate fi convertită într-un instrument care să justifice pasivitatea acestor organe în îndeplinirea obligațiilor lor legale. Prin urmare, Curtea observă că instituția prescripției răspunderii penale are, în egală măsură, rolul de a împiedica tergiversarea realizării urmăririi penale
DECIZIA nr. 358 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256074]
-
legislativă din Codul penal din 1969 îndeplinea exigențele de claritate și previzibilitate, întrucât prevedea întreruperea cursului prescripției răspunderii penale doar prin îndeplinirea unui act care, potrivit legii, trebuia comunicat, în cauza în care persoana vizată avea calitatea de învinuit sau inculpat. Curtea observă însă că indicarea soluției legislative din actul normativ anterior a avut rol orientativ și, în niciun caz nu i se poate atribui o natură absolută, în sensul obligării adoptării de către legiuitor a unei norme identice cu cea
DECIZIA nr. 358 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256074]
-
din 1969. Astfel, Curtea subliniază că, deși a sancționat soluția legislativă prevăzută de art. 155 alin. (1) din Codul penal deoarece aceasta prevedea că se poate întrerupe cursul prescripției prin efectuarea de acte procedurale care nu sunt cunoscute suspectului sau inculpatului, prin comunicare sau prin prezența acestuia la efectuarea lor, Curtea nu a impus ca toate actele care se comunică suspectului sau inculpatului sau toate actele care presupun participarea suspectului sau inculpatului să fie privite ca acte care sunt apte să
DECIZIA nr. 358 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256074]
-
prevedea că se poate întrerupe cursul prescripției prin efectuarea de acte procedurale care nu sunt cunoscute suspectului sau inculpatului, prin comunicare sau prin prezența acestuia la efectuarea lor, Curtea nu a impus ca toate actele care se comunică suspectului sau inculpatului sau toate actele care presupun participarea suspectului sau inculpatului să fie privite ca acte care sunt apte să întrerupă cursul prescripției răspunderii penale, stabilirea acestora intrând în competența legiuitorului, cu condiția esențială ca acestea să îndeplinească exigențele menționate de către
DECIZIA nr. 358 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256074]
-
de acte procedurale care nu sunt cunoscute suspectului sau inculpatului, prin comunicare sau prin prezența acestuia la efectuarea lor, Curtea nu a impus ca toate actele care se comunică suspectului sau inculpatului sau toate actele care presupun participarea suspectului sau inculpatului să fie privite ca acte care sunt apte să întrerupă cursul prescripției răspunderii penale, stabilirea acestora intrând în competența legiuitorului, cu condiția esențială ca acestea să îndeplinească exigențele menționate de către instanța de contencios constituțional. ... 69. De altfel, Curtea, în
DECIZIA nr. 358 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256074]
-
menționat un interval de timp în care conducătorului auto îi este interzis consumul de alcool și alte substanțe după producerea evenimentului și până la testarea concentrației alcoolului în aerul expirat sau recoltarea probelor biologice, instituindu-se astfel o prezumție împotriva inculpatului, și anume aceea că, în situația în care a consumat băuturi alcoolice după participarea la un accident de circulație, se prezumă că respectiva alcoolemie era la momentul producerii accidentului. Or, în opinia autorului excepției, această prezumție este în contradicție cu
DECIZIA nr. 559 din 14 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256631]
-
în Dosarul nr. 2.167/234/2014*, Judecătoria Odorheiu Secuiesc a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 40 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2000 privind Statutul personalului silvic. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de inculpatul Marius Aurelian Pop, în cadrul soluționării unei acțiuni penale, autorul excepției fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu și fals în declarații, cauza aflându-se în faza de rejudecare. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul
DECIZIA nr. 148 din 17 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256581]
-
și în drept și studiază în ansamblu aspectul vinovăției sau nevinovăției unui justițiabil, caracterul echitabil al procesului impune ca aceasta să nu se pronunțe cu privire la aspectele respective fără a aprecia în mod direct mărturiile prezentate în persoană de inculpatul care susține că nu a săvârșit fapta considerată infracțiune (Constantinescu împotriva României, nr. 28.871/95, pct. 55, CEDO 2000-VIII). ... 58. Reamintește, de asemenea, că persoanele responsabile cu luarea unei decizii cu privire la vinovăția sau nevinovăția unui inculpat trebuie, în principiu
HOTĂRÂREA din 16 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/257307]
-
în persoană de inculpatul care susține că nu a săvârșit fapta considerată infracțiune (Constantinescu împotriva României, nr. 28.871/95, pct. 55, CEDO 2000-VIII). ... 58. Reamintește, de asemenea, că persoanele responsabile cu luarea unei decizii cu privire la vinovăția sau nevinovăția unui inculpat trebuie, în principiu, să fie în măsură să asculte martorii în persoană și să evalueze credibilitatea acestora. Evaluarea credibilității unui martor este o sarcină complexă, care, în general, nu poate fi realizată doar prin simpla citire a declarațiilor scrise (Dan
HOTĂRÂREA din 16 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/257307]
-
caz, a impozitelor, taxelor, contribuțiilor și a altor sume). ... ... II. Expunerea succintă a cauzei A. Rechizitoriul 10. În Dosarul nr. 842/109/2020, înregistrat pe rolul Tribunalului Argeș, prin Rechizitoriul din 31 ianuarie 2020, întocmit de Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeș, inculpatul B. a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală, faptă prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 241/2005), constând
DECIZIA nr. 32 din 6 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256988]
-
scopul sustragerii de la plata obligațiilor fiscale, cauzând, în acest mod, bugetului de stat un prejudiciu în valoare totală de 110.770,39 lei, reprezentând TVA în sumă de 73.106,39 lei și impozit pe venit în sumă de 37.664 lei. ... ... B. Apărările inculpatului 11. Inculpatul a solicitat achitarea în temeiul art. 17 raportat la art. 16 alin. (1) lit. h) teza întâi din Codul de procedură penală, formulând următoarele apărări: (i) Infracțiunea prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr.
DECIZIA nr. 32 din 6 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256988]
-
de la plata obligațiilor fiscale, cauzând, în acest mod, bugetului de stat un prejudiciu în valoare totală de 110.770,39 lei, reprezentând TVA în sumă de 73.106,39 lei și impozit pe venit în sumă de 37.664 lei. ... ... B. Apărările inculpatului 11. Inculpatul a solicitat achitarea în temeiul art. 17 raportat la art. 16 alin. (1) lit. h) teza întâi din Codul de procedură penală, formulând următoarele apărări: (i) Infracțiunea prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005 presupune
DECIZIA nr. 32 din 6 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256988]
-
dintre valoarea de achiziție și valoarea de vânzare ulterioară a autovehiculelor second-hand. ... ... C. Sentința penală pronunțată de Tribunalul Argeș 12. Prin Sentința penală nr. 315 din 12 noiembrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 842/109/2020, Tribunalul Argeș l-a condamnat pe inculpatul B. la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală, faptă prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005, și, în temeiul art. 19 și art. 25 alin. (1) raportat la art. 397
DECIZIA nr. 32 din 6 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256988]