3,194 matches
-
lîngă Comisia Europeană 205. FEP au trimis apeluri către diverși lideri. Au discutat despre statut și finanțare la reuniunile la vîrf dinaintea Consiliului European, pentru a promova propunerile în domeniu. Este, de exemplu, cazul PSE206. Comisia Europeană nu a rămas indiferentă la solicitări. Propunerea Comisiei a fost acceptată fără mare dificultate de șefii de stat și de guvern 207. Last but not least, acest ansamblu de dezvoltări legale se văd confirmate în proiectul de tratat al constituției europene. Singura excepție ține
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
a problemelor acesteia 380. Mai rămîne totuși de răspuns la o întrebare: au putut PSCE să-și promoveze politicile? Răspundem negativ din trei motive. Primul ține de locul europartidelor în sistemul CEE/CE. După cum am văzut, instituțiile europene erau relativ indiferente față de ideea unui sistem de partide europene și asta pînă la primele alegeri europene. Al doilea element al explicației este legat de structura PSCE. Au fost realizate, desigur, progrese remarcabile pe plan structural, permițind actorilor partinici să intre în contact
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
ipoteza potrivit căreia cadrul instituțional european, cu constrîngeri și oportunități, influențează dezvoltarea europartidelor. În acest context, dezacordul între principalii actori instituționali este crucial. Cum am arătat, față de partidele europene s-au succedat patru atitudini. La apariția acestora, instituțiile europene erau indiferente, atitudine care se va menține aproape 20 de ani. Abia la primele alegeri europene directe pentru desemnarea reprezentanților în Parlamentul European se poate distinge, cel mult, o aprobare neoficială. În 1992, tratatele recunosc partidele europene, iar în 2000 le atribuie
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
prin teleportare de entitățile astralului superior. Primeau prosperitatea, starea de bine și ocrotirea ca prinos al credinței lor, iar când greșeau primeau mesaje de mustrare și îndreptare, din adâncimimile cosmosului, fiind monitorizați. În acele timpuri, entităților astrale nu le era indiferentă starea lucrurilor de pe pământ, viața și faptele oamenilor. Entitățile celeste veneau în calitate de mesageri, sfătuitori, ghizi, păzitori s-au pedepsitori, cooperând cu omul dar și ocrotindu-l. Marea putere păgână vecină, nu privea cu ochi buni progresul Edenului. Împăratul Baltazar invidia
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
AICI NU S-A GĂSIT NICI UN CADAVRU, DOMNULE. Răspunsul îl lovi în adâncul sufletului. Era ca și când până în acest moment mai nutrise o speranță, iar acum nu mai avea nici una. Simți o descurajare, un fel de apatie a resemnării, o convingere indiferentă că se îndeplinise tot ce putea fi mai rău. Tristețea îl doborî. Privi spre locul unde își amintea că o văzuse în prima noapte pe Riva, cu corpul ei gol, bronzat, acoperit pe jumătate cu cearșaful. Apoi își imagină același
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
SE DATORA FOAMEI. DAR CUM ERA POSIBIL? CINE PUTEA FI PERSOANA CARE ZĂCEA ÎN ÎNTUNERIC LÂNGĂ O FEMEIE CARE NU MAI EXISTA? "MĂ AFLU AICI \ ORIUNDE AR FI ASTA \ DATORITĂ CREIERULUI, ÎȘI AMINTI EL, TULBURAT. BUNĂSTAREA MEA ÎI ESTE ABSOLUT INDIFERENTĂ. NU VREA SĂ ȘTIE DECÂT UN LUCRU: CE PERICOL REPREZINTĂ WADE TRASK PENTRU EL ȘI SCOPURILE LUI. ÎN TOATE ACȚIUNILE SALE ÎȘI FOLOSEȘTE CUNOȘTINȚELE DESPRE FUNCȚIILE VIEȚII." Ce descoperise el? MEDITAȚIA ÎI FU ÎNTRERUPTĂ DE UN ZGOMOT. UȘA SE DESCHISE
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
ASCULTARĂ TĂCUȚI ȘI NERVOȘI. MARIN BĂNUI CĂ UNII DIN EI SE ÎNTREBAU DACĂ NU CUMVA SIMPLUL FAPT CĂ APLECAU URECHEA LA ASEMENEA VORBE NU ERA COMPROMIȚĂTOR PENTRU EI. DAR ERA PREGĂTIT SĂ-I FACĂ SĂ-L ASCULTE, AȘA CĂ ÎI ERAU INDIFERENTE ÎNDOIELILE ȘI TEMERILE LOR. Își începu relatarea cu o descriere a primei lui vizite făcute lui Trask, vizită încheiată cu transferul de personalitate între cei doi. Nu ascunse nimic despre relațiile pe care le întreținuse cu savantul și atunci ― numai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
tendința spre erotism și bulimie). 2. Pierderea noțiunii grijii față de propria persoana și de persoanele din jur. Bolnavii având comportament necenzurat și lipsindu-le simțul critic (bolnavul își schimbă comportamentul); 3. Apatie, în sensul lipsei inițiativei. Bolnavii sunt retrași și indiferenți la cele ce se întâmplă în jurul lor, nemaiputând să ducă la capăt o acțiune la solicitarea altor persoane; 4. Tulburări de atenție și memorie (mai ales pentru fixarea datelor mai recente); 5. Dezorientare temporospațială, care poate merge până la stare confuzională
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
din celălalt capăt al atelierului lung și dezordonat, delicata ucenică fusese surprinsă de tonul egal și oarecum plictisit cu care doamna Hariga relata amănuntele cele mai neobișnuite ale vieții lui Cosimo. Bandajul negru al ochelarilor ascundea privirea aproape moartă. Părea indiferentă la cuvintele pe care le recita. S-ar fi zis că nu face decât un exercițiu de-a se menține trează, repetând tot ce aflase. Cărți despre Cosimo, adunate cu grijă, știute pe de rost și oferite apoi împrumut tinerei
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
cunoscut pe acest om deosebit. Intelectual și luptător. Virtualmente, un conducător : Lucian Hariga ! Are o poziție socială, ați văzut, mai bine zis avea o poziție socială bună. Casă frumoasă, lucruri de preț, nu era un sărăntoc. Plăcerile nu-i sunt indiferente. Tot ce are, casă, bani, cărți, idei, sentimente, știu, le-a pus în slujba cauzei. — Sunteți mai tânără ca dânsul. Atracția, din ambele părți, a fost îndreptățită. Jucați un rol în viața lui. Au mai fost femei fascinate de prezența
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
pierdut răbdarea. Suferințe mocnite pregătesc surprize dezagreabile. Gata, a vărsat totul. Nu mai e scăpare. Ortansa tace, fumează, nu-l mai privește, dar începe să vorbească despre familia Manole. Desigur ! Despre Vera, desigur... un portret care nu ne poate lăsa indiferenți, desigur, un portret cu adevărat viu, tulburător, doar să ne reamintim amănuntele, amănuntele, cum cum cum fiecare clipă suprapune, peste portretul prezent, de-o paloare metalică, prospețimea de altădată. Parcă ieri pielea obrazului neted, alb-roz, ochii mari și umezi, părul
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
altfel, Gross a călătorit cu generalul în interes de serviciu, așa că... Lui Bologa îi era scârbă de toți, cu Gross în frunte. Din pricina aceasta nici nu s-a amestecat printre ei, și cu pionierul de-abia a schimbat două vorbe indiferente. ― Da?... Ei vezi?... Foarte bine! zise dânsul, vrând să arate curiozitate, cu dispreț în privire. ― Să vezi însă ce m-am gândit eu, reluă locotenentul de huzari, cuprinzîndu-i de mijloc. Dacă izbutim să vorbim cu generalul, trebuie să căutăm să
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
-și mai reverse generozitatea ce-i umplea sufletul, le strânse mâna zâmbind și întrebîndu-i cum merge slujba și ce s-a întîmplat mai de seamă în lipsa lui. Sergentul dădu să-i explice ceva, dar Apostol, aruncîndu-și ochii prin niște hârtii indiferente, nu-l ascultă deloc, fiindcă toate gândurile îi fugeau înapoi, în odaia unde rămăsese Ilona și de unde Petre nu se mai urnea, ca și cum anume n-ar fi vrut să-i lase singuri. Apoi, înainte ca sergentul să sfârșească lămuririle, se
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
cu indiferență reușita mea și toată studenția avea să rămậnă aceeași ființă inflexibilă și glacială. Uneori îmi vegheam durerea în ceasuri tậrzii și mă miram cum de uimitoarea mea călătorie prin lumi ultraselecte și ultrasecrete o lasa pur și simplu indiferentă. Singurul meu sprijin rămăseseră bunicii, cărora, de altfel, le datorez însăși existența. Cu suta aceea de lei, o pensie simbolică de la C.A.P., bunica mea care nu știa carte și dusese toată viața povara iscălitului cu degetul, m-a întreținut
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
oare vremea cậte idealuri a măcinat cu timpul ei? Cậnd ne-am întậlnit erai asemenea omului fără trecut și fără viitor, trăind în secunda mereu schimbată și totdeauna aceeași a timpului. Eu treceam prin viață cu nepăsarea ermetică a lunaticilor, indiferentă și rece la zậmbetul lumii. Tu, asemeni unui soldat iscusit, treceai prin furtună și ger și nu știai să zậmbești. Învățasem de mult la școala sufletului meu că oamenii zậmbesc la fel. Dar tu nu zậmbeai niciodată... Uitasem și eu
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
la volan, ca să nu fie Înjurați de mamele domniilor lor? Mie Îmi Înspiră milă reclama asta, sexul slab ar trebui să protesteze, nu să ia modemuri și să se uite la nunți de prin munți. Sandu Șpriț face din nou pe indiferentul, e duminică și știe că pe la șapte seara se Întâlnesc pedeliștii la Snagov, la loc cu verdeață și răcoare. E posibil să se lase cu remanieri sau cu termene de grație, eventual cu restructurări la ministerele patriei. Din această cauză
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
mii și mii de nalte brațe Ducând peire - țări înmormîntează. Azi un diluviu, mîne-o murmuire, O armonie, care capăt n-are - Astfel e-a ei întunecată fire, Astfel e sufletu-n antica mare. Ce-i pasă - ce simțiri o să ni-nspire - Indiferentă, solitară - mare! {EminescuOpIV 182} CUM OCEANU-NTĂRÎTAT... Cum oceanu-ntărîtat turbatu-i! Răcnind înnalță brațele-i spumate, De nori s-acață, -n bolta lumei bate Până furtuna-l reîmpinge-n patu-i. Sălbatecul! -Van fulgeri fricoșate Apără cerul... El încredințatu-i Că bolta cea
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
a marcat, cu siguranță, prima înălțare. În orice gest ar trebui plantat un sens. Perfecțiunii îi stă bine doar ca șansă. Zboară la timp! Altfel, îți rămân aripile mici. Stelele autentice strălucesc și în oiștea dricului. Nu trebuie să așteptăm indiferenți zorile. Mai putem mișca și noi pământul spre ele. Suntem molecule de drum. Inadaptabilul are numai două posibilități : să cadă, ori să târască specia după el. Când târâtoarele nu-ți dau pace, nu ai încotro. Trebuie să zbori. Cele mai
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
spre culmi sunt străjuite de semafoare feminine. După parastasul de 40 de zile, multora dintre noi posteritatea nu le mai aduce nici un omagiu. Prometeu, Socrate, Iisus - sunt tot atâtea argumente că celebritatea este drastic impozitată. Eternitatea are timp să fie indiferentă. Cucuta a vitalizat gloria lui Socrate. O laudă meritată e o nemurire în miniatură. Cetatea ori nu și-a iubit poeții, ori a făcut-o dureros de târziu. Marii reformatori nu s-au întâlnit cu odihna decât pe cruce. Merită
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
Mă tem că istoria simulează căutarea adevărului. Marile decizii ale istoriei se iau pe la colțurile congreselor. Acordurile de pace sunt niște hârtii care rezistă până la primul scuipat al istoriei. Istoria este terenul tuturor nisipurilor mișcătoare. În timp ce Geografia este solemnă și indiferentă, Istoria devine tot mai cârcotașă și mai flecară. Istoria trăiește din ecarisajul arhivelor. Întotdeauna marii cuceritori ai lumii au aflat prea târziu că doi metri cubi de pământ le erau prea de ajuns. Grecii antici au fost atât de perseverenți
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
nu e altfel. Toți trepădușii istoriei se cred deschizători de drumuri. Istoria - acest instrument de amânare a fericirii umane. Prea des i se întâmplă istoriei să fie doar pluton de execuție. În relațiile cu oamenii, istoria a fost, mai ales, indiferentă. Filozofia acuză, istoria - justifică. Istoria - un muzeu al orelor fatale ale omenirii. Istoria - această tranșare științifică a măcelurilor și a rânjetelor diplomatice. Revoluțiile trebuie să schimbe concepțiile, nu doar funcțiile. Pe muritorii de rând îi judecă șanțul și strada. Pe
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
luni de trăit, pentru că nu-i achitasem factura. Fiecare cimitir este o Axis Mundi. Paie, rămurele și lut adună mulți scriitori. Puțini dintre ei însă reușesc să însăileze un cuib ceva mai rezistent la intemperiile timpului. Nici piatra nu este indiferentă la trecerea anilor. După ieșirea din copilărie, viața începe să capete irizări de exil. Trupul simte că îmbătrânește. Inima - nu. I-a fost dat perisabilului nostru trup să tăbârcească un suflet atins de nostalgia veșniciei. Marii creatori aruncă semenilor câte
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
în curând, vom scăpa de limbajul articulat. Mă tem că secolul nostru ne va urca speranțele pe cruce. În secolul nostru începe să fie ca pe Titanic : se salvează cine poate. Suntem fascinați, mai mult ca oricând, de barbarie. Popoarele indiferente nu sunt amenințate de stres. Suntem atât de bulversați, încât spiritele mari ale vremii nu se întâlnesc decât postum, pe rafturile vreunei biblioteci. Ne-am înmulțit teribil! Trebuie să ne îngrămădim mai mulți pe aceeași cruce. Din bulibășeala trecutului cu
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
bun se zbate în artist ca o viperă opărită de soare. Dumnezeu a făcut în șase zile o lume pe care, de mii de ani, o deformează sublim artiștii. Arta și metafizica sunt cei doi lobi ai respirației celeste. Asistăm indiferenți la despărțirea artei de emoție și a civilizației de cultură. Timpul dă cu flit clasamentelor pripite din artă. Creatorii de artă au în sânge fâlfâiri de vulturi. Arta nu trebuie întinată cu chermeze patriotarde. Iubirea și arta scot stropi de
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
o pe Venus de soție. Nu atât pentru frumusețe, cât pentru dezinteresul ei fata de modă. Dorul - acest țipăt de cocor al inimii. Necazurile înfurie talentul, nu - l generează. Durerea este mută, bucuria - flecară. Măcar privirea să nu ne fie indiferentă. Insomniile te fac ori filosof, ori nevropat. Calitatea spiritului unei națiuni ține într-o oarecare măsură și de lejeritatea digestiei. Noaptea este terenul îndrăgostiților, al poeților și al tâlharilor. După victorie, nimeni nu cere justificări. După înfrângeri, nimeni nu crede
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]