2,142 matches
-
autorității și interesul față de muncă prevalează permisivismul. Pluralismul modalităților de a concepe viața și societatea a condus la relativismul valorilor umane. De asemenea, prin accentuarea exagerată a „vârstei tinere”, s-au lăsat în umbră vârsta adultă și cea a bătrâneții. Individualismul hedonist pune în relief primatul subiectului care revendică libertatea și capacitatea de a decide în orice experiență, definindu-se ca homo ludens sau homo sentimentalis, care concepe cuplul și familia ca locul unde se respiră ambientul de valorificare a sentimentului
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
de valorificare a sentimentului și a afectului. De asemenea, în acest context nu contează adevărul, ci adevărul meu. Problema adevărului nu ține de relație, adecvare, coerență internă cu un sistem logic ancorat în realitate. O consecință a acestui tip de individualism este anularea diferențelor care disting ființele umane. Un semn al acestei orientări este recunoscut în tendința unisex, care vrea să șteargă diferența biologică și culturală, care distinge bărbatul de femeie, omogenizând forma de a se îmbrăca, de a munci și
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
au și nici nu reacționează nimeni atunci când e vorba de curățenia spațiilor publice, de iluminatul public, de liniștea publică, de amenajările urbane care pot facilita accesul la locul de muncă, de odihnă, recreere, educație, cultură. Trecerea de la paternalism la extrema individualismului exacerbat transformă responsabilitatea civică a oamenilor în viața de zi cu zi. Pentru a suscita adeziunea colectivă, participarea, implicarea, autoritățile locale trebuie să aibă o bună imagine publică, reprezentări favorabile, valorizatoare. Adeziunea, participarea, implicarea depind de calitatea raporturilor între locuitori
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
mondializarea și noile forme de organizare a muncii mai mult separă decât unesc oamenii. A spune: orașul este un laborator politic înseamnă a formula o propoziție situată istoric. La începutul secolului XX, atunci când orașul simboliza în Occident modernitatea și domnia individualismului, sociologii urbanului (Școala de la Chicago) îl considerau un laborator social. Orașul părea un obiect de studiu privilegiat pentru identificarea transformărilor liantului social în condițiile trecerii de la comunitate la societate, de la dezvoltarea agrară la dezvoltarea industrială. Învățămintele majore desprinse atunci au
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
secolului XX nu ar putea fi rezumate la indivizi indiferenți față de orice voință de a-și guverna împreună destinul. Noi nu subscriem optimismului acelor sociologi 3 care, prelungind în felul lor tema tocquevilliană a dezvoltării "egalității condițiilor", identifică în progresia individualismului, nu oboseala democrației, ci o nouă afirmare a indivizilor care trudesc, un "anume grad de conștiință"1 a complexității funcționării democratice a societății. Spre deosebire de Paul Yonnet, nu percepem în societatea de consum [...] o aprofundare, o extindere a procesului de democratizare
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
sistemul politico-administrativ local. Această manieră de a exercita puterea explica slaba transparență a comunicării între aleși și cetățeni. Împotriva ermetismului puterii, temperat până atunci de intercunoașterea comunitară specifică lumii rurale, modernizarea democrației capătă alura unui triumf al rațiunii corespunzător creșterii individualismului urban. Administrația consultativă, convinsă de cunoștințele și priceperile sale, voia să insufle modernitate unei societăți reticente la schimbare. Așa cum competența și atitudinea prospectivă asigurau experților centrali superioritate asupra reprezentării parlamentare, reprezentarea forțelor vii în organismele consultative trebuia să genereze o
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
sous le capitalisme moderne, Paris, UGE, "10/18", 1979. 3 Aflăm, în cursul anilor 1980, din motive legate, între altele, de editarea și apariția articolelor lor în revista Le Débat, asimilată cam abuziv unei școli inspirate de Marcel Gauchet (sociologia individualismului democratic), autori precum Gilles Lipovetski, Paul Yonnet, Alain Ehrenberg, ale căror lucrări diferă între ele și se distanțează de reflecția presupusului lor șef de școală. Aceste analize au ca punct comun trimiterile la denunțările stângii privind promisiunile democrației și deplângerile
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
fantasmelor, a cărei acțiune, plasată în Renașterea italiană, aduce în scenă câteva personaje nonfictive și obligă la o minimă concretizare realistă; dar nici aici nu e urmărită reconstituirea unei epoci, în fapt, ci manifestarea tragicului în istorie. Caesar Borgia, întruchipând individualismul renascentist, ajunge să sfideze „incoruptibila ordine a cercurilor”, visând să făurească unitatea Italiei, dar se prăbușește, abandonat de pronie. Căderea îi revelează rostul tainic al fiecărui gest în armonia universală, fără de care lumea ar fi o „comedie a fantasmelor”, produsul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285841_a_287170]
-
ca „o programare colectivă a spiritului uman care permite distingerea membrilor unei categorii de oameni de alta”, G. Hofstede (1996) ajunge la concluzia că toate culturile pot fi caracterizate prin patru dimensiuni: distanța ierarhică mare / mică, controlul incertitudinii intens / redus, individualism / colectivism și masculinitate / feminitate. În același timp se consideră că dimensiunile culturale, prin influențele acestora asupra comportamentului și activității indivizilor, creează contextul pentru conturarea atitudinilor față de muncă, față de alte componente ale activității manageriale. Din această perspectivă, cunoașterea aspectelor specific culturale
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
specialiști, comportamentul individului și al grupului în procesul muncii este influențat de variabile care țin de atitudinea față de timp, modul de acceptare al schimbării, atitudinea față de natură și intensitatea relațiilor dintre indivizi (E. Burduș - 2004). 9.3. Influențele dimensiunii culturale individualism - colectivism asupra managementului organizațional Managementul comparat este un domeniu relativ nou, despre care s-a scris foarte puține lucrări în țara noastră. Dacă în ce privește conceptele teoretice de management comparat și aplicarea acestora în domeniul economic putem nominaliza unele lucrări de
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
Studiile asupra caracterizării contextului cultural românesc din perspectiva elementelor specifice managementului comparat sunt încă în faza incipientă. În cadrul documentării noastre bibliografice am încercat să extrapolăm și să adaptăm la particularitățile activității sportive studiile efectuate de E. Burduș cu privire la dimensiunea culturală individualism colectivism. Investigația a vizat componente definitorii ale dimensiunii culturale individualism / colectivism cu privire la orientarea indivizilor organizaționali către: libertăți individuale sau grija față de semeni; munca individuală sau munca de grup; responsabilitatea individuală sau responsabilitatea de grup. Referitor la orientarea indivizilor către libertăți
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
managementului comparat sunt încă în faza incipientă. În cadrul documentării noastre bibliografice am încercat să extrapolăm și să adaptăm la particularitățile activității sportive studiile efectuate de E. Burduș cu privire la dimensiunea culturală individualism colectivism. Investigația a vizat componente definitorii ale dimensiunii culturale individualism / colectivism cu privire la orientarea indivizilor organizaționali către: libertăți individuale sau grija față de semeni; munca individuală sau munca de grup; responsabilitatea individuală sau responsabilitatea de grup. Referitor la orientarea indivizilor către libertăți individuale sau grija față de semeni, 70,12% din ponderea răspunsurilor
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
sau grija față de semeni; munca individuală sau munca de grup; responsabilitatea individuală sau responsabilitatea de grup. Referitor la orientarea indivizilor către libertăți individuale sau grija față de semeni, 70,12% din ponderea răspunsurilor aparțin unor persoane ce pot fi caracterizate de individualism, întrucât apreciază calitatea vieții prin prisma libertăților și oportunităților de realizare individuale și nu prin cea a grijii față de alții, poziție ce caracterizează și contextul cultural românesc. Răspunsurile la întrebarea care a vizat munca individuală sau munca de grup au
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
românesc. Răspunsurile la întrebarea care a vizat munca individuală sau munca de grup au evidențiat că numai cca. 36% dintre români se orientează spre munca individuală și 64% către munca de grup. Pentru a determina o concluzie cu privire la orientarea către individualism sau colectivism în context multicultural este necesară comparația cu alte culturi. Din această comparație reiese că, deși opțiunea pentru munca individuală este de numai 36% în România, contextul cultural românesc poate fi caracterizat prin individualism destul de ridicat în comparație cu alte culturi
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
o concluzie cu privire la orientarea către individualism sau colectivism în context multicultural este necesară comparația cu alte culturi. Din această comparație reiese că, deși opțiunea pentru munca individuală este de numai 36% în România, contextul cultural românesc poate fi caracterizat prin individualism destul de ridicat în comparație cu alte culturi. În ce privește responsabilitatea individuală sau de grup, 64% din răspunsuri au demonstrat o orientare către responsabilitatea individuală. Și din acest punct de vedere contextul nostru cultural, prin orientarea sa către responsabilitatea individuală - care este una dintre
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
sau de grup, 64% din răspunsuri au demonstrat o orientare către responsabilitatea individuală. Și din acest punct de vedere contextul nostru cultural, prin orientarea sa către responsabilitatea individuală - care este una dintre cele mai ridicate din lume, evidențiază caracteristici de individualism. Analiza corelativă a răspunsurilor la cele trei categorii de întrebări lasă loc unor interpretări datorită evidentelor contradicții. Astfel, în condițiile în care 70% dintre persoane preferă libertățile individuale - întrebarea nr. 1 - și 64% din răspunsuri denotă o orientare către responsabilitatea
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
doi factori: * eterogenitatea, complexitatea și chiar tulburența contextului cultural românesc; * cercetarea desfășurată pe bază de chestionar a evidențiat mai mult atitudini și năzuințe ale persoanelor decât realități ale contextului cultural românesc. Totuși tendința de evoluție a contextului cultural românesc către individualism este evidentă și poate influența managementul organizațiilor sportive în ce privește organizarea structurală, procesul decizional, sistemul informațional, motivarea personalului (fig. 9.1.). În cadrul studiului nostru, bazându-ne pe posibilitățile de extrapolare a conceptelor managementului comparat și aplicare la particularitățile activității sportive precum și
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
a personalului sau alte componente ale actului managerial. În contextul studiilor de management comparat pot fi identificare câteva grupe de țări, în cadrul cărora regăsim asemănări prin prisma celor patru dimensiuni culturale. Grupa țărilor anglo saxone (Marea Britanie, Irlanda) caracterizată printr-un individualism puternic, distanță mică față de putere, control al incertitudinii redus și un coeficient ridicat de masculinitate. Grupa țărilor germanice (Austria, Germania, Elveția) care prezintă un coeficient mediu de individualism, distanță redusă față de putere, control mediu al incertitudinii și un coeficient mare
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
patru dimensiuni culturale. Grupa țărilor anglo saxone (Marea Britanie, Irlanda) caracterizată printr-un individualism puternic, distanță mică față de putere, control al incertitudinii redus și un coeficient ridicat de masculinitate. Grupa țărilor germanice (Austria, Germania, Elveția) care prezintă un coeficient mediu de individualism, distanță redusă față de putere, control mediu al incertitudinii și un coeficient mare de masculinitate. Grupul țărilor nordice (Danemarca, Finlanda, Olanda, Norvegia, Suedia) care se caracterizează printr-un individualism ridicat, distanță mică față de putere, control redus al incertitudinii și feminitate. Grupul
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
Grupa țărilor germanice (Austria, Germania, Elveția) care prezintă un coeficient mediu de individualism, distanță redusă față de putere, control mediu al incertitudinii și un coeficient mare de masculinitate. Grupul țărilor nordice (Danemarca, Finlanda, Olanda, Norvegia, Suedia) care se caracterizează printr-un individualism ridicat, distanță mică față de putere, control redus al incertitudinii și feminitate. Grupul țărilor latine (Belgia, Franța, Italia, Spania, Portugalia) prezintă un coeficient mare de individualism, distanță mare față de putere, control intens al incertitudinii și masculinitate medie. Grupul țărilor aproape estice
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
de masculinitate. Grupul țărilor nordice (Danemarca, Finlanda, Olanda, Norvegia, Suedia) care se caracterizează printr-un individualism ridicat, distanță mică față de putere, control redus al incertitudinii și feminitate. Grupul țărilor latine (Belgia, Franța, Italia, Spania, Portugalia) prezintă un coeficient mare de individualism, distanță mare față de putere, control intens al incertitudinii și masculinitate medie. Grupul țărilor aproape estice (Grecia, Turcia) au culturi caracterizate prin colectivism, distanță mare față de putere, control intens al incertitudinii, coeficient mediu de masculinitate. CAPITOLUL 10. CONCEPTE EUROPENE DETERMINATE ÎN
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
în general o atitudine de comoditate refuzând numeroase propuneri, nerespectându-și angajamentul, dovedind în fond lipsă de dragoste față de literatura noastră nouă (...). Astfel el a ajuns să exprime poziția celor acriți de insuccese, codași în ale creației, oameni mâncați de individualism, care cer să se deschidă drumul liber formalismului și în general lucrărilor scrise de mântuială! Literatura trebuie să slujească cauza socialismului și nu poate înflori decât slujind această cauză. Or, iată că sunt tovarăși - în această categorie intră și I.
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
intre astfel discuția asupra unor opere ca Nicoară Potcoavă de M. Sadoveanu, Drum fără pulbere (ediția a II-a), Pasărea furtunii de Petru Dumitriu, Brazdă peste haturi de Horvath Istvan, Bălcescu de Eugen Jebeleanu (...). Lichidând munca sectară, combătând izolarea și individualismul, condamnând desconsiderarea nihilistă a problemelor teoretice, să întărim personalitatea colectivă a scriitorilor și a criticilor literari, colaborarea lor în muncă, să abordăm cu curaj problemele creației literare, pentru a ajuta efectiv la înflorirea ei”. Nu știm în ce măsură Uniunea Scriitorilor și-
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
liric exprimând bucuriile sau tristețile sale (...) reliefează tocmai ceea ce este caracteristic, esențial, tipic în viața sufletească a poporului său (...). Pentru a fi într-adevăr poet, poetul trebuie să fie și personal. Noi luptăm împotriva concepției burgheze cu privire la personalitatea scriitorului, împotriva individualismului respingător, împotriva teoriilor retrograde care cer poetului să se retragă în turnul de fildeș, departe de frământările sociale, dospind propriile sale himere, preferând trista singurătate. Critica presei noastre de partid a combătut înrâurirea concepției burgheze în unele versuri ale poeților
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
se situează omul contemporan, sfâșiat de atâtea conflicte și dezechilibre?"; Unde este credința lui?"; "Cum se manifestă ea?". Răspunsurile (cuprinse în documentele Bisericii) au fost concrete și în conformitate cu valorile evangheliei, chiar dacă societatea actuală înglobează numeroase valori "ne-prietene" Bisericii, precum: individualismul, egoismul, consumismul etc.98. La toate problemele contemporane, Biserica a oferit modele și seturi de valori, răspunsuri și exemple. Preocuparea manifestată pentru mass-media are o dublă cauzalitate: în primul rând, deoarece fenomenul mass- media 99 care are multiple implicații și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]