11,224 matches
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Proza > INELUL BLESTEMAT Autor: Mihai Iunian Gîndu Publicat în: Ediția nr. 1823 din 28 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului INELUL BLESTEMAT Intro. Și dacă obiectele, atât cele comune, dar și cele de preț, amintiri de familie sau bijuterii scumpe, acele obiecte despre
INELUL BLESTEMAT de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1823 din 28 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350197_a_351526]
-
ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Proza > INELUL BLESTEMAT Autor: Mihai Iunian Gîndu Publicat în: Ediția nr. 1823 din 28 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului INELUL BLESTEMAT Intro. Și dacă obiectele, atât cele comune, dar și cele de preț, amintiri de familie sau bijuterii scumpe, acele obiecte despre care afirmăm în fiecare zi că sunt neînsuflețite, ar înmagazina energiile pe care le generăm, fie pozitive, fie
INELUL BLESTEMAT de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1823 din 28 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350197_a_351526]
-
pe o planetă a paradoxurilor... Alerg. Către mine. Către ea. Către propria soartă. Într-o noapte, am avut un vis bizar, în care mă aflam într-un parc alături de o necunoscută ce-mi era logodnică, îi puneam pe deget un inel și chiar atunci se dematerializa, transformându-se apoi într-o pasăre de pradă, ca un uliu sau un vultur, și își lua zborul către înălțimi, pe care le scruta cu atenție, în noua ei formă de existență, lăsându-mă să
INELUL BLESTEMAT de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1823 din 28 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350197_a_351526]
-
fetelor, iar chelnerița era destul de drăguță și ea... Mi-am dat seama că o doresc, că vreau să am o aventură cu ea. În acel moment, a stins țigara și și-a rezemat mâna de tejghea. Avea pe deget un inel. Doi. (În urmă cu mult timp). Dora avea un serviciu ca oricare altul, era coafeză la o unitate de nivel mediu și își petrecea timpul liber rezolvând integrame și citind romane de dragoste. Visa și ea, ca orice femeie, la
INELUL BLESTEMAT de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1823 din 28 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350197_a_351526]
-
multă vreme, și nici în intimitate alesul ei nu se dovedea a fi altfel decât tandru, delicat și pasional, în același timp. Într-o seară, într-o excursie în Austria, s-au logodit. El i-a pus pe deget un inel superb, din aurul cel mai scump, perfect și elegant prelucrat. (Pe care îl avea moștenire de familie de la o mătușă care fusese ucisă din gelozie. Dora nu știa însă acest lucru). Ea a zâmbit și l-a sărutat cu pasiune
INELUL BLESTEMAT de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1823 din 28 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350197_a_351526]
-
observat pe Marius scoțând din dulap tot mai frecvent sticle cu băutură tare, iar într-o seară i s-a părut că bea absint... Dar nu a comentat în vreun fel. Nu voia să fie bătută din nou. Privea câteodată inelul de la mână, își amintea primele întâlniri, primele săruturi și o tristețe fără margini o cuprindea, ba chiar sub impresia unor emoții atât de puternice o podidea plânsul. Trei. (Din nou în prezent). Ce caut, cu adevărat, pe această lume? De ce
INELUL BLESTEMAT de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1823 din 28 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350197_a_351526]
-
jur că ochii mei nu înșală și că buzele mele nu mint... Imaginându-mi toate acestea, am văzut-o cum se apropie de masa mea, având în mâini aceeași tavă cu aceeași sticlă de bere... Și purtând pe deget același inel. “Scuză-mi indiscreția”, am abordat-o cam direct, dar nemaiputând suporta incertitudinea, “ești cumva măritată?”. “Nu”, îmi răspunse pe un ton scăzut. “Inelul e amintire de familie”. “Am înțeles”, i-am răspuns, încercând să nu-mi trădez prea evident bucuria
INELUL BLESTEMAT de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1823 din 28 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350197_a_351526]
-
masa mea, având în mâini aceeași tavă cu aceeași sticlă de bere... Și purtând pe deget același inel. “Scuză-mi indiscreția”, am abordat-o cam direct, dar nemaiputând suporta incertitudinea, “ești cumva măritată?”. “Nu”, îmi răspunse pe un ton scăzut. “Inelul e amintire de familie”. “Am înțeles”, i-am răspuns, încercând să nu-mi trădez prea evident bucuria. “Pe mine mă cheamă Mihai. Pe tine?”. “Melania”, răspunse și zâmbi ușor. Patru. Dora simțea că nu mai rezistă. Dar nu își dorea
INELUL BLESTEMAT de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1823 din 28 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350197_a_351526]
-
și au făcut dragoste, ca doi liceeni care trag chiulul de la școală pentru a descoperi și a gusta deliciile amorului. S-a simțit minunat alături de el, părea că în sfârșit a găsit echilibrul mult-dorit. A vrut să-și dea jos inelul, pe care încă îl mai purta, când ușa s-a deschis brusc și Marius, întors mai devreme de la serviciu - ședința preconizată nemaiavând loc -, i-a surprins în pat. “Târfă, ai să plătești pentru asta!”, rosti, înfuriat, și luă cuțitul de
INELUL BLESTEMAT de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1823 din 28 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350197_a_351526]
-
din care nu și-a mai revenit toată viața, tremurând, temându-se că va leșina, a făcut un lucru pe care nu și l-a putut explica ulterior: a scos de pe mâna, de acum rece și inertă, a mamei sale inelul, pe care l-a păstrat cu grijă, purtându-l ulterior ea însăși, ca unică și de preț amintire a celei ce-i dăduse viață. Cinci. Ce caut pe această străină lume, într-un ocean de durere și suferință? De unde acea
INELUL BLESTEMAT de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1823 din 28 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350197_a_351526]
-
întrebări rămase fără răspuns? Alerg. Către mine. Către ea. Către propria soartă. Visul nu mi s-a mai repetat, dar îmi aminteam, deseori, ca prin ceață, de acel coșmar cu logodnica ce se transforma în vultur, imediat după ce-i puneam inelul pe mână... Unde să evadez? O iubită adevărată nu am. Prietenii apropiați îi număr pe degetele de la o mână. Povara suferinței lumii și a frământărilor intelectuale este imensă. Am spus, de la un moment dat, cât am putut de ferm “nu
INELUL BLESTEMAT de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1823 din 28 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350197_a_351526]
-
de bine, trupul ei era atât de proaspăt, atingerea pielii ei era minunată... Chiar dacă știam că aparținem a două lumi diferite, în care ne vom întoarce, peste puțin timp, fiecare... Melania a vrut să-și dea jos, pentru un timp, inelul, de care nu se despărțise până atunci, și un lucru teribil s-a petrecut: Ștefan, iubitul ei (nu mințise, nu era măritată, dar avea un iubit), întors mai devreme acasă, ne-a surprins pe amândoi în pat. “Ai să plătești
INELUL BLESTEMAT de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1823 din 28 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350197_a_351526]
-
coșmar mi se arăta în fața ochilor: Melania zăcea într-o baltă de sânge, moartă, cu gâtul tăiat. Totul se terminase cu o crimă. Pisica mieuna stingheră în încăpere. Zguduit de plâns, cu un ultim efort, i-am scos de pe deget inelul, ca unică și ultimă amintire de la cea care îmi înseninase viața. Epilog. Marius a încetat din viață în închisoare. Ștefan e încă acolo. Zdrobit de durere, merg în fiecare săptămână cu flori la mormântul Melaniei, încercând să aduc sufletului ei
INELUL BLESTEMAT de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1823 din 28 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350197_a_351526]
-
mi-a devenit trecerea pe Pământ! Am refuzat drogurile și sinuciderea pentru a mă arunca în brațele Melaniei, o simplă chelneriță, la un simplu local, care a avut o mamă pe care a iubit-o, de la care a moștenit un inel... Dacă aș fi știut ce se va întâmpla, în veci nu m-aș fi atins de ea! Am dat dispoziție în testament ca inelul, pe care îl am și acum pe noptieră, să fie îngropat alături de mine. Nu voi mai
INELUL BLESTEMAT de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1823 din 28 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350197_a_351526]
-
local, care a avut o mamă pe care a iubit-o, de la care a moștenit un inel... Dacă aș fi știut ce se va întâmpla, în veci nu m-aș fi atins de ea! Am dat dispoziție în testament ca inelul, pe care îl am și acum pe noptieră, să fie îngropat alături de mine. Nu voi mai întreține relații cu nicio femeie până la sfârșitul vieții. Astfel, blestemul va înceta. Care blestem? , poate că vor întreba unii, mai suspicioși. Și dacă obiectele
INELUL BLESTEMAT de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1823 din 28 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350197_a_351526]
-
Nu mai e o ipoteză, e o certitudine. Sper ca nimeni, niciodată, să nu trebuiască să plătească un preț la fel de mare ca mine pentru a afla adevărul. Adevărul care nu a putut însă ucide puritatea lăcrămioarelor. (FOTO: INTERNET) Referință Bibliografică: INELUL BLESTEMAT / Mihai Iunian Gîndu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1823, Anul V, 28 decembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Mihai Iunian Gîndu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
INELUL BLESTEMAT de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1823 din 28 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350197_a_351526]
-
Acasa > Poeme > Antologie > VIAȚA PE CREȘTET Autor: Boris Mehr Publicat în: Ediția nr. 376 din 11 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Viața pe creștet Viața pe creștet, la creșă cu Beckett, ulciorul se sparge lovit de catarge, inelul de aur purtat de un maur, cișmeaua mai curge cu sânge și fuge, oprește nebune rima pe strune, că struna, nebuna lovește întruna, pământ străveziu, ev mediu târziu, beau apă din cască, străbuna mea flască, semne prea multe de cnuturi
VIAŢA PE CREŞTET de BORIS MEHR în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361820_a_363149]
-
grupaj din puținele mele strofe din ”Rugă fără sfârșit”: Sunt ruga crucii fără de sfârșit Și-a nesfârșitelor dureri coloană Ce-n carnea Celui răstignit Nu-și are moarte, ci doar rană ... Sunt mirele-I fără de floare La butoniera de la piept, Inelul îmi va fi din soare, Carate de lumină și regret ... Sunt călător pierdut în zări, Doar crucea la răscruce Mă poartă ca un far pe mări, Mă ia, mă duce, mă aduce ... Sunt anotimpul morții - o ucigașă toamnă, Când frunză
RUGĂ FĂRĂ SFÂRŞIT – CEL MAI LUNG POEM COLECTIV PENTRU CARTEA RECORDURILOR A AJUNS LA 7000 DE STROFE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361818_a_363147]
-
și feminității (Eva) lumii. Exploararea dinaintea lumii cuantice mergea de la invizibil către vizibil. Transgresarea câmpului vizual duce în final la o trans-viziune edenic/paradisiacă, un fel de nou nivel de Realitate. Fenomen ce-l descoperim în poezia”Nu-mi pune inelul tău... Poeta își însușește secretele naturale ale imaginației. Visul este poezie involuntară. Poeta iubește visul pentru că o transportă dincolo de Semnele Timpului pentru a fi lângă Socrate și Alectryon, pentru a înțelege misterele “Timpului cinci “, care este un fel de paradis
POETICA TIMPULUI REAL DIN TRANSCENDENTUL IMAGINAR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361919_a_363248]
-
bine plasate la umbra pomilor bătrâni și a chioșcului de lemn, încercând să acopere cu zarva lor armonia fântânii muzicale. Fetele, cam toate mai mici de 17 ani, își etalau culoarea pielii de la picioare și de pe burtica ornată, obligatoriu, cu inele strălucitoare, într-o agitație permanentă, fără de vreun motiv, trimițând ocheade în stânga și-n dreapta și aruncând resturile de țigări printre firele de iarbă și florile udate la prima oră a dimineții. Băieții, cam de aceeași vârstă cu ele, cu câte
CAP. I / 1 de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361900_a_363229]
-
râzând-plângând, strigând-șoptind, rostind-bâiguind, frumusețile spiritelor ce au plecat să doarmă sub fruntea cerului sau dincolo de ea. le recheamă lupii albi ai gândurilor noastre. noi nu le auzim. nu cunoaștem freamătul firelor de blană de pe coama albă, înfiorată de vântul pădurilor. inelele copacilor recunosc alergarea până la verdele alburiu curgând neîncetat prin trunchiurile copacilor, până la nașterea unui poem... al redescoperirii vieții într-un romb de jad... înflorește crucea o talpă adânc înscrisă în pânza de apă argintie și-a uitat pasul pe suprafața
PROZĂ LIRICĂ ŞI POEZIE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 374 din 09 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361899_a_363228]
-
grămezile de paie ieșite de la batoză, iar acestea erau trase de perechea de boi amplasați dincolo de șira cu paie. Două lanțuri înconjurau grămada mare de paie și un altul trecea pe deasupra ei. Eu trebuia să împreun acele trei lanțuri cu inele la capete și să le țin unite cu ajutorul unei bucăți de bară din fier, ca să pot conduce acest „târâș” cum i se zicea, deoarece paiele erau târâte până pe șiră de cei doi boi, apoi aranjate de câteva femei acolo. În
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361868_a_363197]
-
șiră de cei doi boi, apoi aranjate de câteva femei acolo. În această operațiune, stăteam cu picioarele goale sprijinite pe lanțurile de jos și mă țineam cu o mână de lanțul de deasupra paielor și de bară, ca să nu scap inelele. Într-o zi, am nimerit cu piciorul sub lanț și norocul a fost că, scăpând din mână drugul de fier, lanțurile s-au desfăcut și au alunecat fără să-mi rupă piciorul, accidentul soldându-se doar cu o porțiune mare
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361868_a_363197]
-
24 septembrie 2012), pe traseul excavațiilor autostrăzii. Am fost cu prof. Victor Crăciun și senatorul Avram Crăciun, alăturat fotografului Virgil Jireghie, de la Arad. Priviți înscrisurile și comparați-le cu cele de la Tărtăria și Oțelenii de Iași! Sau chiar cele de pe inelul de aur de la Ezerovo. Este numitorul comun al existenței noastre inteligente de peste 20 de mii de ani. Constatările sunt numeroase, dar vom dezvolta public subiectul. Am făcut acest demers pentru că există deja emisă ipoteza descărcării arheologice, ceea ce ar fi încă
EVENIMENT EXCEPŢIONAL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 636 din 27 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365814_a_367143]
-
tăblițele de la Tărtăria ar fi vestigii ale unei scrieri străvechi legate de scrierea sumeriană. Tăblițele de la Tărtăria ar fi însă mai vechi cu un mileniu decât monumentele scrierii sumeriene, fiind cele mai vechi scrieri din lume găsite până-n prezent. 2. Inelul de aur de la Ezerovo (Bulgaria), cu înscrisuri în limba tracică. 3. În comunicarea despre „Trovanții de Buzău-Pietrele vii de la Ulmet-Bozioru”, istoricul Diana Gavrilă, ghid turistic în zonă, ne lămurește că termenul se referă la niște bolovani uriași (concrețiuni), „o adunătură
EVENIMENT EXCEPŢIONAL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 636 din 27 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365814_a_367143]