13,441 matches
-
pot fi: febra prelungită, alterarea stării generale, accidentul vascular cerebral, purpura febrilă, lombalgia febrilă, artralgiile, modificarea unui suflu cardiac, insuficiența cardiacă, splenomegalia, modificările fundului de ochi. În perioada de stare se disting: sindromul infecțios, semnele cardiace și manifestările extracardiace. Sindromul infecțios este caracterizat de febra “în platou”, oscilantă sau cu febricule, dar sunt posibile și perioade de afebrilitate spontană sau după administrarea unor antibiotice. Febra evoluează cu alterarea stării generale, însoțită de paloare, transpirații, astenie progresivă și splenomegalie (2040%). Semnele cardiace
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
93% ale frecvenței tulburărilor cardio-vasculare asociate HIV/SIDA, reprezentate mai ales de modificările ECG (55-90%) și echocardiografice (25-75%). Etiologia manifestărilor cadiovasculare asociate HIV/SIDA este deseori neprecizată, dar au fost considerate mai multe mecanisme patogene, de tip imun, toxic (medicamentos), infecțios, carențial (cașexie, anemie, deficit Zn, Se, Fe). Cauzele infecțioase asociate cu tulburări cardio-vasculare sunt M. tuberculosis, Cryptococcus neoformans, Histoplasma capsulatum, stafilococi, CMV, HSV sau chiar HIV. Afecțiunile cardiace asociate cu HIV/SIDA sunt: aritmiile, hipokineziile, dilatația ventriculară, cardiomiopatia dilatativă, pericardita
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
mai ales de modificările ECG (55-90%) și echocardiografice (25-75%). Etiologia manifestărilor cadiovasculare asociate HIV/SIDA este deseori neprecizată, dar au fost considerate mai multe mecanisme patogene, de tip imun, toxic (medicamentos), infecțios, carențial (cașexie, anemie, deficit Zn, Se, Fe). Cauzele infecțioase asociate cu tulburări cardio-vasculare sunt M. tuberculosis, Cryptococcus neoformans, Histoplasma capsulatum, stafilococi, CMV, HSV sau chiar HIV. Afecțiunile cardiace asociate cu HIV/SIDA sunt: aritmiile, hipokineziile, dilatația ventriculară, cardiomiopatia dilatativă, pericardita, endocardita bacteriană/ nebacteriană, hipertrofia ventriculară stângă prin hipertensiune pulmonară
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
transmițând virusul deși testul ELISA este negativ. Testul ELISA poate da erori pozitive sau negative. Testul ELISA-HIV negativ nu exclude infecția cu HIV, având în vedere posibilitatea de “fereastră imunologică”. Un rezultat fals pozitiv poate apare în cursul unor boli infecțioase, imunologice sau sarcină. Infecția HIV se confirmă dacă se obțin două teste ELISA-HIV pozitive și un test Western Blot HIV pozitiv. Testele directe pentru diagnostic HIV au utilizare limitată și se bazează pe detecția AgP24, teste de biologie moleculară (PCR
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
cateterului cu pansament ocluziv, menținerea cateterului maxim 72 ore. 10.6 Infecțiile nosocomiale transmise prin sânge și derivate (INS) Etiologia INS este foarte diversă (Tabel 10.2.). Tabel 10.2 Etiologia infecțiilor nosocomiale transmise prin sânge și derivatele lui Agenți infecțioși Sursa Bacterii Stafilococi și enterococi Enterobacteriaceae și Pseudomonas Yersinia, anaerobi, Treponema, Borrelia, Listeria Pielea donatorului Contaminarea recipientelor Bacteriemie la donator Protozoare: plasmodium malariae, toxoplasma, leishmania Parazitemie la donator Fungi Contaminarea recipientelor Virusuri: VHB, VHC, VHD, VHA, VHE, VHG, TTV, Parvovirus
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
prevenire a infecțiilor nosocomiale în unitățile medicale, aceste infecții continuă să se răspândească și să reprezinte o problemă importantă de sănătate publică. Bibliografie 189 BIBLIOGRAFIE 1. Angelescu M. Practica antibioticoterapiei, Editura Medicală, București,1998, ISBN: 973-39-0353-1. 2. Arbune M. Boli Infecțioase, Ed. Fundației Universitare „Dunărea de Jos” Galați, Galați, 2008, ISBN: 976-973-627416-2. 3. Arbune M., Mogoș V., Zbranca E., Cristea C., Huțanu M. Sindromul lipodistrofic la copii cu infecție HIV orizontală. Revista Română de Endocrinologie și Metabolism. 2005; vol. 4, nr.
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
M., Mogoș V., Zbranca E., Cristea C., Huțanu M. Sindromul lipodistrofic la copii cu infecție HIV orizontală. Revista Română de Endocrinologie și Metabolism. 2005; vol. 4, nr. 3., pg 103111, ISSN 1582-8115. 4. Bartlett J.G. Ghid de buzunar Tratamentul Bolilor Infecțioase, Editura Medicală Almatea, București, 2006, ISBN: 978-9737780-89-8. 5. Beers M, Porter R. Manualul Merck de diagnostic și tratament, ediția a XVIII-a, Editura ALL, București, 2009 ISBN: 978-973-571-688-2. 6. Benea E.O., Streinu-Cercel A. Ghid terapeutic în infecția HIV/SIDA
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
ediția a XVIII-a, Editura ALL, București, 2009 ISBN: 978-973-571-688-2. 6. Benea E.O., Streinu-Cercel A. Ghid terapeutic în infecția HIV/SIDA la adolescenți și adulți, Ministerul Sănătății, 2006, ISBN: 10-973-877781-X. 7. Bocârnea C. Probleme de diagnostic diferențial în patologia infecțioasă, Editura Medicală, București, 1985. 8. Căruntu F. Vademecum de antibioticoterapie, Editura InfoMedica, București, 1998, ISBN: 973-9394-10-8. 9. Caruntu FA. Hepatitele virale B și C - Actualități, Ed. Ifomedica, București, 2007, ISBN: 978-973-7912-59-6 10. Centres for Diseases Control and Prevention National Prevention
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
and Prevention National Prevention Informatin Network. Available at: http://www.cdcnpin.org/.Accessed November 28, 2009. 11. Centor RM, Allison JJ, Cohen S. Pharyngitis management: defining the controversy. J Gen Intern Med. 2007;22(1)127-130 12. Chiotan M. Boli Infecțioase, Editura Național, București, 2006, ISBN: 973-8194-63-6. 13. Cârstina D. Antibioticele Utilizarea lor în tratamentul infecției, Editura Medicală Universitară „Iuliu Hațieganu”, Cluj-Napoca, 2001, ISBN: 973-8019-54 0. Bibliografie 190 14. Cupșa A. Boli Infecțioase transmisibile curs universitar cu recomandări pentru activitățile practice
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
2007;22(1)127-130 12. Chiotan M. Boli Infecțioase, Editura Național, București, 2006, ISBN: 973-8194-63-6. 13. Cârstina D. Antibioticele Utilizarea lor în tratamentul infecției, Editura Medicală Universitară „Iuliu Hațieganu”, Cluj-Napoca, 2001, ISBN: 973-8019-54 0. Bibliografie 190 14. Cupșa A. Boli Infecțioase transmisibile curs universitar cu recomandări pentru activitățile practice, Editura Medicală Universitară, Craiova, 2007, ISBN: 978-973-106-0538. 15. Daramola OO, Flanagan CE, Maisel RH, Odland RM. Diagnosis and treatment of deep neck space abscesses. Otolaryngol Head Neck Surg. 2009;141(1):123-30
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
anaerobic isolates from patients with dentoalveolar infection to 13 oral antibiotics. Oral Microbiol Immunol, 2007;22(4):285-8. 20. Lederberg J. Infectious History. Science. 2000; 288:287-93, ISSN 03005771. 21. Luca V., Dorobăț C., Dorobăț G. Terapia intensivă în bolile infecțioase severe, Editura Tehnopress, Iași, 2001, ISBN: 973-8048-03-6. 22. Luminos M, Jugulete G. Curs de Boli Infecțioase pentru studenții facultăților de medicină dentară. Ed. BREN, București, 2009. 23. Mandell, Bennett, Dollin eds. Principles and Practice of Infection Diseases, 6th ed., Edition
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
4):285-8. 20. Lederberg J. Infectious History. Science. 2000; 288:287-93, ISSN 03005771. 21. Luca V., Dorobăț C., Dorobăț G. Terapia intensivă în bolile infecțioase severe, Editura Tehnopress, Iași, 2001, ISBN: 973-8048-03-6. 22. Luminos M, Jugulete G. Curs de Boli Infecțioase pentru studenții facultăților de medicină dentară. Ed. BREN, București, 2009. 23. Mandell, Bennett, Dollin eds. Principles and Practice of Infection Diseases, 6th ed., Edition Churchill-Livingstone, NewYork, Phil, 2009, ISBN: 0-443 07983-8. 24. Mârțu S, Mocanu C. Parodontologie clinică, Editura Apollonia
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
26. Newman MG, Takei H. Carranza's clinical periodontology,. 10th Edition. Saunders, 2006, ISBN: 9781416024002. 27. Popescu C., Popescu G.A. Sepsis actualități și controverse, Editura Agerpress Typo, București, 2002, ISBN: 973-85228-9 7. 28. Popescu G.A., Popescu C. Endocarditele infecțioase, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1999, ISBN: 973-30-9589-3. 29. Pilly E. Maladies Infectieuses et Tropicales. APPIT, Ed. 2M2, 20 Edition Montmorency, Paris, 2006, ISBN: 29522954-1-7. 30. Revest M., Jaureguiberry S., Tattevin P. Les dossiers du DCEM Maladies infectieuses, Edition Ellipses
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
29. Pilly E. Maladies Infectieuses et Tropicales. APPIT, Ed. 2M2, 20 Edition Montmorency, Paris, 2006, ISBN: 29522954-1-7. 30. Revest M., Jaureguiberry S., Tattevin P. Les dossiers du DCEM Maladies infectieuses, Edition Ellipses, Paris, 2004, ISBN: 9782-72983572-9. 31. Rebedea I. Boli Infecțioase, Editura Medicală, București, 2000, ISBN: 973-390410-4. 32. Root R.K. ed. Clinical Infectious diseases A practical aproach, Oxford University Press, NewYork, 1999, ISBN 0-19-508103-4. 33. Rugină S. Actualități în Bolile Infecțioase, Editura Muntenia&Leda, Constanța, 2001, ISBN: 973-808256-0. 34. Rusu V.
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
Edition Ellipses, Paris, 2004, ISBN: 9782-72983572-9. 31. Rebedea I. Boli Infecțioase, Editura Medicală, București, 2000, ISBN: 973-390410-4. 32. Root R.K. ed. Clinical Infectious diseases A practical aproach, Oxford University Press, NewYork, 1999, ISBN 0-19-508103-4. 33. Rugină S. Actualități în Bolile Infecțioase, Editura Muntenia&Leda, Constanța, 2001, ISBN: 973-808256-0. 34. Rusu V. Dicționar medical, Editura Medicală, București, 2001, ISBN 973-39-0423-6. 35. Voiculescu M. Boli infecțioase, Editura Medicală, București, 1990 36. Yehuda C. Antimicrobial resistance and patient outcomes: the hazards of adjustment, Crit
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
diseases A practical aproach, Oxford University Press, NewYork, 1999, ISBN 0-19-508103-4. 33. Rugină S. Actualități în Bolile Infecțioase, Editura Muntenia&Leda, Constanța, 2001, ISBN: 973-808256-0. 34. Rusu V. Dicționar medical, Editura Medicală, București, 2001, ISBN 973-39-0423-6. 35. Voiculescu M. Boli infecțioase, Editura Medicală, București, 1990 36. Yehuda C. Antimicrobial resistance and patient outcomes: the hazards of adjustment, Crit Care, 2006; 10(5): 164. 37. Ministerul Sănătății Publice, Ordinul nr. 916 din 27 iulie 2006 privind aprobarea Normelor de supraveghere, prevenire și
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
cateter INS Infecții Nozocomiale transmise prin Sânge LPS Lipopolizaharid din structura bacteriilor Gram negative LTc Limfocite T citotoxice LTh Limfocite T „helper” LTm Limfocite T cu memorie LTs Limfocite T „supressor” MAC Mycobacterium Avium Complex MDR Multi-Drog Rezistent MNI Mononucleoza Infecțioasă MSOF Multiple Systems Organ Failure Nk Limfocite „Natural killer” od „once a day”, administrare o singură dată pe zi OMS Organizația Mondială a Sănătății 201 PBP Penicillin-binding proteins, grup de proteine cu afinitate pentru legarea de penicilina, dar și de
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
Contraindicațiile testării cutanate Testele cutanate au o serie de contraindicații ce pot fi grupate în absolute și relative. A. Contraindicații absolute: * necomplianța pacientului; * afecțiuni care interferă cu răspunsul imun: colagenoze, boli autoimune, boli limfoproliferative, malignități, perioade de anergie după boli infecțioase acute; * afecțiuni severe cardiovasculare, respiratorii, renale care ar fi decompensate de efectele secundare testării și al căror tratament ar agrava și mai mult evoluția bolii de bază periclitând viața pacientului. B. Contraindicații relative: * afecțiuni care necesită tratamente de durată cu
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
o ulcerații sau perforații; o corpi străini. În rinitele alergice, în timpul expunerii la alergene, mucoasa este colorată albastru pal, iar secreția este seroasă. În rinitele nonalergice colorația este roșu întunecat, noroios. Secrețiile vâscoase, colorate în galben orientează spre o etiologie infecțioasă. Mucoasa nazală prezintă un edem simetric (deși nu obligatoriu) al cornetului inferior și o intensificare a vascularizației. Modificările structurale frecvent întâlnite (deviația de sept, crestele septale, polipoza nazală, hipertrofia de cornete) pot întreține o rinită. Dacă există dubii asupra diagnosticului
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
de granulocite-macrofage pacienților cu cancer are ca rezultat eozinofilia, cu activarea celulelor, dar nu astmul. Stimulii care interacționează cu reactivitatea căilor aeriene și produc episoade acute de astm se pot grupa în șapte mari categorii: alergenici, farmacologici, de mediu, ocupaționali, infecțioși, legați de efort și emoționali. Alergenele Astmul alergic depinde de răspunsul IgE, controlat de limfocitele T și B și activat de interacțiunea antigenului cu moleculele de IgE de pe suprafața mastocitelor. Majoritatea alergenelor care provoacă astmul sunt din aer și pentru
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
mai frecvenți stimuli care provoacă exacerbarea acută a astmului. Investigații bine dirijate au demonstrat că virusurile respiratorii și nu bacteriile sau alergia sunt factorii majori etiologici. La copiii mici, virusul sincițial respirator și virusul paragripal sunt cei mai importanți agenți infecțioși. La copiii mai mari și la adulți predomină, ca patogeni, rhino-visurile și virusurile gripale. Colonizarea numai a arborelui traheobronșic este insuficientă pentru a produce episoade acute de bronhospasm, iar crizele de astm se produc numai când sunt prezente simptomele unei
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
granuloame, boala mai poartă denumirea de granulomatoză. Formațiunile nodulare constituite din țesut de granulație se formează prin activarea sistemului imunitar. În funcție de mecanismul care determină activarea sistemului imunitar, se disting o varietate de noduli, a căror structură histologică diferă de granulomul infecțios din tuberculoză, granulomul reumatic, etc. Caracteristic pentru nodulii din sarcoidoză este faptul că celulele epiteliale și celulele macrofage pot fi evidențiate, însă țesutul mort nu (lipsește necroza centrală). De aceea, acești noduli mai poartă denumirea de granuloame fără cazeificare. Leziunile
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
de celule T regulatorii, celulele T natural killer au fost găsite în biopsiile din ganglion, dar nu și în leziunile cutanate. Rolul celulelor T natural killer în sarcoidoză rămâne încă neclar. Astăzi se mențin următoarele ipoteze ale imunopatogeniei sarcoidozei: * agenții infecțioși ( organici sau anorganici) sunt potențiale antigene în sarcoidoză. * orice microb cauzator, odată prezent este probabil eliminat, lăsând în urmă un produs nedegradabil sau inițiind un răspuns imun încrucișat față de antigenele proprii. * antigen-presenting cells (APC), în continuarea faptului că produc nivele
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
simptomatologia este dominată de tulburările mecanice de respirație, deglutiție și fonație. Hipertrofia dură este întâlnită mai ales la adult și se datorează proliferării țesutului conjunctiv amig dalian. La bucofaringoscopie amigdalele sunt mari, roșii, ferme sau renitente, cu cripte vizibile. Elementul infecțios (angine repetate) este mai pregnant în cazul amigdalitelor cu hipertrofie dură față de forma moale. 2. amigdalitele cronice sclero-atrofice, care reprezintă consecința invadării amigdalelor cu țesut scleros. Este forma cea mai periculoasă de amigdalită cronică, prin posibilitatea unor diseminări toxi-infecțioase la
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
având o antigenitate particulară; 4. să fie prezente la nivelul focarului o serie de procese de degradare morfologică a germenilor; 5. să se dezvolte la acest nivel reacții general-inflamatorii și disimune; 6. să existe o corelație clinică între activarea focarului infecțios și evoluția bolii de fond; 7. să apară o atenuare a evoluției bolii de fond după eradicarea corectă a focarului. Într-un focar de infecție, prin ruperea celor două bariere morfologică (reprezentată de țesuturile din jur) și imunologică (dată de
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]