2,194 matches
-
prin raportare la categoria gramaticală a gradelor de comparație, aceleași variabile: * gradul pozitiv: departe; * gradul comparativ de superioritate: mai departe; de egalitate: la fel de departe, tot atât de departe; de inferioritate: mai puțin departe; * gradul superlativ relativ de superioritate: cel mai departe; de inferioritate: cel mai puțin departe; * gradul superlativ absolut foarte departe, extraordinar de departe, îngrozitor de departe, depaaarte, ce departe!, departe-departe etc. Funcțional 117, adverbele care transmit direct sau indirect informație semantică îndeplinesc funcția sintactică-tip de complement circumstanțial: * complement circumstanțial de loc
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
bună dreptate, izolat, însă poate fi considerat precum vârful unui «iceberg de atracție» fața de monahism. Este ca și cum monahii ar fi mai importanți decât ceilalți consacrați - de viață apostolică sau activă - care uneori par să aibă un fel complex de inferioritate. Este un fenomen vizibil întrucât multe ambiente de viață consacrată - pe bună dreptate sau nu - simt iarăși nevoia de a se auto-califica ca fiind «monastice», «mai monastice» sau «semi-monastice» etc. Această senzație este mai mult decât confirmată dacă trecem prin
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
În cele din urmă, multor institute - în special acelora cu un număr mai mic și fără prea mare influență - li s-au recunoscut dreptul și demnitatea unei specificități și a unei diversități pentru a fi scutite de cine știe ce complex de inferioritate. Însă insistența pe carismă, după acea binevenită recunoaștere a propriilor diferențe și particularități, riscă să ducă la o exagerare - ba chiar la o mistificare - a propriilor tradiții și a propriei originalități care, uneori, nu corespund adevărului istoric și nu sunt
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
de cărți și reviste străine, blocarea studiilor în străinătate, participarea la congrese și alte manifestări culturale, politica tot mai restrictivă a traducerilor etc. etc. Urmările în ordinea spiritului au fost și, din păcate, au rămas încă mari: provincializarea, complexele de inferioritate și superioritate, desincronizarea, autarhia culturală sunt realități de care ne lovim mereu. Că unii dintre noi, foarte, foarte puțini, în condiții adesea rocambolești, au publicat totuși câte ceva în acești ani și în străinătate, ei n-au schimbat cu nimic situația
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
3. Teoria formelor fără fond este deci prima variantă românească a celor două Românii. Cea de a doua versiune, tot de esență conservatoare, este aparent paradoxal antijunimistă. Un articol de Mircea Eliade, Cele două Românii, respinge spiritul critic, sentimentele de inferioritate trezite de critica maioresciană. Autorul le opune în stilul mesianic, exaltat, aproape bombastic, al tinerei generații de extremă dreaptă voința de creație. Proiect admirabil în sine, nimic de spus. Dar rămas fără urmări în afara celor personale. Deci, în locul României iremediabil
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
nici un fel. Că România este echivalentul neantului pur, absolut etc. etc. Să mi se dea voie să nu accept acest punct de vedere. Pentru simplul motiv că el nu este decât expresia, în primul rând, a unui teribil complex de inferioritate al unui metec intelectual debarcat la Paris. Foarte sensibil, foarte inteligent, cultivat și talentat, într-adevăr. însă iremediabil metec, venit într-o țară de mare cultură și aici este punctul cel mai dureros dintr-o cultură mică, necunoscută, fără nici un
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
îl pot domina este spațiul cultural românesc și singurul instrument de dominație pentru că elita culturală i-a tratat întotdeauna drept reprezentanți minori ai culturii române este cel politic, și anume, naționalismul. Prin această ideologie ei combăteau atât sentimentele lor de inferioritate, cât și cel al unei părți a clasei politice și a populației, își afirmau disprețul și neatârnarea față de valorile europene, unde nu aveau acces 10. Este practic imposibil să demonstrezi acestor spirite că nu au de fapt nici o legitimare de
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
între cele două războaie. Apoi, cu mare putere, după 1989, cu explicații și efecte compensatorii. Simetrică și solidară cu dilema tradițională Est/Vest, este și alternativa cultură majoră/minoră. Un alt complex tradițional, generator de mari sentimente de umilință și inferioritate, după cum vom vedea. Ea a fost pusă și discutată de L. Blaga, de alții, tot în perioada anilor '30-'40. Un astfel de complex nu poate fi depășit nici prin revoltă, prin resemnare, prin recunoașterea umilă și pasivă a faptului
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Insulei Șerpilor, cel puțin, a fost surprins literar de Alexandru Macedonski, și încă din 1906, în Le calvaire de feu. De fapt toate aceste complexe se reduc la alte două, esențiale, care se justifică și se compensează reciproc: complexul de inferioritate și de superioritate. Ele domină, în mod evident, întreaga noastră cultură modernă. Dar prezența lor se face simțită și mai înainte. Chiar pe vremea când Miron Costin scria De neamul moldovenilor din ce țară au ieșit strămoșii lor, în scopul
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
uman. De ce el ne-ar fi interzis? Restul este, într-adevăr, literatură. Se poate propune chiar și o mică schiță morfologică a acestor complexe. Doar simple sugestii pentru aprofundări viitoare. Un mod curent de a-ți ascunde profundul sentiment de inferioritate de a nu fi, de pildă, tradus, cunoscut în străinătate etc., etc., este bagatelizarea și minimalizarea sistematică, implacabilă, feroce, dar în forme transfigurate, a unor astfel de ecouri. Acest gen de reacție este tipică, de pildă (pentru a lua numai
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
creator absolut (G. Călinescu), dar numai eu am dreptul să fac ordine în literatura mea (E. Lovinescu) etc. Și nu se poate spune că nu au dreptate în felul lor. Numai că subconștientul nu le dă pace și complexul de inferioritate, mai mult sau mai puțin bine refulat, continuă să-i domine, să-i agite, să-i roadă. Spre nefericirea lor... în astfel de situații, intervine și revolta deschisă împotriva barierei lingvistice și decizia de a o sparge. Deci de a
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
o celebritate internațională. La fel au raționat și Mircea Eliade și E.M. Cioran. (Marele patron simbol-precursor, Alexandru Macedonski.) Și, de fapt, toți exilații care au făcut, efectiv, o carieră oarecare într-o altă cultură. în astfel de cazuri, complexul de inferioritate caută să și găsească o compensație necesară. Uneori, ea reprezintă chiar o strălucită revanșă asupra ignorării, marginalizării și, mai ales, persecutării suferite în patrie. Motivarea ideologică este cu totul secundară în astfel de cazuri. Esențiale rămân reușita, victoria, respectiv reputația
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
marginalizării și, mai ales, persecutării suferite în patrie. Motivarea ideologică este cu totul secundară în astfel de cazuri. Esențiale rămân reușita, victoria, respectiv reputația occidentală de dimensiuni variabile, care ar putea fi invocată, cu toate exagerările de rigoare. Complexul de inferioritate are și alte aspecte. El este resimțit ca definitiv și ireparabil. Cultura română este și rămâne prin definiție minoră. Omul de cultură român nu poate fi decât un etern elev, discipol, epigon, suiveur al unui maestru occidental. Nimic mai mult
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
cultură evident mică și nu poți oferi încă nici măcar o singură operă personală tradusă în limba germană etc., etc. Explicații psihologice, bineînțeles, există. Și încă din plin. Ceea ce nu ne împiedică să observăm și infatuarea, orgoliul enorm, teribilul complex de inferioritate superioritate, mai ales, ce inspiră și astfel de răbufniri și exhibiționisme. îndrăznim totuși să afirmăm: ceea ce se numește, în genere, cultură română, nu merită astfel de exagerări penibile, nici compensații stridente, nici respingeri umilitoare, aruncați pentru totdeauna în bolgiile infernului
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
de abandon insuficientul sprijin familial, manifestat prin carențe afective și tulburări ale primelor interacțiuni ale copilului cu mama sa; astfel adolescentul trăiește cu convingerea că este abandonat deoarece părinții nu s-au interesat de el. 2) Depresia cu sentiment de inferioritate adolescentul prezintă o tulburare a stimei de sine, având sentimentul că nu este suficient de inteligent, se închide în el, îi este teamă să interacționeze cu ceilalți și se îndoiește de capacitățile sale fizice; ajunge astfel să se închidă în
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
1926) cuprind numeroase alte nuvele. Autorul lor este un povestitor înzestrat cu spirit de observație și cu abilitatea construcției epice. În genere condensate, nuvelele decupează, în buna tradiție naturalistă, „felii de viață” din lumea celor defavorizați ori aflați mereu în inferioritate. Rareori se vizează alte sfere sociale, întrucât scriitorul nu se îndepărtează de acele medii pe care le cunoștea nemijlocit. El reușește să surprindă, de regulă, automatismele și să creeze o galerie de personaje credibile. La aceasta contribuie și comprehensiunea pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286728_a_288057]
-
a intelectualului este opțională, iar implicarea politică nu determină automat o delegitimare 17. În schimb, comparând statutul intelectualului în societatea americană și cea europeană, Lipset atrage atenția asupra ignorării intelectualului american de către propria societate, ceea ce îi creează un complex de inferioritate, cu atât mai mult cu cât echivalentul său european se bucură de recunoaștere și prestigiu. Explicația fenomenului ar consta în tipul de organizare socială în cele două continente: egalitarianismul american vs. structura rigidă a claselor în Europa 18. Despre o
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
spirit critic - toată această pleiadă de atribute determinând o anumită inadaptabilitate, un idealism transpus în motivul "geniului neînțeles"44. Intelectualul provinciei își asumă rolul cuvenit în procesul general de evoluție a societății, dar din discurs transpare un anumit complex de inferioritate, mai ales când provincialul se raportează la intelectualul capitalei. Într-o situație aparte se încadrează însă intelectualul din provinciile alipite, aflat într-un soi de concurență cu intelectualul "regățean". Ziarul Glasul Bucovinei reacționa, prin vocea moldoveanului Radu Rosetti, la acuzele
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
contradictorii: pe de o parte, provincia se percepe ca păstrătoare "orgolioasă" a spiritului românesc în pofida contactului forțat cu o cultură germană - ce-i drept, nerenegată; pe de altă parte, complexul de superioritate se suprapune, paradoxal, cu resimțirea unui statut de inferioritate produs prin ignorarea Bucovinei de către forurile centrale. Regionalismul vehiculat adesea în presa bucovineană de către unele voci transcende culturalul, implicând conotații politice. Mostre de regionalism apar și în cadrul redacției liberale a ziarului Glasul Bucovinei, manifestate în timpul guvernării țărăniste. În 1930, primului-ministru
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
e un loc de nebunie, de neomenie, de necurmate ispite zadarnice. Acești provinciali consideră pe oaspeții lor bucureșteni un fel de personagii senzaționale și frivole, asemeni eroilor de la cinematograf. Îi privesc pe sub ochi și-i scrutează fără entusiasm. Complexul de inferioritate din sufletul provincialului de acest fel se vădește în numeroase ocazii [...] Complexul de superioritate, de suficiență, de îngâmfare nu e totdeauna străin în purtarea și aerele celui venit dela București. În această situație, bazată deopotrivă pe lucruri întemeiate ca și
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
vă purtați cu dușmanii, cum radeți, cum citiți ziarul, toate acestea au pentru copil o mare însemnătate". Un efect deosebit de nociv asupra educației copiilor îl are dezorganizarea familiei, divorțul. Copiii ai căror părinți s-au despărțit au un sentiment de inferioritate față de ceilalți. Se jenează să vorbească despre părinții lor, îi încearcă un sentiment de rușine când sunt siliți să răspundă: ,,Mămică s-a despărțit de tăticul". Uneori, cănd intervin divorțurile urmările sunt foarte grave. Apar cazuri de copii care iau
ARTA DE A FI PĂRINTE by Hriscu Libelula () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93085]
-
același timp este că un număr semnificativ de subiecți (63%) au probleme în a-și accepta propria imagine. Reperele pe care le promovează societatea sunt foarte severe pentru majoritatea fetelor, iar raportarea la acestea le pune într-o poziție de inferioritate, cu repercursiuni asupra stimei și încrederii în propria persoană. Dorința fetelor de a-și îmbunătăți aspectul fizic este un punct în favoarea disciplinei noastre, care trebuie valorificat în direcția motivării pentru participarea ritmică și consecventă la orele de educație fizică, precum și
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cristiana Pop () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_786]
-
Un studiu al discursului romanesc est-european în general, românesc în special, pune în evidență mecanisme de traversare a limbilor și culturilor foarte diferite de cele care caracterizează lite ratura africană de expresie francesă, spre pildă. Lipsește, mai întîi, complexul de inferioritate al dominatului căci, departe de a fi limba colonizatorilor, franceza reprezintă (sau, cel puțin, a reprezentat) o alegere estetică elitistă, o cale regală pentru a intra în "curtea celor mari". Totuși, o anume ambivalență subzistă, alimentată de înstrăina rea resimțită
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
de relațiile reciproce dintre jucători ajută la realizarea performanței, este influențat pozitiv sau negativ de diverși factori care contribuie la reușita individuală. Îndemânarea, viteza de reacție, controlul mișcării ca factor pozitiv, iar pe de altă parte timiditatea, tensiunea, complexele de inferioritate, frica, toleranța slabă la zgomote și oboseala, ca factori care au o influență negativă asupra rezultatelor. Obținerea performanței în echipă înseamnă un criteriu just de alcătuire a echipei. Criteriul fundamental al selecției jucătorilor în echipă îl constituie nivelul performanței lor
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
fundașilor constă în apărarea porții, prin împiedicarea atacanților de a-și dezvolta și finaliza acțiunile de atac. În general fundașii joacă conform principiilor tactice ale apărării om la om, apelând la zonă în situațiile în care echipa se găsește în inferioritate numerică. Ei se plasează în funcție de situația de joc și de posibilitățile fizicotehnice proprii ale adversarilor, în spatele acestora, lateral spre dreapta, stângă sau în fața lor. Atenția va fi îndreptată întotdeauna asupra mingii și a brațului cu care adversarul trage la poartă
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]