4,621 matches
-
non-finitul picturii lui Nicolae Grigorescu apăruse ca o inovație bizară, fiind puternic contestat ca o carență sub raport tehnic. O serie din Himerele paciuriene au ceva neterminat, nedesăvârșit, tatonant, manifest prin disproporția intenționată a raporturilor corporale, cât și prin fluiditatea, instabilitatea ductilă a acestor corpuri. În mitologia greacă, Himera este un animal fabulos cu corp de leu, aripi de pasăre și coadă de șarpe, însă Paciurea nu respectă decât parțial sintaxa monstruoasă originară, toate cele trei componente apar în reprezentările paciuriene
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
amprenta unei androginii la care contribuie și un fel de anorexie de factură isterică, o anorexie mentală, pe care Rodolphe Rapetti o asociază câtorva cazuri celebre în epocă, precum cel al lui Elisabeth de Wittelsbach, împărăteasa Austriei, "figură emblematică a instabilității mentale în inima puterii politice"363, precum și cel al lui Rudolf de Habsburg și Maria Vetsera, care se sinucid la Mayerling în 1889, pentru a nu vorbi de celebrul caz al "feminizării" președintelui Schreber. În opinia lui Rodolphe Rapetti, opțiunea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Gaulle era neîncrezător în viitorul apropiat al țării din cauza lipsei de consecvență a conducătorilor săi și a lipsei de consistență a puterii de stat, care au afectat negativ organizarea națiunii pentru timp de război [8, p. 8]. Infirmitatea statului și instabilitatea politică sunt dovedite și de faptul că din 1932 până în 1937 s-au succedat paisprezece cabinete guvernamentale [8, p. 8]. Prin contacte cu personalități din guvern și parlament, prin presă, De Gaulle a atenționat că măsurile de înarmare germane "constituiau
[Corola-publishinghouse/Science/1537_a_2835]
-
dezvoltarea statelor naționale se realizează toate în și prin această luptă a tuturor împotriva tuturor. În erupția Timpurilor moderne, totul pare a fi haos și conflict: lupte între clase, lupte între state, lupte între religii, lupte între idei. Antagonismele, cu instabilitățile și răsturnările lor, se fac simțite pretutindeni. Războaiele devin consubstanțiale statelor naționale. Crizele economice abundă. Aurul care se revarsă dinspre America aduce belșug, distrugere, delir. Or, așa cum au arătat, pornind de la puncte de vedere diferite, Joseph Needham și Jean Baechler
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
vor provoca la rîndul lor noi dezechilibre și antagonisme creatoare. Toate aceste dezvoltări combinate, concurente, opuse, complementare reprezintă adevărate clocotiri istorice. Imaginea clocotirii ne este utilă în virtutea conotației sale termodinamice, în care căldura înseamnă agitație dezordonată. Experiența extrem de simplă a "instabilității lui Benard" arată că atunci cînd este încălzit de dedesubt, un recipient cu apă începe să se agite, iar apoi produce o formă organizată ce constituie un vîrtej vertical. Dacă nu se atinge un anumit nivel de căldură, vîrtejul nu
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
numeroase conflicte existând între opțiunile instituționale inițiale și adaptarea ulterioară la regulile constituționale ale jocului democratic. Procesul de structurare instituțională nu era unul care poate fi cu rapiditate terminat, dar pașii întreprinși trebuiau construiți pe baze inițiale. În condițiile unei instabilități instituționale, competiția electorală era nesigură (Mair 1997, 187-191). Cu excepția primelor alegeri din Bulgaria (1990), partidele au participat la exerciții electorale corecte. Astfel, partidele au asigurat prin intermediul candidaților propuși componența primelor parlamente (Kopecký 2001) și au decis în mare parte conținutul
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
caz în care numărul de efectiv de partide va fi, evident, 1. Acest capitol reprezintă un studiu de caz asupra partidelor și sistemului de partide din România, însă studii similare ar fi relevante pentru toate statele postcomuniste, marcate de o instabilitate ideologică la nivel politic, în special în primii ani de după căderea comunismului. Scopul studiului este de a determina în ce măsură putem vorbi de o instituționalizare a principalelor ideologii politice la nivelul sistemului de partide, astfel că unitatea de analiză este familia
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
să dezvolte strategii noi referitoare la ritmul reformelor, la credibilitatea actorilor care implementează aceste reforme cât și la conduita pe scena politică (Innes 2002). Activitatea parlamentară este afectată mai ales de gradul înalt de fragmentare, de volatilitatea noilor formațiuni, de instabilitatea raporturilor interpartizane, dar și de problema lipsei de disciplină a reprezentanților aleși. Aparent, toate aceste elemente ar favoriza Parlamentul într-un sistem democratic consolidat oferindu-i oportunități generoase pentru a se implica activ în elaborarea politicilor și a-și exprima
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
consolidat oferindu-i oportunități generoase pentru a se implica activ în elaborarea politicilor și a-și exprima puterea de veto. Lipsa de maturitate instituțională blochează însă în mare măsură un astfel de rezultat, creând mai curând premisele pentru conflict și instabilitate decât pentru impunerea Parlamentelor pe scena politică. 1990-2004: Politici publice "fără de partid"? O privire de ansamblu asupra legislației adoptate de Parlament pe parcursul întregii perioade acoperite de acest studiu, nu ilustrează variații semnificative prin raportare la compoziția politică a majorităților parlamentare
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
dublu față de protecția socială cifră ce contrastează cu imaginea pozițiilor publice adoptate de liderii FSN, mai curând ostili unor astfel de măsuri.2 În ceea ce privește dinamica legislativă, analiza pune în evidentă două aspecte relevante pentru prezentul capitol. În primul rând, o instabilitate legislativă destul de mare 12% din legile adoptate sunt modificate și 7% abrogate până la sfârșitul primei legislaturi. Această lipsă de coerență decizională poate fi explicată inclusiv de factorii politici, cu atât mai mult cu cât există acele tensiuni între reformatori și
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
acestora în crearea politicilor. Consolidarea partidelor conduce implicit și la o consolidare a instituției parlamentare. Parlamentul devine, prin intermediul unei opoziții mai active 8, mult mai atent la activitatea Guvernului și mai capabil să supravegheze producția legislativă a acestuia. În plus, instabilitatea majorității parlamentare favorizează această tendință, deoarece anumiți aliați ai puterii susțin uneori inițiativele opoziției. Legislatura 1996 2000: o alternanță politică pierdută printre politici Rolul jucat de factorii politici la nivelul procesului legislativ și al politicilor create este observabil pe anumite
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
concentrare pe legislatura 2000-2004, dominată de PSD, ceea ce trimite la o explicație politică a schimbărilor legislative. Sunt legi cu un grad înalt de relevanță, din domeniul social sau financiar-fiscal, precum și din cel al agriculturii toate având un potențial ridicat de instabilitate în cazul unei noi alternanțe la guvernare, așa cum a fost cazul în 2000. Guvernarea CDR se remarcă și prin dublarea ponderii legilor modificate, care ajung astfel la 22%, mai mult de o cincime din legislația existentă. Deși schimbările vizează legi
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
trei parteneri CDR USD UDMR fiind de natură să ofere mai multe oportunități Parlamentului de a-și face auzită vocea în privința politicilor. De altfel, acest echilibru tradus în potențial de șantaj al fiecărui actor luat individual se reflectă și în instabilitatea guvernamentală care ar fi putut favoriza Parlamentul. Legislatura 2000 2004: politici europene vs. politica partidului Rolul jucat de factorii politici în procesul legislativ și în crearea politicilor este vizibil mai curând prin promovarea unor "interese politice" decât prin opțiuni doctrinare
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
întregului proces de guvernare, fără a permite identificarea unui raport între obiective și opțiuni politice clar conturate și legislația adoptată.15 În același mod, relevanța factorilor politici este ilustrată și de identificarea unor "interese politice" în procesul decizional interese clientelare, instabilitate legislativă cauzată de schimbări politice, stimulente electorale, etc. Însă, astfel de exemple nu pot fi reunite într-un model care să descrie opțiunile partidelor politice românești în materie de politici publice, care să surprindă "trăsăturile" acestor partide. Singura excepție interesantă
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
nu pot fi reunite într-un model care să descrie opțiunile partidelor politice românești în materie de politici publice, care să surprindă "trăsăturile" acestor partide. Singura excepție interesantă din acest punct de vedere este observația privind nivelul mai ridicat al instabilității generată de guvernele dominate de partide de stânga, spre deosebire de cele dominate de partide de dreapta.16 Partidele de stânga sunt mai înclinate să introducă modificări legislative sau să abroge legislația existentă, fie ea adoptată de adversarii politici sau de propriul
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
a creat între UDMR și PCM la alegerile trecute nu este lipsită de importanță. Corelată cu evoluția votului maghiar de bloc spre un vot partizan (Sandu et al. 2006, 175), identitar-rațional (Drăgan 1998, 208-209), aceasta ar putea induce în viitor instabilitate electorală în rândurile maghiarilor. În România, partidele minorităților sunt în continuare denumite "etnice", în ciuda faptului că puterea le este delegată, într-un număr important de cazuri, de un electorat mai degrabă regional decât tradițional. Acest model de implantare a devenit
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
din sistemul de partide național. Stabilizarea și consolidarea acestuia s-au realizat treptat, prin intrări și ieșiri succesive de-a lungul unui deceniu de tranziție postcomunistă (Preda 2001; Soare 2004), pentru a fi considerat maturizat deplin în ciclul parlamentar 2000-2004. Instabilitatea specifică primului deceniu al tranziției postcomuniste se datorează atât incoerenței ideologice și organizatorice ale noilor partide, cât și schimbărilor în legislația electorală referitoare la constituirea partidelor politice și valorilor pragurilor electorale. Capitolul se încheie cu o discuție despre funcțiile democratice
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
acest motiv, Jean Monnet a încercat pe cât posibil, ca noua structură europeană care avea să se dezvolte să se afle cât mai puțin sub incidența acestora. Monnet urmărea "să corecteze erorile jocurilor politice prin virtuțile tehnocrației", să răspundă problemelor de "instabilitate electorală prin continuitatea și stabilitatea funcției publice" 21. Crearea Înaltei Autorități a Comunității Economice a Cărbunelui și Oțelului (CECO)22, prezidată de Monnet între 1952 și 1955, ilustrează din plin această strategie. Însă pentru a prezerva echilibrul, existența acestei instituții
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
partidele europene sunt încă prea fragile pentru a îndeplini acest rol. Se adaugă apoi o chestiune de natură instituțională, mai precis modul în care sunt desemnați membrii PE, ai Comisiei și ai Consiliului și calendarele diferite. Politizarea ar duce la instabilitatea instituțiilor 19. Potrivit autorului, UE nu dispune de structuri politice solide care să asigure că politizarea nu va produce tensiuni și conflicte incontrolabile 20. Și nu în ultimul rând, el subliniază o altă problemă, strâns legată de ce am menționat mai
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
dezvoltării acestui tip de relații externe. Statele arabe dinainte de 1950 (Arabia Saudită, Egipt, Irak) și cele mai noi, dar bogate în resurse energetice (E.A.U., Kuwait, Qatar), și-au construit un larg spectru de relații externe, iar cele grevate de handicapul instabilității interne generatoare de credibilitate redusă pe plan extern, au înregistrat o dinamică modestă a raporturilor diplomatice bilaterale (Mauritania, Ciad, Somalia, Eritrea). Pe lângă evoluția cantitativă, dinamica raporturilor politico-diplomatice a înregistrat și o anumită specializare/structurare spațială, în sensul dezvoltării mai pregnante
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3055]
-
dezvoltării acestui tip de relații externe. Statele arabe dinainte de 1950 (Arabia Saudită, Egipt, Irak) și cele mai noi, dar bogate în resurse energetice (E.A.U., Kuwait, Qatar), și au construit un larg spectru de relații externe, iar cele grevate de handicapul instabilității interne generatoare de credibilitate redusă pe plan extern, au înregistrat o dinamică modestă a raporturilor diplomatice bilaterale (Mauritania, Ciad, Somalia, Eritrea). Pe lângă evoluția cantitativă, dinamica raporturilor politico diplomatice a înregistrat și o anumită specializare/structurare spațială, în sensul dezvoltării mai
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3055]
-
unei benzi de agitație conflictuală amplasată între frontonul sud-european, Africa subsahariană și Asia, în care latura europeană reprezintă componenta de stabilitate și securitate, iar celelalte două componete definesc spații marcate de diferite alte probleme conflictuale. Este o bandă teritorială de instabilitate încadrabilă “brâului vulnerabilităților”, ce separă “miezul funcțional” al lumii euro-atlantice de “prăpastia” afroasiatică din Sud, potrivit teoriei lui Thomas Barnett de la Colegiul Naval de război al S.U.A. Raportul centralitate-periferie, evaluat prin prisma indicelui de potențial geopolitic, relevă existența a trei
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3055]
-
de politica de încurajare a extinderii teritoriale a orașului, prin punerea terenurilor libere la dispoziția obștei, cât și de înființarea primelor unități industriale. Ținem să precizăm că această evoluție pozitivă a demografiei urbane moldovenești s-a manifestat pe fondul unei instabilități sociopolitice cronice, generată atât de factori interni cât și externi: dou) revoluții înfrânte, prin intervenția militară a Înaltei Porți și a Rusiei (1821, 1848-1849), fuga marilor boieri din cele dou) Principate Române (1821-1827), prezența trupelor rusești (1829-1834, 1848-1853), urmată de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
aceluiași an de către instituția similară a orașului Roman, accentuează insuficiența personalului polițienesc băcăuan: deși avea un număr mai mic de locuitori decât Bacăul, Poliția Roman avea un plus de 20 de sergenți. O statistică din anul 1909 relevă pe deplin instabilitatea existentă în serviciului de pază al orașului. Astfel, în intervalul aprilie 1903 aprilie 1909, „au fost făcute 219 numiri de sergenți; dintre aceștia, 49 au fost revocați, 93 au demisionat și 25 au dezertat”. Mai mult, amenzile aplicate sergenților pentru
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de dezvoltare, prea puțin pregătit să facă față mecanismelor economiei de piață. Practic, terenul pe care s-au dezvoltat inițial principiile capitaliste era unul virgin: lipseau capitalul și burghezia națională, lipseau reglementările și, nu în ultimul rând, având în vedere instabilitatea socio-politică internă, ce a caracterizat perioada 1821-1859 (revoluții, revolte, ocupații militare urmate de nesfârșite bejenii), putem aprecia că lipsea până și statul. Cât despre profilul psiho-social al românilor, studiile lui D. Drăghicescu sau ale lui C. Rădulescu-Motru relevă fără putință
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]