2,171 matches
-
fi înșelat, păcălit sau "fraierit" de către ceilalți. (Miller 1958:9) Această "istețime" era prețuită mai ales de tinerii care se asociau în bande. Era o calitate dobîndită prin participarea la "jocuri de cărți sau alte activități similare, schimburi reciproce de insulte și testări reciproce ale capacității de a fraieri". Aceia care dovedeau o mai mare istețime față de prietenii lor, pe care reușeau să-i păcălească, se plasau pe o poziție superioară în cadrul bandei. Deși forța fizică era de asemenea apreciată, un
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
în minciuni; ele se certau de la femei, jocuri de cărți, lupta pentru supremația forței fizice și teritoriu. În interiorul bandelor exista o profundă solidaritate (Miller 1958:14), prezentă în întrecerile dintre grupuri diferite, însă această solidaritate se baza în general pe insulte reciproce și păcăleli, pe care Miller le numește "umor agresiv". Existența unor ierarhii bine stabilite în cadrul bandelor era în directă legătură cu acest gen de solidaritate. Diferența între clasele sociale este demonstrată într-un studiu asupra copiilor englezi din Nottingham
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
de bază ale medierii privesc atât mediatorii, cât și mediații: a) nu sut de partea nimănui și nu judecă pe nimeni; tot ce se spune în sala de mediere este confidențial; b) În procesul medierii mediații: nu vor folosi porecle, insulte, reproșuri; nu se vor întrerupe; vor fi onești și respectuoși; vor lucra serios pentru rezolvarea problemei; tot ce se va relata în timpul medierii este confidențial. Mediatorul se va asigura dacă mediații accptă și sunt de acord cu regulile de bază
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3035]
-
expunerea opiniilor. De cele mai multe ori sentimentele rănite sintetizează, de fapt, sursa conflictului. Alegerea soluției Li se sugerează și li se cere mediaților să fie de acord ca: fiecare să-și dea silința să rezolve conflictul; să se abțină a aduce insulte, jugniri celuilalt; să se abțină a face gesturi de dezacord în timp ce vorbește celălalt; îl va asculta cu atenție, empatizând cu celălalt, fără a-l întrerupe. Dacă apar informații noi în relatarea vreuneia dintre părți, întrebați cum le afectează aceasta punctul
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3035]
-
a cerut în căsătorie de la regele Antirus al geților, pe fiica acestuia care îi merse vestea de frumoasă și vrednică. Pentru că a fost refuzat, a pus mîna pe sabie și a venit cu puhoi de oștire peste Istru să spele insulta adusă bărbii sale regale. Dar nici lui nu i-a fost priincioasă vizita pe meleagurile geților pentru că mulți dintre ei și-au lăsat oasele zălog cutezanței și trufiei persane. Fiul acestuia Xerxes(486-465 î.e.n.) vrînd să spele rușinea părintelui, adună
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
septembrie 1992. 34 Lupta (Paris), 188, 7 septembrie 1992. 35 Trebuie menționat (din rațiuni strict bibliografic-documentare) că acest studiu, pe care l-am dorit cât mai rece și documentat posibil, ne-a atras atacuri violente din partea presei de extremă dreaptă, insulte grosolane în unele foi de provincie (în Cluj, de pildă) etc. N-am crezut necesar nici un fel de răspuns. în același timp dovadă că o conștiință critică liberă nu numai că există, dar că înțelege să se și manifeste public
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
papuci. Este o situație de tip dai și primești, ne dăm mâna prietenește și la revedere. Dar, când Jacques Bonhomme cedează o sută de franci unui funcționar pentru a nu primi în schimb niciun serviciu sau chiar pentru a primi insulte, este ca și cum ar fi cedat această sumă unui hoț. Nu ajută cu nimic să se spună că funcționarul va cheltui acești o sută de franci spre marele profit al producției naționale; cu cât hoțul poate să facă mai mult cu
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
este întotdeauna ușor de schimbat atunci când ar trebui, pot supraviețui mult timp, alături de aceasta, pe baza utilității lor proprii, și să își conserve numele de servicii publice chiar atunci când nu mai sunt deloc servicii, chiar atunci când nu mai sunt decât insulte publice. Cele din urmă țin de domeniul voinței, al responsabilității individuale. Fiecare oferă și primește ceea ce dorește, ceea ce poate după o dezbatere în contradictoriu. Acestea au întotdeauna pentru doritori prezumția de utilitate reală, măsurată în mod exact prin valoarea lor
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
să impună pacea amîndurora, Germaniei și Rusiei deopotrivă [...] și să-și distrugă ambii oponenți ideologici dintr-o lovitură." (Spanier 1980: 16 și urm.; acesta poate fi, de fapt, și un punct de vedere realist) În 1945, parcă pentru a spori insulta, administrația Truman a anulat brusc acordul de împrumut și concesionare (Lend-Lease) cu Marea Britanie și URSS, acord pe care URSS îl considera o compensație financiară pentru efectivele sale militare din cadrul forțelor aliate de război. În timp ce Kennan (1967: 266-70) a apărat această
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
suprarealist. Saraha este expunerea unei lupte între două forțe: prudența cărturăresei Saraha și răutatea multiformă a vecinilor. Chiriașa unguroaică din curte și-a pus copilul în geam să spună clienților cărturăresei că Saraha nu e acasă. Cărturăreasa reacționează verbal (invective, insulte). Chiriașa strică soneria de la poartă. Saraha pune în geam un bilet: "Sunați, sunt acasă". Unguroaica strică haznaua spre a împiedica pe clienți prin inundarea curții și amenință că va da foc casei. Saraha desparte curtea în două cu un gard
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de bază ale medierii privesc atât mediatorii, cât și mediații: a) nu sut de partea nimănui și nu judecă pe nimeni; tot ce se spune în sala de mediere este confidențial; b) În procesul medierii mediații: nu vor folosi porecle, insulte, reproșuri; nu se vor întrerupe; vor fi onești și respectuoși; vor lucra serios pentru rezolvarea problemei; tot ce se va relata în timpul medierii este confidențial. Mediatorul se va asigura dacă mediații accptă și sunt de acord cu regulile de bază
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3041]
-
expunerea opiniilor. De cele mai multe ori sentimentele rănite sintetizează, de fapt, sursa conflictului. Alegerea soluției Li se sugerează și li se cere mediaților să fie de acord ca: fiecare să-și dea silința să rezolve conflictul; să se abțină a aduce insulte, jugniri celuilalt; să se abțină a face gesturi de dezacord în timp ce vorbește celălalt; îl va asculta cu atenție, empatizând cu celălalt, fără a-l întrerupe. Dacă apar informații noi în relatarea vreuneia dintre părți, întrebați cum le afectează aceasta punctul
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3041]
-
lună foarte proastă, președintele le-a dat subalternilor porecle care lăsau să se Înțeleagă că aceștia nu prea și-au făcut treaba („Larry Târâie-Brâu”, „Carol Hoinara”, „Sam Adormitul”). „Dacă lucrul cel mai bun la care te poți aștepta este o insultă”, spuneau angajații, „ce rost are să te mai chinui?”. În căutarea unei vorbe de Încurajare Bunica mea era o femeie deosebită. Venită din Germania, compensa lipsa de cunoștințe de limba engleză prin prezența sa impunătoare. În familia noastră, obișnuiam să glumim
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
mitologie. Chateaubriand, Hugo cultivă miturile greco-latine. Cel dinții creează un peisaj edenic bazat În Întregime pe valorile lumii grecești. CÎnd intervine elementul otoman, el reprezintă violența și fanatismul („Prezența lui - remarcă Jean Pierre Richard În Paysage de Chateaubriand - este o insultă permanentă adusă fericirii grecești; barbaria otomană n-a știut să găsească decît un singur mod de contact cu dulceața helenică: violul”). Bolintineanu se desparte, la acest punct, de tradiția romantismului francez. Sudul lui este mai spre orient, spre zona de
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
au fost operate în cazurile unor persoane suspectate pentru producerea unor delicte minore (580), pentru producerea unor acte de violență (521 pentru rănire și 50 pentru lovire), pentru furt (130 furt simplu și 23 prin efracție), pentru vagabondaj (313), pentru insultă (70) și pentru prostituție (41). Au mai fost operate arestări și pentru cazurile de adulter (4), abuz de încredere (4), escrocherii (12), evadare (21), dezertare (6) și falsificarede monede (2) sau în acte publice (9). Conform datelor extrase din evidența
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
celei mai vechi meserii din lume au fost nevoite să facă față calvarului deplasărilor spre spitalul comunal, datorită noilor reguli privind efectuarea controlului medical periodic. Nu de puține ori, în drumul lor spre medicul comunal, prostituatele „au fost expuse la insultele trecătorilor și chiar supuse unui veritabil bombardament cu pietre”. Pentru a evita astfel de situații, patroanele stabilimentelor de prostituție au luat hotărârea utilizării trăsurilor și birjelor, fapt ce a dus la o dublare a sumelor cheltuite lunar, controalele fiind efectuate
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de bipezi vii zgîindu-se la lungile șiruri de patrupezi morți. Oare această priveliște nu i-ar smulge un dinte din falcă pînă și canibalului? Canibal? Cine nu e canibal? Stubb, însă, mînca balenă chiar în lumina ei, ceea ce adăuga o insultă la injurie, nu-i așa? Uită-te puțin la mînerul cuțitului dumitale, gurmandule civilizat și luminat, care înfulici o friptură de vacă; din ce-i făcut, oare, acest mîner, dacă nu din oasele fratelui animalului cu care te-nfrupți? Și
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
ecluze îce se închid și se deschid) menite să rețină aerul jos ori să elimine apa în sus - balena nu are voce, dacă nu cumva socotiți că, bolborosind în chip atît de ciudat, vorbește pe nas, ceea ce ar fi o insultă. Și apoi, ce ar avea oare de spus balena? Rareori mi-a fost dat să întîlnesc vreo persoană profundă care să aibă ceva de spus acestei lumi, afară de cazurile cînd e obligată să bîiguie ceva, ca să-și cîștige existența. Ce
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
orientali contra neprimirii și ținerii la ușă, afară, timp de 14 luni, a acestor oameni, protest concretizat mai ales în răspunsul demn și tăios al lui Ioan Maxențiu la Epistola papei Hormisdas, în care acesta acuza, batjocorea și acoperea de insulte și calificative grave pe niște frați care veneau din Răsărit. Ioan Maxențiu precizează că, la Roma, monahii dobrogeni amintiți nu au comis nici o necuviință, iar acuzațiile din epistola papală sunt simple minciuni și înșelăciuni, pe care „scitul” le înfierează mustrător
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
agricultor cu 2 ha. pământ arabil. [f. greșit!] A fost introdus în biroul președintelui și în fața comisiei a fost făcut bandit și lovit cu pumnii de către Nancu Alexandru, președintele Sfatului Popular al comunei Dridu. Deoarece Iabasu Ion a protestat pentru insulte și bătaia primită, membrii comisiei au recurs la o provocare pentru a-l determina să se înscrie în G.A.C. Astfel, membrii comisiei: Radu, secretarul Sfatului Popular Dridu, Matei, instructorul raional U.T.M. și Găinușă Ștefan din partea raionului Urziceni, au
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
parte dintre noi cunoa? tem prea bine aceste intrigi demoralizatoare. Faptul c? Universitatea sf�r? ițului de veac de la Bucure? ți nu diferea foarte mult de universit?? ile din zilele noastre nu ne prea consoleaz?. Iorga ? i?a recunoscut deschis atitudinea: ��n fă? a insultelor n? am putut niciodat? s? r? m�n calm, a? a cum pot cei care au mo? tenit un alt fel de s�nge�88. Intrigile acestea vor �nceta atunci c�nd cei care le ini? iaser? vor obosi. Oare ce
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ine mult timp s? a?tepte la u? a Academiei�99. A continuat s??? i ? în? cursurile, �nt�mpin�nd dificult?? i financiare ? i scriind mai multe articole pentru �Arhiva�, �Revista istoric? � ? i �Revista critic? �. Intrigile au continuat, degener�nd �n insulte ? i atacuri �n preș?. Dup? p? rerea lui Iorga, profesorul Tocilescu plagiase c�teva dintre lucr? rile lui, a c? ror publicare reu? ise s? o opreasc? 100. �n 1899, Iorga a scris un articol �n �Ind�pendence Roumaine�. �ncep�nd din acel
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Iorga) le displ? cea p�n? ? i sunetul clopotelor bisericilor, iar rom�nii de acolo trebuiau s? �nve? e germană sau idi? că s? comunice cu evreii �n pr? v?liile acestora. Dac? pretindeau s? li se vorbeasc? rom�ne? te, erau insultă? i23. �n timpul premieratului s? u, spre marea să iritare, a fost fondat �Partidul Evreiesc�. Dat fiind c? Iorga voia s?? i rom�nizeze pe evrei, un partid bazat pe identitatea etnic? evreiasc? era pentru el un blestem. Dar Iorga era
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
eaz? m�na. �ncep�nd cu ziua de 7 februarie, el ? i?a ini? iat ministrul de Interne, C? linescu, asupra planurilor sale. Moment �n care C? linescu a p? r? sit r�ndurile Partidului Na? ional ?? r? nesc, �mpro? cat cu insulte de c? tre Mihalache. Iorga a fost ? i el ini? iat pe 8 februarie. Iar la 10 februarie 1938, regele a anun? at la �Radio Rom�nia� cu vocea să pl? cut? , c?: ��n timpuri grele, doar metodele eroice pot �nt
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
la cele mai josnice sentimente antisemite 116. Că s? nu se lase mai prejos, Iorga a replicat printr? o lovitur? sub centur?. Dup? instaurarea Dictaturii Regale, la 15 februarie 1938, el s? a pl�ns lui C? linescu de �intolerabilele insulte ale lui Tudor Arghezi�117. Iorga continuă s? scrie piese pe aceea? i linie că ? i mai �nainte, care trezeau pu? în interes, puse �ns? �n scen? de Liga cultural? la Teatrul Popular ? i prezentate ? i pe scena Teatrului Na? ional
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]