2,528 matches
-
mai cu seamă în curs de război național (1941-1944) ori, după aceea, în condițiile țării ocupate de U.R.S.S. (a se vedea, în acest sens, capitolul relativ la mutațiile intervenite după lovitura de stat de la 23 august 1944). Textul Istoriei ..., în integralitate, atestă în ce grad autorul și-a impus și a respectat un program de cercetare și expunere a tematicii, ceea ce dr. Alexandru-Alin Spânu însuși a consemnat: „În primul rând, am plecat de la documentele edite și lucrările publicate, la care am
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
littéraires”, „Zeit und Kultur”, „Kurier der Bochum Universität” (Germania), „Slovenske Pohlady” (Cehoslovacia). A participat la câteva controverse literare interne și internaționale dure, ceea ce i-a marcat viața, apărând dreptul editorilor de a tipări publicistica politică a lui Mihai Eminescu în integralitatea ei și pledând pentru specificul transpunerii artistice a fenomenelor istorice („cazul” romanului Delirul de Marin Preda, a cărui apariție a stârnit reacții vehemente la Moscova și Berlin). Cartea care l-a consacrat este monografia Ioan Slavici (1965; Premiul „B.P. Hasdeu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288002_a_289331]
-
urmă, chiar falsificată. Iar dacă ieșim din sfera interesului de specialitate, putem adăuga faptul că un atare gen de istorie parțială generează o memorie mutilată, la nivelul publicului larg. Cititorii formați În acest fel refuză să Își asume trecutul În integralitatea sa și se implică afectiv În susținerea unor istorii militante, justificative, al căror ultim scop este acela de a apăra „dreptatea” Noastră și de a scoate În evidență „nedreptatea” Celuilalt. Cât de nocive sunt asemenea atitudini, la nivelul mentalităților de
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
avant la lettre pe care l-a cultivat. Istoricul maghiar a promovat această specificitate ardeleană de-a lungul Întregii sale opere, chiar dacă transilvanismul său nu intră În contradicție cu atașamentul față de națiunea maghiară și față de Ungaria, o Ungarie concepută În integralitatea frontierelor sale istorice, În conformitate cu gândirea timpului său. Dar Kőváry a scris o viață Întreagă lucrări al căror subiect a fost, În primul rând, Ardealul, or, de pe această poziție, el se simte obligat să se refere, În mod constant, și la
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
mult mai adecvat spiritului modern și noilor modalități de petrecere a timpului liber. 8. Viață cotidiană, climă, plasare În spațiu Alte aspecte ale interesului ardelean față de Italia Împlinesc o imagine complexă și unitară, despre un fenomen de civilizație perceput În integralitatea manifestărilor sale. Corespondenții de acasă ai studenților români aflați În Italia doresc să cunoască aspecte dintre cele mai variate. Ioan Florian, student la Sibiu, Îi scrie lui Papiu XE "Papiu" : Nu știu pentru ce scrii așa puțin. Eu tare aș
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
a libertății. Libertate ce restabilește demnitatea și valoarea ieșirea în etern ființei umane, lăsăndu-ne posibilitatea unui destin, într-o lume guvernată, totuși de o legitate inexorabilă. Vorbim aici de o restabilire a spiritului prin educație, de orientarea către valori în integralitatea lor, nu doar acționale („a face”) sau epistemice („a ști”), ci de readucerea omului la el însuși, de restabilire a umanului din el. Odată „întreg”, omul va „produce” și o realitate socială care să fie mai prietenoasă, senzația de noroi
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Gabriel Galtoi () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2269]
-
figură de construcție prin subînțeles" (Figurile limbajului, trad. Antonia Constantinescu, București, Univers, [1968] 1977: 275). Definiția pe care o dă el este fondată pe o completudine mai curînd pragmatică decît sintactică: "Elipsa constă în suprimarea cuvîntului care ar fi necesar integralității construcției, dar prin cuvintele exprimate se înțelege suficient de mult pentru ca textul să nu fie nici obscur, nici echivoc" (Ibidem). Bally (1951: 265-269) rupe definitiv cu concepția clasică și comună a elipsei: "O elipsă nu devine fapt de limbaj și
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
exclusiviști, nici foarte sensibili. Ei îmbină mai multe trăsături; sunt receptivi, îi sprijină pe cei care vor să-și asume riscuri în unele etape ale activității și susțin noile valori. Ei se raportează în mod constant la perspectivă și la integralitate. În același timp, acordă atenție detaliilor” (Peters, Austin, 1986). În acest fel, organizațiile conduse de asemenea manageri sunt considerate flexibile și, prin intermediul inovațiilor, ele vor opera continuu schimbări și se vor adapta la modificările mediului extern. 2.5. Adoptarea deciziilortc
[Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
reprezintă ,, un ansamblu de elemente organizat pe baza legăturilor de intercondiționare, a cărui funcționare permite atingerea unor obiective”. În procesul de cunoaștere, orice obiect, fenomen sau proces poate fi considerat ca un sistem. Principalele caracteristici ale organizației ca sistem sunt: - Integralitatea, care exprimă legăturile ce se stabilesc între elementele componenete ale sistemului; - Ierarhizarea, reprezentată de agregarea strictă după raporturi de supra- și subordonare; - Dinamismul, reprezentat de modificarea în timp a variabilelor sistemului și a legăturilor dintre acestea și mediu; - Finalitatea, ca
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
sistemul psihic uman; în literatura de specialitate se realizează distincția între ceea ce este variabil, întâmplător și ceea ce este constant, invariabil în organizarea psihică a omului. Se ajunge astfel la factori de personalitate (trăsături, structuri, constructe) ce se caracterizează prin unitate, integralitate, relativă stabilitate, structuralitate și dinamism. Teoria personalității încearcă să răspundă la trei întrebări fundamentale: ce fel de om este individul (însușirile persoanei și relațiile dintre aceasta), cum a devenit ceea ce este (influența mediului, educației, istoria individului) și de ce a evoluat
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
momentele războiului (Pe drumuri, Departe, în tristul oraș, Soldat murind, Agapă eroică), predominantă rămânând încrederea în viitor (Sus inima, Magii, aici într-o surprinzătoare configurație biblică). Ridicate deasupra circumstanțialului, poeziile devin o cântare a „darurilor pământului”, a vieții înțelese în integralitatea ei. Minima restructurare a ciclurilor vechi, completarea lor cu câteva piese noi (Prinos, Cântecul pământului, ce amplifică imnic tema din Alma Mater) conturează mai bine viziunea particulară, considerată adesea păgân panteistă, dionisiacă. În fapt, evlavia față de natură e o formă a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286469_a_287798]
-
că se cere o integritate obiectivă. Nerespectarea mărturisirii integrale nu este scuzabilă, deși sunt păreri care afirmă că, atunci când penitentul are sentimente de rușine, de repugnanță, sau de teamă de mustrarea preotului, el nu ar mai fi obligat la această integralitate. Totuși, nu este obligatoriu a mărturisi păcatele asupra cărora există dubii, în sensul în care, dacă un penitent este în îndoială, neștiind sigur că ar fi comis sau nu un păcat grav, nu are obligația să îl mărturisească. Nu i
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
lineară. Cercetătoarea face o analogie între traseele evoluției celor două, din 1970 (critica genetică) și 1968 (intertextualitate). Prezentarea actualității de care se bucură critica genetică pleacă de la un scurt istoric al criticii surselor. Sursa este definită ca un text în integralitatea sa ori fragmentar, despre care se poate proba că a fost utilizat direct și deliberat de către un autor (Claude Bourqui Les Sources de Molière, Sedes, 1999, p. 16, apud Gignoux: 2005, 34) Este vorba, deci, despre un text publicat (critica
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
vorbi de o „scăpare” sau de ambiția profesionistă pentru o ediție completă. Este clar un mesaj al Puterii, care Începea să preia din tradiția antisemită a culturii românești. Era Încă un semn al despărțirii acestei Puteri de populația evreiască În integralitatea sa. Tipul de antisemitism care va căpăta pondere În politica generală a Partidului Comunist, după 1965, În perioada xe "Ceaușescu"Ceaușescu, va fi cel de „aruncare a vălului” asupra populației evreiești, de ignorare totală a existenței sale, a unui loc
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
ce Își pierduseră rude apropiate În deportări sau pogromuri ori cei ce se Întorseseră din deportare bolnavi, incapabili de muncă. După cum se vede, era vorba de o gamă largă de planuri. Trebuie spus că, Încă de la Început, societatea românească În integralitatea sa, deși a recunoscut necesitatea măsurilor de reparații, nu a văzut În aplicarea acestora o urgență a societății românești, a statului român, ca stat de drept. Mass-media și diverșii oameni politici taxau aceste măsuri drept „cererile evreilor”, și nu ca
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
întrebări selecționate în scopul diagnosticării sau evaluării subiecților, individual sau global. 10. Capacitatea de performanță este rezultanta interacțiunii operaționale a unor sisteme bio-psiho-educogene, concretizată în valori recunoscute și clasificate pe baza unor criterii elaborate social-istoric, manifestare complexă a disponibilităților (a integralității) individului, materializată în valori obiective puncte, locuri în clasament, drepturi cîștigate (promovări), etc. (A. Dragnea 1996) 11. Capacitatea motrică este complexul de manifestări preponderent motrice (priceperi, deprinderi), condiționat de nivelul de dezvoltare a calităților motrice, indici morfo-funcționali, procese psihice (cognitive
by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
ele se și îmbină în acțiune comună (ca de altfel și în unitatea specifică realităților conștiinței). Ele nu pot funcționa una fără alta și nu se pot exclude reciproc atâta timp cât ființa umană se angajează plenar și își confirmă destinul în integralitate. Ele generează un comportament legitim-proiectiv care introduce relații în obiectivitate, după modelul teoretizat de Kant și adus la precizie științifică de considerații precum cea a lui F. Suppe, care vorbea despre "relații între stări care determină... posibile comportamente ale sistemelor
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
Geisteswissenschaften"146. De altfel, o asemenea trimitere fusese adusă în discuție încă din 1911 de către Theobald Ziegler, care, accentuând importanța lui Dilthey în redefinirea romantismului, nota că încercarea filozofului german "de a înțelege și a explica istoria spiritului uman în integralitatea lui, precum și diversele științe ale spiritului în ansamblul lor, pornind de la profunzimea acestui spirit și de la totalitatea lui", a făcut să se vorbească și în filozofie despre "neoromantism"147. Există totuși ceva fundamental care-l diferențiază pe Dilthey de romantism
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
ordinea accentelor nihilismului nietzschean și, în fine, intuiționismului lui Bergson, pe linia cunoașterii, și al lui Croce, pe linia actului de creație, fiindcă, așa cum observa Wellek însuși, Dilthey a pus "aproape totul, chiar și gândirea abstractă", sub semnul vieții în integralitatea ei (op. cit., p. 344), evitând astfel dihotomia dintre suflet și intelect. Ca atare, socotim că poziția lui Dilthey în cadrul a ceea ce numim îndeobște Lebensphilosophie este mult mai echilibrată decât pare. 28 Într-un capitol rezervat lui "homo sapiens", Max Scheler
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
Dilthey 82 a priori-ul pur, am adăuga noi -, deoarece trebuie să îndeplinească "un șir de cerințe". Riedel are în vedere patru asemenea condiționări, la care ne-am referit deja pe parcursul lucrării și pe care acum le putem sintetiza astfel: integralitatea 83, istoricitatea 84, relativitatea 85 și premisa unui Lebenszusammenhang ca ultim dat, dincolo de care nu se mai poate trece 86. Concluzia lui Riedel este aceea că ne aflăm în fața unor "premise ce contrazic cu necesitate acea idee tradițională a unui
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
Schnädelbach, doar "o ipoteză de lucru, o idee regulativă, un țel ideal al istoriografiei științifice", sau, în termenii propuși de noi, o proiecție-etalon în parametrii căreia "unitățile din istorie" tind să se integreze continuu, fără a-i îndeplini vreodată în integralitatea lor (vezi II, 2Ab), dar pentru care rămân reprezentative, ca părți ale întregului (pentru conceptul de pars pro toto, vezi III). De aceea, presupusa supraconștiință metafilozofică amintită mai sus nici nu poate fi echivalată cu o autentică supraconștiință care să
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
care se organizează într-o serie de structuri determinante în științele spiritului adică în forme pentru "o construcție" care pornește însă întotdeauna de la conținuturile "experienței de viață". Drept urmare, "materia primă" a filozofiei rămâne în spiritul holismului romantic "sinele nostru" în integralitatea lui (vezi I, 1B), căci filozofia se întemeiază pe faptele conștiinței, pe care doar le "analizează", fără a le "produce", după cum spune Dilthey în Grundgedanke meiner Philosophie 18. În ceea ce privește această ultimă precizare, observăm că autorul marchează diferența dintre o "construcție
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
cu "fenomenele", alcătuind "problema propriu-zisă" pe care o are de rezolvat o construcție teoretică sau alta. Funcționând ca "idealuri cognitive", ele au menirea unor proiecții-etalon ai căror parametrii părțile încearcă să-i respecte, fără a-i îndeplini totuși vreodată în integralitatea lor (vezi II, 2 Bf). La drept vorbind, însăși mișcarea circulară a interpretării hermeneutice ar exclude o deplasare rectilinie de la "stările de fapt" la structurile conceptuale. În același timp însă, aceasta nu înseamnă că la Dilthey avem de-a face
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
că Noica vorbește mai întâi despre "demersurile sufletului", și nu de-a dreptul despre demersurile spiritului, ceea ce-l apropie încă o dată de viziunea lui Dilthey, pentru care sufletul apare ca o "unitate structurală" a triadei intelect sentiment voință, prezente în integralitatea ei în științele spiritului. În viziunea celor doi filozofi, spiritul continuă să nu fie un Widersacher der Seele, așa cum se întâmplă la Klages, pentru care spiritul înseamnă doar "cuprindere (Erfassen), înțelegere prin conceptualizare (Begreifen) și judecare (Urteilen), în timp ce sufletului îi
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
n-a fost un simplu bruiaj cacofonic. Preferăm să considerăm că a fost vorba despre o simfonie care s-a asamblat cu gândirea modernă într-o orchestră neomodernistă, capabilă să interpreteze muzica extrem de complexă și multivariată a destinului omenesc în integralitatea lui. Aceasta este poziția de pe care sunt prezentate, în continuare, realizările gândirii postmoderniste în domeniul curriculumului. Dar cum s-a produs această amplă trezire din „somnul dogmatic”? Merită să analizăm aici contribuția decisivă a reconceptualismului. Este vorba despre un curent
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]