4,097 matches
-
până la primul nivel intelectiv, cel al intelectului agent, entitățile intermediare specifice joacă rolul de id quo al cunoașterii, adică joacă un rol cauzal, ceea ce se integrează în cadrele interpretării realiste. Însă la cel de-al doilea nivel intelectiv, cel al intelectului posibil, la care se produce actul propriu-zis al cunoașterii, entitatea intermediară joacă un rol cogni tiv, îndeplinind funcția de id quod al cunoașterii, ceea ce înseamnă că, la acest nivel, duelul este câștigat de interpretarea reprezentationalista. Consider că interpretarea hibrida pe
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
în pariete habet esse naturale, în medio autem deferente habet esse intenționale tantum (S. th., I, q. 56, a. 2, ad 3). La a treia [obiecție] trebuie spus că un înger cunoaște alt [înger] prin specia acestuia care există în intelectul sau, [specie] care este diferită de [formă] îngerului, a cărui asemănare este nu potrivit cu modul material și ima terial de a fi, ci în acord cu modul natural și intențional de a fi. Căci îngerul însuși este forma care subzista
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
nu potrivit cu modul material și ima terial de a fi, ci în acord cu modul natural și intențional de a fi. Căci îngerul însuși este forma care subzista în modul natural de a fi, insă specia lui care este în intelectul altui înger nu [are același mod de a fi], căci acolo are doar un mod inteligibil de a fi. La fel cum formă culorii pe perete are un mod natural de a fi, [de vreme ce] în mediul care o poartă ea
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
adecvată, a criteriului cognitiv. În fond, a afirma că formele au un mod intențional de a fi în aer, de exemplu, nu face decât să dea seama de faptul că informația despre obiecte există nu doar în simțurile sau în intelectul unui cunoscător, ci și în jurul lui, în mediu. Dacă ne gândim, de exemplu, la felul cum aerul este traversat per manent de unde radio care transmit informații, independent de faptul că acestea sunt sau nu receptate de aparate radio care să
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
marchează dome niul lucrurilor materiale prin combinația dintre esse naturale și esse materiale. A4-D4, A5-D5 și A6-D6 marchează domeniul lucrurilor imateriale prin combinația dintre esse naturale și esse immateriale. Totuși, trebuie fă cuta o precizare referitoare la domeniul lucrurilor imateriale: intelectul este imaterial, neavând un organ; însă, în starea lui naturală, va fi întotdeauna intelectul unui om, altfel spus, va fi întotdeauna unit cu materia unui trup. Din acest motiv, în starea lui naturală, ca parte a unui compus hilemorfic, intelectul
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
A5-D5 și A6-D6 marchează domeniul lucrurilor imateriale prin combinația dintre esse naturale și esse immateriale. Totuși, trebuie fă cuta o precizare referitoare la domeniul lucrurilor imateriale: intelectul este imaterial, neavând un organ; însă, în starea lui naturală, va fi întotdeauna intelectul unui om, altfel spus, va fi întotdeauna unit cu materia unui trup. Din acest motiv, în starea lui naturală, ca parte a unui compus hilemorfic, intelectul nu este la fel de imaterial că îngerii, cărora le lipsesc complet trupurile. 2. Deoarece modul
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
intelectul este imaterial, neavând un organ; însă, în starea lui naturală, va fi întotdeauna intelectul unui om, altfel spus, va fi întotdeauna unit cu materia unui trup. Din acest motiv, în starea lui naturală, ca parte a unui compus hilemorfic, intelectul nu este la fel de imaterial că îngerii, cărora le lipsesc complet trupurile. 2. Deoarece modul natural de a fi al unei forme (esse naturale) desemnează modul de a fi al lucrului ca atare, acest mod de a fi nu implică cu
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
este principiul individuației, receptorii materiali, cum sunt spre exemplu organele de simt, vor recepta doar individualul, nu și universalul, chiar dacă îl vor recepta în mod imaterial, adică fără materia cu care acesta este amestecat în compusul hilemorfic. Pe aceeași linie, intelectul, fiind imaterial, vă per cepe universalele, nu individualele, în acord cu constituția lui imateriala. În ceea ce privește paradoxul materială imaterial într-unul și același lucru, el poate fi îndepărtat dacă înțelegem lucrurile printr-o analogie. Spre exemplu, un DVD care conține un
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
în acest caz un DVD-player, care să le poată decoda. Asemenea bufnitelor de pe DVD, culorile au în aer un mod de a fi care așteaptă instrumentul potrivit pentru a fi decodate și cu noscute. 4. Aerul, organul de simt și intelectul au un compor tament omogen prin aceea că toate pot deține, pe lângă forma lor, forma altor obiecte în mod imaterial și intențional. 5. Observ în tabel existența a doua disparități între lucruri de același fel. Mai întâi observ disparitatea dintre
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
lucruri de același fel. Mai întâi observ disparitatea dintre perete și aer, ambele lucruri materiale, care receptează formă culorii în moduri diferite, peretele în mod natural și material, iar aerul în mod intențional și imaterial. A doua este disparitatea dintre intelect și înger, ambii imateriali; doar intelectul poate recepta imaterial formă altui obiect, nu și îngerul. Privitor la cea de-a patra mențiune, se ridică următoarea problemă: daca mediul (aerul), organul de simt și intelectul pot deține, pe lângă forma lor, forma
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
observ disparitatea dintre perete și aer, ambele lucruri materiale, care receptează formă culorii în moduri diferite, peretele în mod natural și material, iar aerul în mod intențional și imaterial. A doua este disparitatea dintre intelect și înger, ambii imateriali; doar intelectul poate recepta imaterial formă altui obiect, nu și îngerul. Privitor la cea de-a patra mențiune, se ridică următoarea problemă: daca mediul (aerul), organul de simt și intelectul pot deține, pe lângă forma lor, forma altui lucru, este aceasta deținere una
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
imaterial. A doua este disparitatea dintre intelect și înger, ambii imateriali; doar intelectul poate recepta imaterial formă altui obiect, nu și îngerul. Privitor la cea de-a patra mențiune, se ridică următoarea problemă: daca mediul (aerul), organul de simt și intelectul pot deține, pe lângă forma lor, forma altui lucru, este aceasta deținere una de același fel? În Summa contra Gentiles, Toma aduce în discuție această problemă, scoțând în evidență tocmai diferențele dintre acești trei receptori. (I.10.) Formae rerum sensibilium perfectius
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
vel coloratum: și autem non faciat aliquid esse tale, est imperfecte în illo, sicut formă coloris în aere ut în deferente, et sicut virtus primi agentis în instrumento (S. c. G., ÎI, 50, n. 5). Formele obiectelor sensibile au în intelect un mod de a fi mai desăvârșit decât [modul lor de a fi] în lucrurile sensibile: căci sunt mai simple și se extind la mai multe [lucruri]; printr-o singură formă inteligibila a omului, intelectul cunoaște toți oamenii. Pe de
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
Formele obiectelor sensibile au în intelect un mod de a fi mai desăvârșit decât [modul lor de a fi] în lucrurile sensibile: căci sunt mai simple și se extind la mai multe [lucruri]; printr-o singură formă inteligibila a omului, intelectul cunoaște toți oamenii. Pe de altă parte, forma care este în chip perfect în materie face că [lucrul] care există să fie în mod actual, adică [face focul să fie] foc sau [culoarea să fie] culoare. Dar dacă nu face
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
fi imperfect în mediu, spre exemplu, sau atunci când nu au puterea de a face lucrul să fie în mod actual, ci doar potențial. În același timp, putem spune despre o formă că are un mod de a fi perfect în intelect, chiar dacă face că lucrul să fie în mod actual, deoarece în intelect formă este universală, pe când în lucru ea este individuata de materia cu care alcătuiește lucrul din natură. În citatul (I.8.) am văzut că Toma face o afirmație
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
a face lucrul să fie în mod actual, ci doar potențial. În același timp, putem spune despre o formă că are un mod de a fi perfect în intelect, chiar dacă face că lucrul să fie în mod actual, deoarece în intelect formă este universală, pe când în lucru ea este individuata de materia cu care alcătuiește lucrul din natură. În citatul (I.8.) am văzut că Toma face o afirmație similară celei din pasajul sus-citat, menționând că o formă are un mod
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
flori dintr-o vaza, de exemplu, se transmit prin aer, acesta nu devine portocaliu. În acest moment pot oferi un raspuns parțial problemei ridicate mai sus, cea care viza deținerea identică a unei forme, dar doar în privința mediului și a intelectului, pentru organul de simt fiind necesare date suplimentare. Din cele spuse mai sus deduc că formele au un mod de a fi complet în natură, imperfect și incomplet în mediu, perfect în intelect. Această ierarhizare se petrece deoarece în natură
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
forme, dar doar în privința mediului și a intelectului, pentru organul de simt fiind necesare date suplimentare. Din cele spuse mai sus deduc că formele au un mod de a fi complet în natură, imperfect și incomplet în mediu, perfect în intelect. Această ierarhizare se petrece deoarece în natură for mele sunt individuate și inteligibile doar în potenta, pentru că inteligibilitatea ține de forma unui lucru, nu și de materia să; or în natură lucrurile au un mod material de a fi, ceea ce
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
individuate și inteligibile doar în potenta, pentru că inteligibilitatea ține de forma unui lucru, nu și de materia să; or în natură lucrurile au un mod material de a fi, ceea ce le face doar potențial, nu și actual inteligibile, iar în intelect ele sunt universale, se aplică mai multor lucruri, si sunt actual inteligibile. Faptul că modul de a fi al unei forme poate varia de la imperfect la perfect, de la potențial inteligibil la actual inteligibil antrenează supoziția că trecerea de la modul natural
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
spontană, ci una treptată, graduală. Această perspectivă mă va ajuta să găsesc răspunsul și la partea de întrebare care nu primise încă răspuns, adică pentru cazul organelor de simt care, într-o schemă a cunoașterii, se află între mediu și intelect. Supoziția unei treceri gra duale de la material la imaterialul pur (inteligibil) este confirmată textual de Toma în următoarele pasaje: (I.11.) [...] în anima sunt nata esse omnia secundum esse immateriale. Est enim anima quodammodo omnia secundum quod est sentiens et
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
în suflet fără materia proprie, dar totuși în acord cu singularitatea și condițiile de individuație care țin de materie. Acesta este gradul simțului care este capabil de a primi speciile individuale fără materie, dar totuși într-un organ corporal. Iar intelectul, care receptează fără un organ corporal speciile abstrase cu totul din materie și de condițiile acesteia, constituie un grad mai înalt și perfect de imaterialitate. (I.12.) [...] quia oportet în intellectu cognoscente recipi aliquid immaterialiter. Et ideo videmus, quod secundum
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
est în fine separationis a materia, cum ab omni poten tialitate sit penitus immunis; relinquitur quod ipse est maxime cognoscitivus, et maxime cognoscibilis (De ver., q. 2, a. 2, co.). [...] deoarece este necesar ca un lucru să fie receptat în intelectul cunoscător într-un mod imaterial. Astfel, vedem că natura cunoașterii se află în acord cu gradul imaterialității din obiecte: căci plantele și cele ce sunt în ferioare nu pot recepta nimic în mod imaterial și, astfel, sunt private de orice
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
din obiecte: căci plantele și cele ce sunt în ferioare nu pot recepta nimic în mod imaterial și, astfel, sunt private de orice cunoaștere, cum reiese din De anima ÎI. Dar simțul receptează speciile fără materie, însă cu condițiile materialității. Intelectul însă receptează speciile purificate și de condițiile materialității. Așa dar, deoarece Dumnezeu este separat de materie, întrucât este lipsit cu totul de orice potențialitate, rezultă că este cel care poate cunoaște cel mai mult și cel ce poate fi cunoscut
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
Ceea ce are un mod de a fi particular și material în obiectele din natură poate fi tot în mod particular a cu condiții de individuație, însă fără materie a într-un organ de simt, pentru ca, mai apoi, să atingă în intelect un grad sporit de imaterialitate și universalitate. Extremele acestei ierarhii a imaterialității sunt modul de a fi sensibil și cel inteligibil. Ceea ce se află între acestea sunt forme care există în diferite grade de imaterialitate: în mediu (aer sau apă
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
ea trebuie să aibă și un mod de a fi imaterial, nu doar unul intențional. Cu cat o formă este mai imateriala, cu atat devine mai inteligibila. În simțuri formă este mai puțin imateriala, deci mai puțin inteligibila decât în intelect, motiv pentru care există o diferență între cunoașterea senzorială, care este legată de individual, și cea intelectiva, care este universală. Îngerul, fiind prin natura lui o ființă complet imateriala, spre deosebire de intelectul uman, a cărui imaterialitate este situată pe o treaptă
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]