15,922 matches
-
despre “aflarea în treabă la români”. “I-aș sugera să citească acele pagini ale lui Țuțea referitoare la aflarea în treabă la români. Este o aflare în treabă fără niciun fel de succes. Din păcate, domnia sa și poate și alți intelectuali își imaginează că un partid poate fi făcut de pe Calea Victoriei. Nu, un partid sau o mișcare politică trebuie pornită de jos în sus, nicidecum din cine-știe-ce ce cotloane ale centrului Bucureștiului. Nu are niciun fel de șansă. Sau, de exemplu
Hașotti: Ungureanu să citească “aflarea în treabă la români”, de Țuțea () [Corola-journal/Journalistic/44615_a_45940]
-
și pur al autocenzurii. Din păcate, astăzi, la noi, cei mai mulți își imaginează că știu. Totul despre toate. Și nu cenzura trebuie blamată, ci folosirea ei în scopuri opresive. Cenzura ca atare este inevitabilă și necesară într-o democrație și orice intelectual care își asumă o răspundere publică e obligat să vegheze la menținerea unor interdicții, fără de care viața socială ar deveni insuportabilă. Știu ce spun: interdicțiile sunt tabuurile moderne. Ele țin de o disciplină care asigură funcționarea corpurilor sociale în condiții
Despre (auto)cenzura necesară by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4463_a_5788]
-
de el. Starețul de la Mănăstirea Petru Vodă făcuse mulți ani de pușcărie politică și știa să deslușească semnele timpului. Semnele sunt peste tot, spunea părintele Iustin Pârvu, sărăcia, foametea, plecarea tinerilor, pribegia lor prin lume după o bucată de pîine, intelectualii noștri care se dedau la cele mai umilitoare ascultări și munci pentru un ban (...). Am ajuns cerșetori ai Europei și ai lumii întregi. Brațul cel mai ieftin de muncă este al bietului român. În ce umilință a ajuns neamul acesta
„Adevărata poveste a unui exorcism“ by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4470_a_5795]
-
trei monoteisme, trad. din germană de Andreea Diana Gierling, București, Ed. Curtea Veche, 2012, 172 pag. Posibilitatea ca un neamț să scrie o carte mustind de sensuri ilicite e cu atît mai mică cu cît intimidarea la care sunt supuși intelectualii germani e ținută azi la un prag de profilaxie liniștitoare. A preveni un rău e mai ușor decît a-l combate, toți știm asta, atîta doar că răul contemporan nu mai vine de la nemți, iar înverșunarea cu care li se
Secundum non datur by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4471_a_5796]
-
că alături de zeul lor mai pot exista și alți zei care să fie vrednici de stimă. Să recunoaștem, rețeta lui Sloterdijk e umanistă și plină de o filantropie bine intenționată, atîta doar că ea suferă de aceeași naivitate pe care intelectualii o dovedesc de obicei cînd e vorba de chestiuni de credință: cad în greșeala de a-și închipui că un fanatic poate fi făcut să se răzgîndească prin argumente logice sau prin replici pline de umor. Că Unul în care
Secundum non datur by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4471_a_5796]
-
lui Bergson, ei i se datorează Premiul Nobel pentru Literatură atribuit filosofului în 1927. An în care Bergson are parte de un al doilea atac, de data aceasta din partea lui Julien Benda, în faimoasa carte intitulată Trădarea clericilor, adică, a intelectualilor, care vizează interesul filosofului pentru problemele politice. Nu considerase Bergson că „elanul vital” este unul și același cu elanul patriotic care i-a mânat pe francezi în războiul mondial? Cu un tată evreu polonez, Bergson nu s-a numărat totuși
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4481_a_5806]
-
locală a USR. Toate aceste prezențe nu au un aer provincial, ci ilustrează convingător ideea că nu neapărat centrul este localizat în capitală, iar periferia în provincie: e posibil să găsim centrul peste tot unde există un nucleu format din intelectuali autentici. În cazul de față, e vorba despre Aurel Pantea, secondat de Cornel Nistea și Mircea Stâncel.) Despre personaje literare și mentalități În revista ARGEȘ (nr. 6) descoperim un eseu de mare întindere, care ni-l arată pe autor, D.R.
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4482_a_5807]
-
și-l conturează ca adevărat protagonist al universului și întâmplărilor trăite”. Autoportretul sui generis de care vorbește Ion Pop îl vedem configurându- se din ceea ce notează naratorul despre teritoriile în care pătrunsese, atât de diferite de acelea din care provenea intelectualul din Est, universitarul clujean trimis, în anii ’70, să predea româna la o universitate din Germania. Din Germania Federală, trebuie precizat. Oricum, viața era altfel decât aceea de unde naratorul venea și, ca altădată Codru Drăgușanu, precursorul de care îi place
Prin teritoriile lui Mircea Zaciu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4492_a_5817]
-
trage, că sunt mii de morți și că armata este alături de popor. O mulțime imensă înconjura centrul civic. Puteai vedea copii de vreo zece anișori, dar și bătrâni care cu o zi înainte mai stăteau la rânduri pe la alimentare, muncitori, intelectuali, ici-colo chiar câțiva militari, ca și cum alarma de grad ,,0” nu ar fi existat pentru ei. Toți vorbeau, într un vacarm greu de imaginat... Cei din spate se împingeau, cu disperare parcă, să ajungă cât mai în față, să se convingă
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
apărut primii la televiziune? Doi actori mari, cunoscuți și iubiți în toată țara, să fie cât mai credibili... Unde nu am dreptate, te rog să mă oprești... sunt obișnuit. Apoi i-au urmat revoluționarii, aleși parcă din tot spectrul social. Intelectuali, muncitori, militari, sportivi, reprezentanți ai tineretului și chiar două-trei femei, să se păstreze o proporție, nu? Mai lipsea un țăran, eventual în costum național, și un șoim, și toată suflarea românească era reprezentată. Au apărut apoi Iliescu și câțiva tovarăși
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
când era corector domnul Pruteanu. Și, referitor la această meserie : este grea, frumoasă și plină de responsabilitate, de ce o ironizați În așa hal, domnule Nistorescu et. comp.? Și mai cere, dacă nu un specialist (ceea ce domnul Pruteanu este), măcar un intelectual (absolvent de liceu) cu temeinice cunoștințe de limba română. Dacă nu știați asta, v-o spun eu, care am corectat destul În viață. Să vedem câte greșeli se fac zilnic pe ecrane; cândva erau sancționate, acum se cer sau nu
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
Cluj, domnul Funar. Orice ar face omul ăsta nu e bine și se Încearcă prin orice mijloace să fie adus după gratii și să i se retragă simpatia alegătorilor; și vreau să spun că printre susținătorii lui sunt foarte mulți intelectuali de marcă ai municipiului Cluj. Cred că asta ar trebui să vă dea de gândit, domnilor! Dar voi nu și nu: că de ce a vopsit băncile și altele În culorile steagului. De ce nu? Sau este Clujul deja În Ungaria că
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
politic În așa fel ca să nu mai fiți nevoit să stați În aceeași bancă cu unii ca Raj et comp. Vă doresc numai bine și Împliniri și dacă tot v-ați făcut o pensie de peste 30 milioane, propuneți și pentru simpli intelectuali revizuirea tuturor pensiilor ca să ne putem permite măcar din când În când câte o carte. Mulțumesc ! Și pentru că am atins măcar un pic domeniul cultură și civilizație, mi-aș permite să dau un exemplu sau chiar două de felul cum
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
În nici un caz. Nu știu a cui proprietate era clădirea, dar primăria și comitetul de cultură județean trebuiau să nu accepte acest jaf la drumul mare, indiferent de suma oferită... Și așa cum se făcea și altă dată, să facă bine intelectualii satului să facă activitate culturală pentru toți și cu toți cei talentați pentru că altfel decad și ei văzând cu ochii. Și această ultimă remarcă este valabilă la modul general și pentru orășeni și pentru săteni. Lăsați crâșmele și discotecile de
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
acestei instituții din zona natală. Acum, la cei 82 de ani, pe carei-a împlinit acest vrednic nepot al lui Mihai Niculăeasa, acel vestit învățător și apostol din RădășeniDumitru Neculăeasa e un bărbat înalt, frumos, drept ca o lumânare, un intelectual plin de distincție, cu ochii mari, adânci, luminoși și frumoși, în care se întrevede sufletul unui Om harnic, cinstit, onest, meticulos, modest, sârguincios, riguros, ca un călugăr benedictin modern, pe care munca l-a fortificat și păstrat, în ciuda timpului, care
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
acesta s-ar fi inspirat din Mein Kampf (1925) a lui Hitler. Cel care s-a angajat să răspundă direct afirmațiilor lui Eliade a fost George Călinescu. Într-o amplă recenzie, el îi recunoaște Profesorului meritul de a fi un intelectual bine informat și, deopotrivă, inventator de idei. Dar numai pentru a-i depista izvoarele într-o lungă listă de autori, dintre care unii fuseseră, dimpotrivă, ținta criticilor sale. Noțiunile de viață, trăire, experiență, structură ar veni de la Dilthey, neliniștea, tragismul
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
veritabil canibal de idei, într-un exemplu tipic de cleptomanie filozofică. O singură voce mai temperată a remarcat existența unei permanente preocupări de a prelucra cât mai personal „împrumutul“. Această sistematică repetare și-a făcut efectul asupra noilor generații de intelectuali, chiar și asupra celor care nu împărtășeau ideologia marxistă. Unele istorii ale filozofiei românești colportau și știrea împrumutului „tăinuit“ din cartea lui Evelyn Underhill, iar o istorie a literaturii interbelice făcea aluzie la el, amintind că s-a „dovedit“ că
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
tăcere transmiterea informației de la Zevedei Barbu la Lucrețiu Pătrășcanu și la epigonii lor târzii, i-a adus chiar acuza de a fi ea însăși o plagiatoare. Cel mai surprinzător a fost faptul că „demonstrațiile“ ei au produs, în urechile unor intelectuali cu simțul măsurii, ecouri mult mai ample decât cele scontate. Astfel, un critic fin și atent a înțeles că este vorba nici mai mult nici mai puțin decât de „transcrierea fără ghilimele a unor fraze“. O fostă studentă a Profesorului
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
să „rețină tipologia“, dar să „simplifice exemplificările“. Sâcâit totuși de reziduurile mnezice el deschide, în mijlocul prelegerii, o paranteză „simptomatică“, „din perspectivă psihanalitică“, despre alchimie, care, după Marta Petreu, provine tot din cartea lui Underhill. Conștientă probabil de noul ei fals intelectual, ea e totuși precaută cu termenii și evită atât „împrumut“, cât și „provine“ sau „preia“. A găsit o inteligentă formulă prin care îl incriminează din nou pe Nae Ionescu fără să o afirme cu subiect și predicat: „Paranteza lui e
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
Petrovici - drept posibile surse ale metafizicii naeionesciene. În prefața cărții sale, Ion Petrovici scrie: „Dintre punctele atinse, autorul atribuie o însemnătate specială criticii pe care a făcut-o metodei bergsoniene, a cărei modă strălucitoare a câștigat o bună parte a intelectualilor noștri și mai ales a tinerimii noastre studioase.“ Poziția metafizică pe care se situează Petrovici nu este potrivnică numai lui Bergson, ci și gândirii lui Nae Ionescu, așa cum se poate vedea în continuarea prefeței sale: „Deosebit de convingerea profundă că bergsonismul
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
fiți un neam de ÎNVINGĂTORI! și veți fi ! Leocadia-Georgeta Carp Iași, 5 decembrie 2001 PARTEA I Maica Domnului poruncește: Du-te și spune oamenilor ! Am visat-o pe Maria M-am născut și am crescut într-o casă de învățători, intelectuali apreciați, dar modești și plini de bun simț. In casa noastră conviețuiau creștini din două religii: mama și bunica (mama din partea mamei) erau catolice, tata ortodox. Noi, copiii, am fost botezați ortodox. când eram mică, tata mă lua la biserică
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
guvernată de întreprinderi, de acești giganți ai lumii moderne. Și aș fi creat institute care să sincronizeze poporul român cu toate cuceririle speciei om, mutate în spațiul valah. Că eu nu contest poporului român că limba lui și geniul lui intelectual îi permit să mute creațiile speciei om la el acasă. AMERICANI Omul, când e singur, poate face fel de fel de unelte. Adică devine american, spun eu. Eu aș scrie peste Statele Unite așa: „Omul este un animal care fabrică unelte
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
cum poți să mai fii colaborator cu un asemenea imperialism? Orice extremă este socialmente insuportabilă, pentru că e lipsită de ideea fundamentală a oricărei societăți bine organizate, ideea de echilibru. Extremele violează ideea de echilibru social. Și poporul, și foarte mulți intelectuali nu pot suporta extremele, iar democrația este ostilă extremelor, care confiscă — și extrema stângă și extrema dreaptă — personalitatea umană. Nu cred însă că extrema dreaptă poate fi gândită în paralel cu cea stângă, cum se face. Extrema dreaptă nu confiscă
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
1989, Doina Cornea, plasând viața de la sate în centrul identității naționale, critica planul de sistematizare și îl avertiza pe liderul comunist că: „lovind în casa țăranului, dumneavoastră loviți în sufletul națiunii”; scrisoarea a fost contrasemnată de mai mulți reprezentanți ai intelectualilor și muncitorilor: Iulius Filip și Dumitru Alexandru Pop, membri fondatori ai Sindicatului liber „Libertatea”, avocatul George Vasilescu, profesorii: Samoilă Popa, Haralambie Circa, Judith Wrabel, Eniko Tabacu, Viorica Hecia, muncitorii: Marin Lupeu, Ioan Voicu, Mihai Torja, arhitecta Melinda Chelu și alți
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
se înțelege mai bine despre ce este vorba, las „să vorbească” faptele. Jurnalul comentat 25 februarie, 2006 Un drum la București: trimis de Universitatea la care lucrez, ca să obțin „acreditarea” Buletinului științific al instituției. Fiind prezentat într-un cerc de intelectuali drept „un bătrân editor de carte”, am surpriza să fiu recunoscut de o cunoștință mai veche. „Nu am uitat de promisiune! - îmi spune, zâmbind, doamna Elise Bacinski. Vreau să vă dau caietul de care v-am vorbit acum șase ani
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]