3,857 matches
-
ele sunt resimțite nu doar în sistemele naturale ci și în sistemul social-economic, nu numai în ariile genetice inițiale ci și până la mari distanțe, uneori pe termen lung. 2.ANALIZA GEOSISTEMULUI Având calitatea de suprasistem, geosistemul este alcătuit din structuri interactive subordonate, fiecare constituită dintr-o multitudine de elemente participante, între care are loc un transfer de materie, energie și informație, pe baza resurselor existente. Originea acestui transfer este variată : abiotică, biotică și social-economică. De asemenea, există în geosistem căi specifice
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
o parte a lumii vii iar prin existența sa socială și prin activitățile pe care le desfășoară este creatorul rațional, al celui de-al treilea sistem, sistemul social-economic. Acesta este integral artificial dar funcționează numai datorită posibilităților oferite de coexistența interactivă cu sistemele naturale. Dată fiind originea sa, sistemul social-economic este extrem de complex. El include societatea umană cu tot ceea ce înseamnă răspândirea ei pe Pămînt, grupările rezultate, activitățile productive și creative pe care le desfășoară și infrastructura corespunzătoare. De asemenea, în
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
evaluarea consecințelor pe termen scurt și mediu nu este totdeauna posibilă. 2.2.Funcțiile geosistemului Geosistemul are o funcționalitate proprie, rezultată din interacțiunile multiple ale componentelor sale. În egală măsură, fiecare din sistemele componente are subunități spațiale și dinamice, legate interactiv. Același tip de legături menține subsistemele și unitățile respective într-o rețea ierarhizată tridimensional. Astfel, fiecare unitate, indiferent de poziția ei în sistem, este legată interactiv cu unitățile de pe același nivel ierarhic, controlează unitățile subordonate și este controlată de una
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
sale. În egală măsură, fiecare din sistemele componente are subunități spațiale și dinamice, legate interactiv. Același tip de legături menține subsistemele și unitățile respective într-o rețea ierarhizată tridimensional. Astfel, fiecare unitate, indiferent de poziția ei în sistem, este legată interactiv cu unitățile de pe același nivel ierarhic, controlează unitățile subordonate și este controlată de una sau mai multe unități sistemice de rang superior. Spre exemplu, un bazin hidrografic este o structură sistemică constituită predominant din componente naturale, având ca unități sistemice
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
mai mare, subordonat nivelului de bază general. Pădurea este un ecosistem care controlează, ca unități subordonate, arborete tinere, poieni cu pajiști rezultate prin despădurire și într-o oarecare măsură sectoare de râu, lacuri, mlaștini aflate în spațiul forestier. În relațiile interactive de subordonare, pădurea este controlată de complexul morfo-climatic și de intervențiile antropice. Un oraș este un sistem alcătuit din unități subordonate ca : rețelele utilitare, infrastructura de producție, spațiul locativ ș.a., cu funcțiile lor specifice. La rândul lui, orașul este subordonat
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
circuitul apei, lanțurile trofice, circuitele de producție și schimb, ș.a.). Mecanismele, dimensiunile, ritmul acestor fluxuri sunt decise, în cea mai mare parte, în interiorul fiecărei structuri sistemice. Această activitate constituie funcționalitatea structurii respective, realizată numai ca urmare a relațiilor de tip interactiv dintre componente și dintre unitatea în cauză și alte unități sistemice. Funcțiile esențiale ale geosistemului, ca și ale oricărei structuri sistemice, presupun acțiuni specializate: a) o serie de componente și interacțiuni sunt operative și realizează execuția (spre exemplu, precipitațiile atmosferice
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
dezvoltarea, cum este cazul așa-numitei "congestii urbane"6, determinată de aglomerarea excesivă a populației și activităților umane, soluționată de regulă prin declanșarea unor procese contrarii, ca periurbanizarea sau contraurbanizarea, corespunzătoare și unor praguri de divergență sau de opoziție. Coexistența interactivă a structurilor geosistemului face ca pe fondul dinamicii sale generale, atât de complexe, praguri extrem de diverse să coincidă sau să se producă cu decalaje. Adesea, multe se combină, se condiționează cronologic și spațial etc. Se constituie astfel premise diferite ale
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
marea sa capacitate de integrare. Pentru desfășurarea în condiții normale a existenței sale biologice și în vederea realizării unui nivel de confort din ce în ce mai ridicat, prin activități productive și creative multiple, societatea umană solicită în mod foarte complex toate structurile și funcțiile interactive ale celorlalte sisteme. În felul acesta, sistemul social-economic este cel mai complicat din întregul ansamblu, având dinamica cea mai rapidă și o capacitate din ce în ce mai mare de a impune transformări importante, nu numai elementelor vii ci și sistemului abiotic. În același
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
negative sunt viu resimțite și de om. Ca rezultat al evoluției îndelungate, al complicării treptate a structurii și funcțiilor sale, în special după apariția omului, după constituirea societății umane și a sistemului social-economic, geosistemul a devenit mereu mai divers. Combinații interactive complexe, abiotice și biotice, social-economice și naturale, constituie baza unor unități sistemice spațiale foarte diferite. Ponderea elementelor structurale social-economice și a unor funcții dirijate antropic este în general din ce în ce mai mare. Pentru acest motiv foarte multe asemenea unități prezintă caracteristici specifice
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
dirijate antropic este în general din ce în ce mai mare. Pentru acest motiv foarte multe asemenea unități prezintă caracteristici specifice, diferite de cele naturale. În ansamblul geosistemului rezultă astfel o mare varietate de tipuri. 2.5. Diversitatea spațială a geosistemului Pe baza complexității interactive menționate, manifestarea în spațiu a diversității geosistemului se exprimă prin unități sistemice spațiale de amploare globală, regională și locală. Astfel, structuri foarte eterogene și cu funcționalități complexe, desfășurate pe arii întinse (domenii, zone), includ unități sistemice mai omogene, de întindere
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
b) Protecția apelor. La fel ca aerul, toate formele de apă pot suferi transformări importante și pe cale naturală, dar acestea nu sunt definitive și nu constituie totdeauna degradări 9. În schimb, aria sistemică social-economică reduce frecvent (sau chiar distruge) mecanisme interactive naturale care reglează bilanțul hidrologic și care permit tuturor categoriilor de ape să-și controleze compoziția chimică și calitățile fizice. Protecția apelor începe tot de la sursele de agresiune, apele uzate (din industrie, agricultură, așezări umane, servicii diverse) fiind trecute prin
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
deosebit societatea umană. Frecvent transformate și chiar agresate, pierzând uneori o seamă de elemente inițiale, comunitățile respective sunt printre cele mai sensibile componente ale geosistemului. Fiind forme de viață, degradarea lor atrage cel mai rapid atenția oamenilor. Concomitent, multe raporturi interactive care există în sistemele vii sunt prea puțin percepute. Este motivul pentru care, spre exemplu, tăierea rasă a pădurii impresionează mai puțin decât răspândirea, datorată neglijenței umane, a unor boli grave ale speciilor de animale crescute pentru consum curent. Protecția
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
2. Conservarea geosistemului 3.2.1.Noțiuni generale de conservare Conservarea reprezintă un segment special al protecției. Sensul său este acela de păstrare. Înțelegerea corectă a structurii și funcționalității geosistemului obligă la asigurarea integrității tuturor elementelor structurale și a legăturilor interactive. Astfel, devine clar că acțiunile de conservare nu se pot limita numai la unul dintre cele două domenii (structural sau funcțional). Desigur, fiecare element structural are rolul său bine definit în sistem, încât absența oricăruia se repercutează grav asupra celorlalte
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
nu se pot limita numai la unul dintre cele două domenii (structural sau funcțional). Desigur, fiecare element structural are rolul său bine definit în sistem, încât absența oricăruia se repercutează grav asupra celorlalte. În același fel însă, dispariția unor relații interactive determină disfuncții, adesea pe termen lung. Mai mult, unele structuri sistemice fiind foarte vechi, rare, deosebit de originale sau reprezentând verigi unice în lanțuri evolutive ș.a.m.d, au valoare patrimonială, încît conservarea lor se impune cu atît mai mult (spre
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
Eforturile de protejare și conservare a unor regiuni litorale sau interioare sunt rezultatul convergenței acțiunilor inițiate nu numai la nivel global și regional ci și al comunităților locale. Caracterul unitar al Planetei noastre este rezultatul coexistenței structurale și al funcționalității interactive, specifice, a naturii și societății umane. Această unitate este receptată în zilele noastre destul de inegal dar o serie de realități alarmante, cu incidență largă, impun o conștientizare rapidă a ei. Spre exemplu, sunt din ce în ce mai greu suportabile consecințele, uneori dezastruoase, ale
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
mereu mai agresivă și discriminatorie a relațiilor interumane, socio-profesionale, sociale-economice, politice etc. Acestea și multe alte semne și situații de dereglare a funcționalității geosistemice impun omului ca pe lângă apartenența organică la propriul sistem să-și asume responsabil condiția de participant interactiv la viața Planetei. Eficiența soluțiilor pe care trebuie să le conceapă, pertinența opțiunilor pe care trebuie să le formuleze, uneori în timp foarte scurt, nu-i asigură însă o poziție confortabilă în sistem și nu-l feresc de riscul erorilor
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
ale zonei temperate, rezistă elemente relicte ale fostei tundre arctice din perioadele glaciare, ambele formațiuni fiind echilibrate și viguroase. Alături de multe alte secvențe evolutive, aceasta demonstrează clar, capacitatea de autoreglare a structurilor naturale. Funcționalitatea sistemică impune însă tuturor participanților prezența interactivă a fiecăruia dintre ei. Astfel, existența biologică a omului și activitățile umane au solicitat din ce în ce mai mult potențialul sistemelor naturale. Utilizarea în forme mereu mai diversificate a acestui potențial a determinat însă transformări puternice ale tuturor structurilor implicate. Așa se explică
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
nici un loc din lume nu sunt ferite în mod absolut de consecințele degradării relațiilor social-economice și politice, deoarece coexistența sistemică transmite, amplifică, diversifică, frecvent agravează și generalizează aceste efecte negative. 3.PROBLEME ACTUALE ȘI DE PERSPECTIVĂ ALE ANSAMBLULUI GEOSISTEMIC Coexistența interactivă a structurilor naturale și social-economice în geosistem, capacitatea de influență reciprocă și impactul antropic mereu mai puternic, atât asupra propriului sistem al omului, cât și asupra celor naturale, generează o serie de probleme importante care implică întregul ansamblu sistemic. 3
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
le-a impus structurilor naturale, constituirea unei suprastructuri social-economice, diferită de cele naturale, au complicat foarte mult întregul geosistem. Etapa îndelungată de acțiune umană orientată exclusiv în scopuri utilitare cedează mereu mai rapid locul unor faze de reconsiderare a legăturilor interactive dintre om și natură. Expresia cea mai rațională a acestei atitudini este organizarea și amenajarea spațiului. Acțiunile întreprinse în acest scop sunt orientate către respectarea structurii ordonate a geosistemului și armonizarea activității antropice cu funcționalitatea sistemelor naturale. Integrarea sistemului social-economic
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
Școala „Ion Ghica”, Iași Inst. Genoveva Gațu, Colegiul Național, Iași Pe lângă metodele tradiționale, care și-au păstrat valoarea, mai ales dacă sunt folosite În cele mai potrivite momente din lecție, un rol tot mai important l-au căpăta noile metode interactive care, deși necesită mai mult timp, au darul de a ușura munca elevilor, care Își Însușesc mai repede cunoștințele, Înțeleg logica evenimentelor și se obișnuiesc cu lucrul În echipă. Rolul cadrului didactic s-a schimbat. Astfel, Învățătorul nu mai este
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Vasilica Iloaia, Genoveva Gaţu () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93549]
-
cunoștintelor; să servească drept model În legăturile interpersonale și să Încurajeze interacțiunile cooperante dintre elevi. Metodologia diversificată, Îmbinarea dintre activitățile de cooperare, de Învățare În grup, cu activitățile de muncă independentă reprezintă o cerință primordială În educația postmodernistă. Specific metodelor interactive de grup este faptul că ele promovează interacțiunea dintre mințile participanților, dintre personalitățile lor, ducând la o Învățare mai activă și cu rezultate evidente. Aceste metode interactive de grup se pot clasifica după funcția lor didactică În: 1. metode de
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Rodica Focşa () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93546]
-
activitățile de muncă independentă reprezintă o cerință primordială În educația postmodernistă. Specific metodelor interactive de grup este faptul că ele promovează interacțiunea dintre mințile participanților, dintre personalitățile lor, ducând la o Învățare mai activă și cu rezultate evidente. Aceste metode interactive de grup se pot clasifica după funcția lor didactică În: 1. metode de predare-Învățare interactivă: - metoda predării/Învățării reciproce (Reciprocal teaching - Palinscar); - metoda Jigsaw (Mozaicul); - citirea cuprinzătoare; cascada (Cascade); - metoda Învățării pe grupe mici - STAD (Student Teams Achievement Division); metoda
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Rodica Focşa () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93546]
-
grup este faptul că ele promovează interacțiunea dintre mințile participanților, dintre personalitățile lor, ducând la o Învățare mai activă și cu rezultate evidente. Aceste metode interactive de grup se pot clasifica după funcția lor didactică În: 1. metode de predare-Învățare interactivă: - metoda predării/Învățării reciproce (Reciprocal teaching - Palinscar); - metoda Jigsaw (Mozaicul); - citirea cuprinzătoare; cascada (Cascade); - metoda Învățării pe grupe mici - STAD (Student Teams Achievement Division); metoda turnirurilor Între echipe - TGT (Teams/Games/Tournaments); - metoda schimbării perechii (Share-Pair Circles); metoda piramidei; Învățarea
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Rodica Focşa () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93546]
-
de exemplu, fixată tema „Înaintașii noștri au fost neînvinși” și se va desfășura pe o durată de câteva săptămâni. Ca metode și strategii se folosesc: observarea, conversația, explicația, dramatizarea, jocul de rol, activitatea independentă și pe echipe și unele metode interactive („Știu - Vreau să știu - Am Învățat”, „Ciorchinele”, „Turul galeriei”). În perioada fixată pentru desfășurarea temei elevii vor realiza individual sau pe echipe compuneri, eseuri, versuri, scenarii pentru jocuri de rol, desene, colaje etc. Pentru Însușirea noțiunilor la lecțiile de istorie
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Miron Petru, Miron Doina () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93550]
-
parcurilor naționale urmărește trei scopuri principale: protecția diversității biologice și a siturilor vulnerabile; recreerea și educația ecologică a publicului; dezvoltarea durabilă a comunităților locale. Situri protejate Suprafața este de obicei mai mică de 1000 de hectare, și reprezintă biocoridoare, elemente interactive sau biocentre de importanță regională sau locală. Poate fi și o zonă cu o populație stabilă de animale și plante, minerale și fosile, cu valoare științifică, culturală sau educațională, sau părți de natură modificate de om, în principal rezervoare de
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]