9,535 matches
-
sunt mai bine cunoscute. în schimb, am avut și bucurii intense, la descoperirea cărților rare, pe care le-am strîns în decurs de o jumătate de veac. Cele mai multe ,truvaiuri", ca să nu le zic ,găselnițe", le-am obținut în acei ani interbelici, epoca de aur a anticariatului bucureștean de cărți. Tot la frații Pach am achiziționat documente vechi, iar la ultimul dintre frații Șaraga, mutat la București, bătrîn și bolnav, am găsit actul originar de împărțeală între urmașii direcți ai lui Grigore
texte inedite by Șerban Cioculescu () [Corola-journal/Memoirs/10967_a_12292]
-
din diferite motive. Dosarele biografice ale scriitorilor influențează mediatizarea, receptarea și omologarea operelor lor. Un asemenea caz de eludare sistematică îl constituie cel al scriitorului Alexandru Ștefanopol (1891 - 1974), de profesie inginer silvic, supraviețuitor în perioada comunistă al vieții literare interbelice. Intâmplarea face ca împrejurări biografice să mă apropie de persoana sa, deși aceasta se petrecea în copilărie. Locuia pe o stradă alăturată (Rodiei 31) și era bun prieten - împreună cu soția sa Elena Papatănase, profesoară de geografie și o persoană de
Un scriitor uitat by Mihai Sorin Radulescu () [Corola-journal/Memoirs/11633_a_12958]
-
persoană de mare distincție - cu bunicii mei materni. Planează așadar asupra mea posibile acuzații de judecăți a priori subiective, de amatorism - pentru că profesia mea nu este cea de istoric literar - și de nostalgie paseistă, pentru că încerc să evoc un scriitor interbelic uitat. Și totuși, dincolo de aceste posibile învinuiri, Alexandru Ștefanopol merită cel puțin această rememorare. De curând, ce-i drept, într-o revistă bucureșteană, romanul său despre mahalaua Grant a fost folosit cu tendință pentru a fi puse în lumină aspectele
Un scriitor uitat by Mihai Sorin Radulescu () [Corola-journal/Memoirs/11633_a_12958]
-
într-o istorie a prozei românești. Impresionează frumusețea reconstituirilor de epocă, arhaismele evocatoare, folosite însă cu măsură. Nici urmă de dilentatism în această proză care, deși publicată în 1971, este o "relicvă" - în accepția pozitivă a acestei noțiuni - a literaturii interbelice. Al.Ștefanopol nu este însă un scriitor vetust, iubirile din scrierile sale sunt năvalnice și pătrund parcă în actualitate, deși decorul lor este unul istoricizant. Majoritatea personajelor sale sunt reale, fie că este vorba de familia lui Mihai Viteazul sau
Un scriitor uitat by Mihai Sorin Radulescu () [Corola-journal/Memoirs/11633_a_12958]
-
lui Patapievici ori A L Șerban,dar scufundat definitiv de balastul unor sentințe stupefiante de genul:”românii postdecembriști au aflat de stingă/dreapta din secolul XIX”. Păi ce te faci dom-le Bucurenci(afirmația,citată aproximativ, iti aparține)cu perioada interbelică sau antebelica?! Pe urma mai vine cineva și zice că “trusturile de presă apartinind marilor corporații nu pot înțelege NAȚIONALIZAREA făcută de un REGIM REVOLUȚIONAR”!!! Sau:”mânăstirile sînt modele de republici comuniste”!!! Păi cu tipul ăsta de analogie funanbulesca, putem
Stanga buna, ziua buna by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82986_a_84311]
-
interpretate, ci și cu sine" (Antonio Patraș). în adevăr, ocupîndu-se, de pildă, de memorialiști, Florin Faifer este el însuși un memorialist: el evocă acum, cunoaște prea bine faptele și, de aceea, le îmbracă în faldurile povestirii: Ion Ghica, Iorga, dramaturgi interbelici (Victor Eftimiu, a cărui imensă operă e contabilizată nu fără maliție, Victor Ion Popa, Cella Serghi, M. Sebastian, Al. Kirițescu sînt profiluri de dramaturgi dintr-o posibilă și probabilă istorie a dramaturgiei noastre), Paul Celan ("văzut" prin lentila memorialisticii lui
Hermes și istoria literaturii by Ioan Holban () [Corola-journal/Imaginative/10089_a_11414]
-
resuscitează, din amănunte caracteristice, un destin, traseul elocvent al unei vieți și al unei opere. Exegezele lui Constantin Ciopraga din această perioadă, în special acelea despre Calistrat Hogaș, G. Topârceanu și Hortensia Papadat-Bengescu, au repus în circulație valori ale literaturii interbelice a căror specificitate era, în epocă, în bună măsură, distorsionată. Cea de-a doua etapă a activității lui Constantin Ciopraga prinde contur îndată după 1970 și este marcată în principal de volumele Personalitatea literaturii române (1973), Mihail Sadoveanu (1981), Poezia
Constantin Ciopraga, nonagenar Eseu lexicografic by Dan Mănucă () [Corola-journal/Imaginative/10592_a_11917]
-
București pe Elisabeta Ionescu, sora lui rămasă în țară, să pot înțelege retrospectiv cine era omul pe care îl avusesem în față pentru căteva ore la Freiburg. Povestea vieții acestui om, desfășurată pe fundalul unei lumi ce începe în perioada interbelică și se continuă pînă astăzi, reproduce răsturnările dramatice ale epocii de atunci: o viață distrusă și refăcută din nou, dar trăită mereu în orizontul de amintire pe care țara din care plecase i-l întipărise de timpuriu. Despre această viață
Paul Miron la 80 de ani by Sorin Lavric () [Corola-journal/Imaginative/10560_a_11885]
-
satul Ciutura, județul Soroca, este urmărit de prozatorul basarabean din anii de dinainte de Primul Război și până în 1945, în prima parte, iar în a doua sunt înfățișate efectele colectivizării. }ăran sărac, Onache Cărăbuș, figura simbolică a gospodăriei țărănești din perioada interbelică, are aceeași fire independentă și același conservatorism ca Ilie Moromete, nu însă și același spirit ironic incisiv. De altfel, critica de la Chișinău îl raportează pe Ion Druță mai frecvent la Mihail Sadoveanu decât la Marin Preda. Ca filiație recunoscută de
Cântarea Basarabiei by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/10014_a_11339]
-
o introducere despre rostul jocurilor în societate, despre alienarea noastră, care ne jucăm singuri la PC, față de strămoșii care se jucau în grup socializîndu-se. Vreau să ajung mai repede la țintă: jocurile din societatea românească așa cum le zugrăvește literatura. Lumea interbelică de la noi, ca și secolul XIX au fost foarte ludice, Bucureștiul excela, dar cazinourile din Constanța, capodoperă Art Nouveau, din Sinaia și alte stațiuni nu erau niciodată goale. Se juca tare și în familii, nu numai la Arnoteni, și nu
Trecute vieți de fanți și de birlici by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/10624_a_11949]
-
mai mari a directivelor P.C.R. prin politrucii săi cei mai înverșunați, care au exercitat o adevărată teroare pentru impunerea dogmatismului critic, a realismului socialist și pentru eliminarea sau denaturarea celor mai înalte valori ale literaturii române clasice și ale celei interbelice. Ana Selejan a consultat peste 40 de periodice care s-au implicat în dezbaterea culturală. Vasta materie este foarte bine sistematizată, autoarea lucrează cu documentele pe masă, nu o dată lăsându-le să vorbească singure. Comentariul ne apare ca al unui
Literatura română și comunismul by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/10332_a_11657]
-
de orientare ideologică. Modelul cultural era firește cel sovietic. Politrucii simțeau din ce în ce mai mult nevoia unei critici marxist-leniniste, adică, prin excelență, ideologică. Acum, se afirmă zgomotos și amenințător, notează Ana Selejan, destructiv în privința literaturii române clasice și mai ales a celei interbelice: Ion Vitner, Nicolae Moraru, Sorin Toma, Ov. S. Crohmălniceanu, Paul Georgescu, Mihail Novicov ș.a. Autoarea cărții urmărește polemica acerbă dintre "cele două tabere", de o parte, Dreptatea, de alta, Scânteia, dintre Corneliu Coposu și Zaharia Stancu. Pozițiile opuse cunoscute, independența
Literatura română și comunismul by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/10332_a_11657]
-
Ioan Papazoglu, Istvan Prihoda, Camelia Mitea, Popovici, Petru Diaconu dar și unor artiști promițători ai zilelor noastre: Iulian Bordianu, Victoria Ceban și Alexandru David au fost licitate cu sume impresionante, cel mai scump obiect fiind tabloul “Peisaj case din perioada interbelică” adjudecat cu suma de 10.100 de lei de un om de afaceri ieșean. Tot în cadrul licitației invitații au putut opta pentru plimbări cu limuzine de epocă, ședințe foto, cursuri de dans, vinuri de colecție, rochii și poșete special create
Balul de La Castel a mobilizat 100.000 lei pentru copiii cu dizabilități din Iași [Corola-blog/BlogPost/95323_a_96615]
-
epoca, premii pe masura și mâncăruri pe orice gust. Spre deosebire de anii trecuți, fiecare perioadă din istoria berii va fi marcată de întreceri și personaje specifice: jongleri din perioada medievală, statui vii, fotografi și concursuri de aruncare a cercurilor din epoca interbelică, iar “mașină de dans” și animatoarele pe role îi vor trimite pe invitați direct în era disco. În prima seară vor cânta formațiile Zero și Compact, sâmbătă va cânta Vunk și Holograf iar în ultima zi Pasărea Colibri. Se anunță
Concurs: Serbarile Timisoreana 2009 @ Iasi 31 iulie - 2 august [Corola-blog/BlogPost/95646_a_96938]
-
când am încercat prima oară să întru la filosofie, în București, Victor era vărul meu de gradul doi, și pentru că urma să se căsătorească, avea o iubită splendidă, artist plastic, artist decorator, studentă la Belearte, cum se zicea în perioada interbelică, la IAP. Asa cred că se numea pe atunci, UNARTE acum, am rămas blocată într-o dragoste platonică pentru a nu fi nevoită să să mă împreunez cu vreun trup masculin, am rămas blocată în împreunarea această nefirească, într-un
ROMANUL DIANEI -CONTINUARE de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1885 din 28 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384767_a_386096]
-
Oana Băluță Încă de la apariția primelor gazete românești, presa a avut un rol esențial ca instrument de construire a identității, de reprezentare a vieții și a diferitelor categorii sociale, culturale, morale. În perioada interbelică, o dată cu creșterea numărului de publicații a crescut și importanța acestui organ de informare, care, spre deosebire de reviste sau cărți, constituia o sursă mult mai accesibilă „contemporanilor”, fie din motive de timp, de priză la actualitate sau datorită lipsei de interes față de
Eternul feminism în presa interbelică by Oana Băluță () [Corola-journal/Imaginative/13368_a_14693]
-
informare, care, spre deosebire de reviste sau cărți, constituia o sursă mult mai accesibilă „contemporanilor”, fie din motive de timp, de priză la actualitate sau datorită lipsei de interes față de o lectură care depășește „limita” de 4-6 pagini. În ciuda diversității, în publicistica interbelică variabila sex continuă să orienteze existențele și să fabrice diferențe, dovada fiind numărul femeilor care este foarte mic atât din punct de vedere al creației, cât și ca apariție în paginile ziarelor și revistelor. O privire atentă asupra principalelor publicații
Eternul feminism în presa interbelică by Oana Băluță () [Corola-journal/Imaginative/13368_a_14693]
-
femeii, cum este Acțiunea feministă. În sfera socialului sunt prezente și publiciste, dar care prezintă aproape numai știri feministe - Lumea. Bazar săptămânal rezervă o rubrică Otiliei Cazimir unde socialul, culturalul își fac apariția în publicistica feminină. O excepție în publicistica interbelică o constituie Sanda Popescu care semnează în Jurnalul literar recenzii de carte și realizează portrete ale diferitelor personalități culturale; dar și Revista scriitoarei, unde Aida Vrioni și Constanța Hodoș semmnează „Cronica artistică” respectiv pe cea „dramatică”. În ceea ce privește imaginile feminine prezentate
Eternul feminism în presa interbelică by Oana Băluță () [Corola-journal/Imaginative/13368_a_14693]
-
deloc agreate de pana acidă a papagalului Coco; voi menționa două articole a căror lectură este elocventă: Badea Ion și feminismul din 28 noiembrie 1928, Lăsați femeile să vie la mine - 8 iulie 1929. Un alt aspect particular al publicisticii interbelice îl constituie asumarea scriiturii. Sunt multe cazurile în care articole aparținând sferei „idilismului” nu sunt semnate sau cel mult prezintă inițiale sau pseudonime, cu rezonanțe speciale: Valeriu, Medora, Novatella - reprezentative sunt publicațiile Jurnalul femeii, Domnița, Magazinul. Însă, o dată cu schimbarea conținutului
Eternul feminism în presa interbelică by Oana Băluță () [Corola-journal/Imaginative/13368_a_14693]
-
destin, publicistica privind emanciparea femeii este, în general, ocolită de pseudonime - cum sunt, de exemplu, articolele semnate de Valentina D. Focșa, Margareta Paximade Ghelmegeanu în Acțiunea feministă, Hortenisa Papadat-Bengescu - Sburătorul, Adela Xenopol, Alexandrina Cantacuzino - Revista scriitoarei ș. a. În urma acestor „lecturi interbelice” se poate constata că în ceea ce privește femeile, există un partaj în publicistică în funcție de sex, ceea ce face ca vizibilitatea mediatică a femeilor să fie redusă, reprezentarea în spațiul public - statică și stereotipă, iar oferta de modele - sumară.
Eternul feminism în presa interbelică by Oana Băluță () [Corola-journal/Imaginative/13368_a_14693]
-
nu aievea. Ai vrea să fii la fel cu Luci din vis. Crede-mă, pentru asta, singurul meu ajutor este să nu-ți spun visul.” (96) Leonid Dimov continuă din acest punct de vedere linia de evoluție a literaturii noastre interbelice, care urmărise, prin personaje precum “rusoaica” lui Gib Mihăescu, decantarea realului în imaginar, sublimarea femeii reale în iubită fantasmatică.3 Erosul este folosit așadar ca un stimulator al activității imaginare. Hrănindu-se la sursa sa de energie, visul capătă acea
Profil Leonid Dimov by Corin Braga () [Corola-journal/Imaginative/13342_a_14667]
-
ambițiile sale, împărtășind de altfel, de câteva decenii bune, ifosele de capitală, acești București nu mai seamănă deloc cu ceea ce vedem astăzi. Deși corespondențe există încă nenumărate, atmosfera și originalitatea și le-a pierdut în cataclismele veacului. Privind fotografiile Bucureștiului interbelic, realizezi spontan că ele au mult mai multe în comun cu cele ale lui Henri Stahl, inserate la finalul volumului Bucureștii ce se duc (a treia ediție în 2003) - decât ar putea avea, oricât de analitic și de perseverent, cu
LECTURI LA ZI by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Imaginative/13591_a_14916]
-
nu aievea. Ai vrea să fii la fel cu Luci din vis. Crede-mă, pentru asta, singurul meu ajutor este să nu-ți spun visul.” (96) Leonid Dimov continuă din acest punct de vedere linia de evoluție a literaturii noastre interbelice, care urmărise, prin personaje precum “rusoaica” lui Gib Mihăescu, decantarea realului în imaginar, sublimarea femeii reale în iubită fantasmatică.3 Erosul este folosit așadar ca un stimulator al activității imaginare. Hrănindu-se la sursa sa de energie, visul capătă acea
Profil Leonid Dimov by Corin Braga () [Corola-journal/Imaginative/13351_a_14676]
-
vremea respectivă aflat de abia la începutul carierei sale într-ale condeiului, șansa de a apărea în emisiunea sa muzicală de prestigiu. Purtați pe firul amintirii, pătrundem apoi în casa Ninei Cassian din localitatea 2 Mai, un avatar al Balcicului interbelic, printre participanți nenumărați la cenaclul și seratele ținute în mod curent aici. Epoca despre care se vorbește în titlu, cea postbelică, de până în 1989, este redată în culori luminoase, umbrele inerente fiind suprimate sau relegate în sfera anecdoticului și a
LECTURI LA ZI by Irina Marin () [Corola-journal/Imaginative/13708_a_15033]
-
însă îi știau numele destul de bine, din simplul motiv că, ani la rînd, Universul, ziarul din strada Brezoianu, i-a publicat articolele. Bucureștii și bucureștenii de azi din cartea de amintiri a lui Victor Bilciurescu sînt mai degrabă cei ai interbelicului tîrziu, decît cei ai anilor de după război. Pentru a ajunge în Bucureștii de ieri, cititorul trebuie să coboare, odată cu amintirile autorului, încă șaptezeci de ani în urmă. Și ceea ce descoperă e un oraș anacronic: "Pavaj nu se pomenea în Bucureștii
LECTURI LA ZI by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13681_a_15006]