3,324 matches
-
în cazul în care obiectul dependenței este suspendat, instalîndu-se starea de lipsă. b) dependență psihică, caracterizată printr-o dorință imperioasă de repetare a acțiunii cu obiectul dependenței, în lipsa căruia subiectul poate manifesta o stare depresivă, anxioasă. Din perspectiva psihologiei sociale, interdependența este definită ca trebuința de a fi cu alții, izvorîtă din nevoia de atașament existentă în fiecare individ în măsuri diferite. Interdependența se manifestă, așadar, prin tendința spre contact social, prin căutarea de legături, prin înalta valorificare a acestora. Trebuința
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
a acțiunii cu obiectul dependenței, în lipsa căruia subiectul poate manifesta o stare depresivă, anxioasă. Din perspectiva psihologiei sociale, interdependența este definită ca trebuința de a fi cu alții, izvorîtă din nevoia de atașament existentă în fiecare individ în măsuri diferite. Interdependența se manifestă, așadar, prin tendința spre contact social, prin căutarea de legături, prin înalta valorificare a acestora. Trebuința de afiliere este una din trebuințele sociale de baz\ regăsite în bine cunoscuta piramidă a trebuințelor a lui A. Maslow, fiind expresia
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
așadar, prin tendința spre contact social, prin căutarea de legături, prin înalta valorificare a acestora. Trebuința de afiliere este una din trebuințele sociale de baz\ regăsite în bine cunoscuta piramidă a trebuințelor a lui A. Maslow, fiind expresia relației de interdependență. Relația evocată reprezintă echivalentul colectivismului în plan individual, în contextul raportării la grup și culturi. în cadrul legăturilor cu ceilalți, persoana își manifestă particularitățile sale unice, distinctive. Structura independentă se caracterizează printr-un "Eu delimitat, dar unitar, ferm, separat de contextul
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
importante rezultate în urma acestui studiu a fost aceea că ierarhia universală a valorilor este în mai mică măsură caracteristică societăților cu un grad foarte scăzut de industrializare și cu o structură ierarhică a familiei caracterizată printr-un grad înalt de interdependență și foarte puțin spațiu pentru viața privată (Schwartz, 2001, pp. 284-288). Alți cercetători au adus argumente diferite pentru a explica situarea valorilor de bunăvoință și autodirecționare pe primele două locuri în ierarhia sistemului de valori (Frost, Frost, 2000, p. 726
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
transcenderea sinelui, întărirea sinelui, deschiderea spre schimbare și conservarea valorilor, folosind indicatorii agregați după metodologia propusă de psihologul israelian. Bazîndu-ne pe scorurile agregate ale acestor dimensiuni, am măsurat mai apoi două variabile bipolare, și anume: 1. Valorile dependenței versus valorile interdependenței: deschidere spre schimbare conservare. Un scor pozitiv reflectă valori ridicate ale orientării sinelui, stimulării și hedonismului și valori scăzute de conformare, tradiție și siguranță. Un scor negativ reflectă contrariul. Gheorghiu, Vignoles și Smith (2010) au observat că scorurile naționale pe
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
reprezintă încă un exemplu al legăturilor dintre implicitul social deresponsabilizant și nevoia de plasare în rețelele sociale eficace. De asemenea, relația negativă dintre cinismul social și independență (r = -0,29, p < 0,05) indică și la nivel interpersonal "chemarea" către interdependență, cu atît mai pregnantă cu cît înclinația cinică este mai pronunțată. Astfel, personajul sociologic majoritar din mediul educațional se arată a fi angajat în relații manipulative (corelația între cinism social și Mach este r = +0,41, p < 0,01), încărcate
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
grup social, generînd self-ul interdependent și reprezintă expresia nevoii de relaționare sau afiliere (Kagitcibasi, 1994, apud Spector et al., 2001a, p. 817). Colectiviștii promovează aderarea la norme, respectul față de autorități sau față de cei mai în vîrstă, consensul grupului, conformismul, interdependența și succesul de grup. Colectivismul este asociat cu rolurile stabile, ierarhizate și cu încurajarea proprietății colective. Istoria constructului începe în Antichitate, temele individualism/ colectivism apărînd în Republica lui Platon, iar cele legate de valorile individualiste, în învățăturile sofiștilor. Individualismul a
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
a precizat anterior, idiocentrismul și alocentrismul (Triandis, Suh, 2002, p. 140). Idiocentrismul și alocentrismul sînt atribute ale personalității, adesea ortogonale unul altuia. Idiocentrismul subliniază încrederea în sine, competitivitatea, unicitatea, hedonismul și distanța emoțională față de in grup. Alocentrismul se definește prin interdependență, sociabilitate, integritate familială, considerarea nevoilor și dorințelor membrilor grupului de apartenență, sentimentul de apropiere în relațiile cu ceilalți membri ai grupului. Este posibil ca un individ să aibă un scor înalt atît la alocentrism, cît și la idiocentrism, deși acestea
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
colectivismul african este asociat cu o legătură mai pronunțată între dimensiunile autonomie-social (de genul independent-interdependent) și abstract-specific (precum general-concret) ale self-ului decît în colectivismul Orientului îndepărtat. De asemenea, africanii nativi, vorbitori de limbi autohtone, înregistrează scoruri mai ridicate la interdependență decît vorbitorii de limbă engleză. 8.3.6. Culturile asiatice Vietnamul de Sud Vietnamul de Sud este o societate agrară, aproximativ 60% dintre cetățeni locuind în mediu rural, 65% din aceștia fiind fermieri. Influența predominantă în cultura vietnameză a avut
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
1988; Triandis, Leung et al., 1985) și intercultural (Triandis, Bontempo et al., 1988; Triandis, McCusker, Hui, 1990). Aceste măsurători au evidențiat faptul că individualismul include idei ca: independență și încredere în sine, distanță față de in-grup, competiție și hedonism. Colectivismul include interdependența, sociabilitatea și integritatea familială. Triandis (2000) a examinat contrastul individualism-colectivism, utilizînd analiza activării interdependenței. Atunci cînd există interdependență promovată (obiectivele individuale și grupale sînt compatibile), avem de-a face cu un tipar colectivist. în situația în care interdependența rezultă din
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
McCusker, Hui, 1990). Aceste măsurători au evidențiat faptul că individualismul include idei ca: independență și încredere în sine, distanță față de in-grup, competiție și hedonism. Colectivismul include interdependența, sociabilitatea și integritatea familială. Triandis (2000) a examinat contrastul individualism-colectivism, utilizînd analiza activării interdependenței. Atunci cînd există interdependență promovată (obiectivele individuale și grupale sînt compatibile), avem de-a face cu un tipar colectivist. în situația în care interdependența rezultă din obiective corelate negativ, apare conflictul. Cînd nu se poate însă proba nici o legătură între
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
măsurători au evidențiat faptul că individualismul include idei ca: independență și încredere în sine, distanță față de in-grup, competiție și hedonism. Colectivismul include interdependența, sociabilitatea și integritatea familială. Triandis (2000) a examinat contrastul individualism-colectivism, utilizînd analiza activării interdependenței. Atunci cînd există interdependență promovată (obiectivele individuale și grupale sînt compatibile), avem de-a face cu un tipar colectivist. în situația în care interdependența rezultă din obiective corelate negativ, apare conflictul. Cînd nu se poate însă proba nici o legătură între obiectivele personale și grupale
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Colectivismul include interdependența, sociabilitatea și integritatea familială. Triandis (2000) a examinat contrastul individualism-colectivism, utilizînd analiza activării interdependenței. Atunci cînd există interdependență promovată (obiectivele individuale și grupale sînt compatibile), avem de-a face cu un tipar colectivist. în situația în care interdependența rezultă din obiective corelate negativ, apare conflictul. Cînd nu se poate însă proba nici o legătură între obiectivele personale și grupale, atunci se impune individualismul. Individualiștii sînt socializați în vederea autorealizării și a independenței, pe cînd colectiviștii sînt educați să fie conformiști
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
registru care garantează comportamentul responsabil de menținerea structurii societății este (3) ierarhia vs (4) egalitarismul. Indivizii, trăind într-o comunitate în vecinătatea "celuilalt", trebuie să ia în considerare binele comun, să se coordoneze cu ceilalți și să administreze corespunzător această interdependență socială care nu poate fi evitată. La un pol al acestei dimensiuni-sinteză se află situația caracterizată de diferențe de putere și sisteme ierarhice de roluri bine stabilite, în care indivizii sînt socializați și sancționați dacă nu se supun obligațiilor și
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
să valorizeze și să urmărească independența și realizarea individuală, fenomen care a dus la dezvoltarea încrederii în controlul exercitat de propria persoană asupra evenimentelor. Societățile colectiviste promovează armonia în relațiile interpersonale și solidaritatea între membrii grupului, fapt ce a accentuat interdependența și realizările grupului, determinînd astfel credința în controlul exercitat mai de grabă de ceilalți decît de sine. Un alt aspect care merită semnalat se referă la relația dintre LOC și variabila independentă de status "vîrstă". Rodin (1986) a susținut că
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
independență-interdependență; stimă de sine; internalism-externalism; autodeterminare, la care s-a adăugat, în plan secund, structura valorică a personalității. Probele aplicate unor eșantioane generaționale reprezentative ("generația 20", "35" și "50"), alcătuite din 1.481 de subiecți, au evaluat următoarele dimensiuni: independență interdependență (Singelis, 1994), stimă de sine (Rosenberg, 1965), locul controlului (Rotter, 1964, 1975), autodeteminare (Sheldon, Ryan, Reis, 1996), la care s-a adăugat matricea valorică SVS a lui S. Schwartz și a colaboratorilor săi (2000, 2005, 2010), combinînd o metodologie cantitativă
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
o serie de trăsături de personalitate. Pentru examinarea acestei "înfruntări" simbolice între cele două modele explicative, am selectat probele evocate, iar primul nivel al realizării designului cercetării a grupat o serie de atitudini fundamentale implicite: față de integrarea în rețelele sociale (interdependență independență INT-IND), față de sine și reușita de sine (stima de sine SE); față de "explicarea primară a lumii" (atribuirile locus of control LC) și față de "stăpînirea propriei vieți" (autodeterminarea AS+PC = SD). Portretele globale intergeneraționale, în registrul atitudinilor sociale fundamentale, sînt
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
care se înregistrează diferențe statistic semnificative, descriindu-se principalele tendințe intergeneraționale. Mărimea acestor diferențe este evidențiată în următoarele tabele. Cum se poate constata, ne aflăm în fața unei tendințe contradictorii, care se distribuie diferit față de studiile clasice centrate pe dimensiunea independență interdependență (Singelis, 1994; Singelis, Brown, 1995), ce atestau cum "tinerețea" este un predictor al independenței, care are mai multe resurse de a se afirma în acest interval biografic. Tot astfel, studiile invocate probează cum perioada senectuții este însoțită, din cauza sporirii nevoilor
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Boehnke, Hadjar, Baier, 2007; Boehnke, 2008). Prin urmare, ipoteza la longue duree se confirmă, iar straturile sociale investigate sînt caracterizate prin următoarele patternuri transgeneraționale, atît la nivelul valorilor (cu un accent aparte pe valorile conservatoare), cît și al atitudinilor fundamentale: interdependență (scoruri specifice: INT-IND = 0,28-0,51/0 ); stimă de sine ridicată (scoruri specifice: SE = 28,16-31,51/20); externalism (scoruri specifice: LC = 12,05-14,85/11,5); conștiință a sinelui scăzută (scoruri specifice: AS = 8,18-12,15/12,5); alegerea
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
se pot comporta într-un mod particular (dezamăgitor în acest exemplu), un asemenea mod nu reflectă sinele lor real (nu este în mod real "leneș"). în schimb, în Japonia subiecții s-au autocaracterizat cu mai multă acuratețe atunci cînd natura interdependenței era specificată (de exemplu, cînd trebuiau să se autodescrie la locul de muncă sau în familie). 11.5. Self-monitoring-ul în 1979, M. Snyder a aplicat un test pentru a evalua gradul în care subiecți din SUA își monitorizează propriul comportament
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
apartenență, accentuează valorile interdependente. Extrovertitul, dimpotrivă, este expansiv relațional, se bucură să întîlnească oameni necunoscuți și promovează valorile independente. Asemenea descrieri realizate în urma validării chestionarului specific creează condițiile pentru testarea viitoare a unei relații subliniate deja: introversiunea corelează pozitiv cu interdependența (la nivel interindividual) și cu colectivismul (la nivel social), după cum extraversia corelează pozitiv cu independența și individualismul. O altă structură sintetică a personalității a fost testată intercultural de către R. McCrae și P. Costa (1987, 1996) în cadrul așa-numitului model Big
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
comportamentului; în schimb, variațiile culturale influențează în mai mare măsură aria personalității și registrul relațional. Oricum, polaritatea individualism vs colectivism s-a dovedit a întreține cel mai fertil set de concepte la nivel social, cu corespondentele lor interindividuale independență vs interdependență, iar examinarea și valorificarea multiplelor interrelații între aceste perechi conceptuale și diversele registre ale personalității vor constitui o provocare pentru psihologia secolului XXI, sprijinind activarea unui demers comparativ și relativizant care ar putea lărgi considerabil cîmpul cunoașterii psihosociologice.
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
și deontologice necesare unui demers editorial onest, efectul scontat pe care îl avem în vedere este de a vorbi despre aceste două dimensiuni ale vieții noastre (public-privat) care evoluează continuu, uneori armonic, alteori conflictual și care, doar privite împreună (în interdependența și intercondiționarea lor), pot oferi imaginea completă și autentică a ceea ce suntem, ca indivizi și ca societate 14. Ce nu este această carte? Acest demers editorial nu caută să alimenteze vechi polemici și nici să genereze altele noi cu privire la egalitatea
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
mai mult sau mai puțin, în sfera de influență și de protecție a părinților, bineînțeles în funcție de posibilitățile familiilor de origine, de distanța fizică și psihologică față de acestea și, nu în ultimul rând, de priceperea tinerilor de a gestiona raporturile de interdependență și autonomie. Cum despre sexualitate, viața în cuplu și viața de familie nu ne învăța și, din păcate, nu ne învață nimeni nici astăzi în manieră explicită, deschisă și firească, rămânem doar cu varianta unei cunoașteri implicite, dobândite în baza
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
regăsesc atât în procesul dezvoltării noastre ca adulți, cât și în configurarea oricăror relații în care suntem implicați (de cuplu, colegiale, ca angajați etc.), precum și la scara evoluției sociale. Etapele acestui parcurs către noi înșine sunt: dependența, contra-dependența, independența și interdependența. Fără a intra în detalii de ordin psihologic, este nevoie totuși să reamintesc faptul că nu parcurgem toți aceste etape, așa cum vârsta noastră adultă nu echivalează întotdeauna și cu maturizarea noastră ca subiecți autonomi și responsabili. Pentru mine, utilizarea modelului
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]