6,119 matches
-
adesea, confesiunea ocolită, „voalată”, este cea care ne permite să Înțelegem contradicțiile și să Întrezărim ceea ce a fost aruncat În uitare. Uitarea Înglobează astfel participarea - În sens larg - la aparatul de represiune, la un sistem de pe urma căruia profitau. Niciunul dintre interlocutorii noștri, fie el ceh, polonez sau maghiar, nu și-a pus Întrebări despre apartenența lor comună la „clasa dominantă” și la oprobriul care putea proveni de aici. Din acest punct de vedere, disimularea a fost completă și banală. Dimpotrivă, a
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
ochi de muscă: un ochi multiplu”). Practica reportajului este pentru un scriitor „o disciplină și un filtru”, un exercițiu de spontaneitate. Autor și actor al relatărilor sale (în care pasajele autoreferențiale nu lipsesc), B.-F. atestă o maieutică imbatabilă cu interlocutorii de pe orice palier social. El este gazetarul independent, apt să conteste opinia oficială, să remodeleze conștiința publică prin dezvăluirile sale. Comentariul nud, de fapt divers, ancheta socială sau reportajul-proces surprind imaginea pregnantă și contrastantă a României interbelice, înregistrând, cu predilecție
BRUNEA-FOX. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285887_a_287216]
-
figurație alegorică - „Păpușarul” scoțând din lada sa tot ce a intrat în neființă, „Ghinărar Marjori”, comandant al invadatoarei oști de omizi, „Bălașul, Zamfirul, Berlantul”, trei lupi vizitatori, „Not, uriașul de-o palmă” ce „aduce pierzania”, „leoaica-ciocârlie” și, mai ales, mierla, interlocutor gracil, muză, dar și autor fictiv, pe seama căruia se pun multe „istorii”. Aceste făpturi par mai puțin participanți la un rit sacrificial, cât purtători ai unui mesaj oracular. Titlul ultimei cărți de versuri, Un dor fără sațiu, reluat de la poemul
BOTTA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285840_a_287169]
-
de intervievare și ascultare, cât și pentru actele de interpretare și de formulare a concluziilor referitoare la o poveste a vieții. Pornind de la experiența noastră, credem că, începând cu simplul fapt de a fi în aceeași cameră, trecând prin informarea interlocutorului asupra scopului întâlnirii, până la punerea unor întrebări, asocierea lor cu niște răspunsuri și participarea la crearea atmosferei, toate aceste gesturi vor presupune efectuarea unor alegeri. Totuși, pentru a face un studiu individual sau pentru instruirea în diverși „pași” de cercetare
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
pentru prima oară. Îl vedeam încă pe deasupra Zidului. Nu putea fi decât teatral. La celălalt capăt al sălii, prin mișcarea de du-te-vino a mulțimii, îl zăream pe Șah, în costum de culoare închisă, papion, ținându-și capul cărunt înclinat spre interlocutor. Știam că ne vom preface că nu ne cunoaștem și că, exact înainte de plecare, cineva ne va prezenta pe unul celuilalt. Acel cineva va fi o femeie pe care n-o întâlnisem niciodată până atunci și pe care va trebui
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
aproape. Nu se putea nici măcar aprinde o țigară. Răspunsurile soldatului îl lăsau pe Pavel perplex. „Ăsta își bate joc de mine...“, își spunea în răstimpuri și încerca să deslușească, în lumina cenușie a nopții de iunie, trăsăturile feței ciudatului său interlocutor. Însă lumina lunii reflecta doar scurta sclipire a ochelarilor, pata palidă a frunții. — E adevărat că-ți schimbi votca pe pâine? întrebă Pavel, văzând, în acel refuz de a bea cele o sută de grame regulamentare de dinainte de atac, o
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
plictiselii. Erau acolo femeia aceea care strivea mucul țigării, un soi de adolescentă minusculă, în pofida celor șaizeci de ani, soțul ei, fost ambasador, înalt, masiv, care, ascultând, adică prefăcându-se că ascultă, ridica din sprâncene, salutând diverse persoane pe deasupra capetelor interlocutorilor și se întorcea la conversație, luându-și avânt din două-trei vorbe. Cealaltă, o celebră „preoteasă“ a culturii pariziene, o femeie cu profil masculin, cu glas metalic, al cărei corp foarte slab, expresie a ochilor și mișcare a bărbiei militau parcă
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
cinci. Da, da’ era o chestie calculată, amice. Așteaptă, am să-ți spun numaidecât. Cu condiția să se păstreze procentul stabilit, tu vei primi, cu totul... Așeză pe capacul pianului agenda-calculator și începu să calculeze și să-i comunice rezultatul interlocutorului său. Dacă ar fi ridicat capul, ar fi citit în ochii mei un soi de admirație... În clipa aceea, mi-am amintit din nou de soldat. Înconjurat de camarazi, se oprea la marginea a ceea ce fusese cu siguranță un râu
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
cu înfățișare adolescentină, în mijlocul grupurilor și al perechilor, am zărit un chip de bărbat care, întors din profil, mi s-a părut cunoscut și greu de recunoscut, totodată. L-am privit. Profilul părea că zâmbește și altei persoane, nu numai interlocutorului. Am încercat să-mi amintesc, dar, cu mult înainte să se definească printr-un nume sau loc, chipul a dispărut dincolo de invitații care se perindau. Am izbutit, între sfârșitul unei expuneri și începutul alteia, să strecor un scurt rămas-bun și
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
premisa că literatura are trei nivele constitutive: sintactic, semantic și pragmatic. Jurnalismul (alăturat în mod abuziv textului științific, anunțului, rețetei etc.) ar aparține nivelului pragmatic, prin pragmatism înțelegând: „studiul limbajului în contextul caracteristicilor utilizării sale: motivațiile psihosociale ale emițătorului, reacțiile interlocutorului, obiectul discursului, contextul social al discursului etc”. Mai clar spus, știința pragmaticii are ca obiect „studiul interpretărilor enunțurilor și, în special, al modului în care contextul situației poate influența înțelesul acestor enunțuri” (J. Fiske, 2001, p. 257). Câtă vreme discursul
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
emisie verbală adresată unei persoane sau mulțimi concrete. Tocmai acest lucru îndreptățește pe unii teoreticieni (Ducrot, 1984) să considere că orice discurs este argumentativ, de vreme ce este capabil să modifice - agresiv sau nu, declarat sau indirect - opinia, starea de spirit, valorile interlocutorului. Având un emițător și un receptor în carne și oase, plus un mesaj concret și lizibil, bazat pe un cod nemetaforic (neliterar), putem spune că: „...discursul este un eveniment, pentru că e produs de un anume subiect, într-un loc anume
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
carte celebră (174 de minute la Mizil), care începe așa: Nu am câtuși de puțin intenția să glumesc, atunci când voi afirma că una din marile dorințe ale vieții mele a fost să vizitez Mizilul. Pentru interviu. Ultimul cuvânt îi aparține interlocutorului și bine ar fi ca acesta să încheie cu o formulă memorabilă, cu un mic paradox. Deloc recomandabil este ca ziaristul să mulțumească. În definitiv, primul interesat în publicarea interviului este interlocutorul. Pentru anchetă. Indiferent de alegerea făcută, finalul trebuie
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
vizitez Mizilul. Pentru interviu. Ultimul cuvânt îi aparține interlocutorului și bine ar fi ca acesta să încheie cu o formulă memorabilă, cu un mic paradox. Deloc recomandabil este ca ziaristul să mulțumească. În definitiv, primul interesat în publicarea interviului este interlocutorul. Pentru anchetă. Indiferent de alegerea făcută, finalul trebuie să fie clar, precis, sincer, sintetic și convingător. Prin urmare, este nevoie de o concluzie din care să răzbată limpede opinia ziaristului. În nici un caz, în finalul anchetei nu vom folosi moralizarea
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
un subiect la altul (de la politică la viața privată și apoi la amintirile din tinerețe) sau să ne schimbăm fără motiv atitudinea (amical/oficial). Dăm dovadă de nesiguranță. În definitiv, ce ne interesează? Ce urmărim? Ce vrem să aflăm de la interlocutor? În cazul în care sensul discuției merge într-o direcție neașteptată pentru noi, trebuie să luăm decizia cea mai înțeleaptă. De pildă, să reformulăm subiectul interviului. Nu același lucru este posibil în cazul unui interviu-expres, pe un subiect punctual. * Importanța
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
mai ales în conferința de presă: Caută, nu fura. Decide: informăm pe informați sau pe cititorii care nu au participat la eveniment? Nu-ți trăda sursa. Nu-ți disimula calitatea de ziarist. Întreabă pentru a ști mai multe, evitând ca interlocutorul să te suspecteze că nu știi ce vrei. Dimpotrivă, caută să obții respectul interlocutorului prin pertinența sau ineditul întrebării. La toate aceste sfaturi, mai putem adăuga câteva: Fii martor vigilent. Nu cita orice banalitate, dar nici nu ignora banalitatea rău
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
pe cititorii care nu au participat la eveniment? Nu-ți trăda sursa. Nu-ți disimula calitatea de ziarist. Întreabă pentru a ști mai multe, evitând ca interlocutorul să te suspecteze că nu știi ce vrei. Dimpotrivă, caută să obții respectul interlocutorului prin pertinența sau ineditul întrebării. La toate aceste sfaturi, mai putem adăuga câteva: Fii martor vigilent. Nu cita orice banalitate, dar nici nu ignora banalitatea rău intenționată, care vrea să eludeze răspunsul. Citează, de asemenea, gafe și greșeli de limbă
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
cronologia faptelor și folosiți cu măsură conectori de tipul: în continuare, vorbitorul a spus..., ar mai fi de adăugat..., la întrebarea X, dl Y a spus etc. Atenție la negarea non-negare. Este vorba de situația când, la o acuză directă, interlocutorul răspunde pe un ton vehement („Cum vă permiteți? Eu sunt un om cinstit”), dar de fapt el evită un răspuns clar: a furat sau nu? Chiar dacă sfaturile de mai sus par suficiente și lămuritoare, ne permitem câteva imperative suplimentare: Nu
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
de opinie. 3. Interviul de personalitate. (6) În linii mari, interviurile nu se deosebesc prea mult între ele. Eventualele clasificări sunt strâns legate de amploarea convorbirii, de tematică și de unghiul de atac (ce urmărești să obții în final de la interlocutor). În nici un caz nu putem să numim interviu orice declarație, orice discuție de coridor. Același lucru se întâmplă în cazul unei conversații lămuritoare cu un specialist pe o problemă tehnică. Michel Voirol (1992, p. 55) consideră că o asemenea discuție
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
publicării de către intervievat face deosebirea dintre interviu și întrevedere, ce poate să stea sub semnul lui off the record („în afara înregistrării”). În practica jurnalistică, întâlnim multe situații care contrazic această departajare teoretică. De pildă, chiar dacă inițial nu era de acord, interlocutorul acceptă totuși ca întreaga conversație să fie publicată. Este exact ceea ce făcea filosoful Constantin Noica. Accepta interviul, dar cu o condiție majoră: ziaristul să nu noteze (să nu înregistreze) nimic. Neavând altă soluție, ziaristul respecta cerința maestrului și, în final
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
control. Pregătiți în prealabil mai multe întrebări, chiar dacă unele dintre ele vor fi inutilizabile. Faceți o predocumentare serioasă asupra personalității intervievatului: operă, biografie, sensibilități, teme preferate etc. Din capul locului, formulați clar subiectul. Este descurajant și penibil să eziți atunci când interlocutorul întreabă primul: „Despre ce doriți să discutăm? Ce anume vă interesează?”. Evitați întrebările: închise („Sunteți sau nu de acord cu...?”), complicate sau stufoase, de tip vamă („Ce aveți de declarat?”), complicate, psihologizante („Ce ați simțit când...?”), pasive („Cum comentați...?”), în
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
anume vă interesează?”. Evitați întrebările: închise („Sunteți sau nu de acord cu...?”), complicate sau stufoase, de tip vamă („Ce aveți de declarat?”), complicate, psihologizante („Ce ați simțit când...?”), pasive („Cum comentați...?”), în oglindă (a repeta interogativ o parte din afirmația interlocutorului). Atenție: în unele situații, această reluare, cu scopul de întărire, sporește încrederea și empatia între parteneri. O nuanță de uimire, de admirație etc. îl fac pe intervievat să insiste asupra aspectului, să nu se întrerupă, să capete un plus de
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
public scuze câteva zile mai târziu, când se va dovedi că el avea știință despre telefonul dat prim-procurorului. Folosiți întrebările-filtru (chiar așa?, Ce exemplu aveți?, prin urmare?...). Aceste întrebări vă ajută să fiți mai bine înțeles și să arătați interlocutorului ce vă interesează mai mult. Evitați întru totul stilul prolix, neologic, abstract, științific. Nu vă lungiți și nu reluați inutil aceeași idee. Interviul nu e dezbatere. Fiți curioși și arătați acest lucru. Încercați să pătrundeți în secretele meseriei, să aflați
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
pătrundeți în secretele meseriei, să aflați părțile nevăzute ale vieții celui intervievat. Tot secretul unui bun interviu stă în alegerea unui unghi de atac clar și, pe cât se poate, inedit. Al doilea secret îl reprezintă abilitatea ziaristului de a provoca interlocutorului răspunsuri concrete - anecdote, întâmplări, amintiri, detalii. Nu vă lăsați intimidați și evitați să promiteți o dată anume de publicare. Acceptați sau nu ca intervievatul să citească textul înainte de publicare? De regulă, textul și răspunderea publicării ne aparține. Nu este bine să
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
interviul nostru este legat de o problemă de strictă specialitate, este de preferat ca intervievatul să mai verifice o dată corectitudinea termenilor folosiți, a ideilor științifice exprimate etc. În realizarea unui interviu, ziaristul va întâlni două situații inconfortabile: verbiozitatea excesivă a interlocutorului sau, dimpotrivă, ostilitatea sa. Rareori, un interviu decurge fără incidente majore, fără poticneli sau chiar refuzuri. Cu talent, răbdare și multă pricepere, jurnalistul va reuși să iasă cu bine din orice încercare. Surse evazive și ostile David Randall (1998, pp.
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
tânărului ziarist: Fiți insistenți. Nu vă dați bătuți niciodată. La început, oamenii (cu excepția politicienilor) se codesc mult până să accepte interviul. Motivele sunt mai puțin importante: jenă, vinovăție, teamă, lipsă de chef etc. Nu de puține ori, se întâmplă ca interlocutorul să dorească, prin refuzul său de moment, să verifice seriozitatea ziaristului. Îmi amintesc de o discuție cu Ovid S. Crohmălniceanu, care mărturisea că a acceptat un interviu, în ciuda principiului său declarat de a nu mai avea nici o relație cu presa
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]