2,710 matches
-
prin poezie sau cântece ajută la îmbogățirea bagajului de cunoștințe ale elevilor într-un mod plăcut și ușor de asimilat. Important la această vârstă este folosirea de către copil a informațiilor (prin joc), în cercul său apropiat (familie, prieteni, colegi). Metodele intuitive și cele creative sunt importante în definirea și exprimarea noțiunilor de către copil - capacitatea de a compune, ameliorarea capacității de a povesti. Organizarea unor expoziții cu exponate confecționate de către elevi - desene, origami, machete etc., știindu-se că la această vârstă se
Educaţie olimpică by Gynetta VANVU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101019_a_102311]
-
se poate vorbi de o întemeiere total asigurată a încrederii într-un purtător al autorității, acceptarea unei autorități epistemice fără vreo motivare trebuie repudiată din motive morale 52. În consecință, orice autoritate trebuie recunoscută în baza unei justificări de natură intuitivă sau rațională (argumentativă), justificare pe care se sprijină încrederea subiectului în purtătorul autorității. Iar probabilitatea ca o propoziție spusă de acesta să fie adevărată sporește dacă sunt îndeplinite câteva condiții: În primul rând, trebuie să fiu convins că purtătorul își
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
modalități de predare-învățare, modalități care vor include inerent și tehnicile de management al clasei. Reproșul adus pleacă de la premisa că predarea este o artă și că nu poate fi supusă unei analize relevante. Predarea, deci și managementul clasei, este ceva intuitiv. ▪ Tipul centrat pe conexiunile școlii cu alte subsisteme sociale. Conform supozițiilor acestui tip, școala ca instituție și elevii suportă influențe importante de natură politică, financiară, socială, emoțională. Aceste influențe marchează climatul din clasă, chiar învățarea, deși aceasta din urmă este
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
singur lucru la un moment dat. Evit să stau în fața ferestrei sau în dreptul altor surse de lumină. Ofer permanent exemple concrete, plec de la concret pentru a ajunge la concepte abstracte. • Utilizez cât mai multe metode de predare învățare activ-participative, concret intuitive. Aleg activități (utilizez strategii de învățare alternative) care pot fi realizate cu mai multă ușurință de către elevi și care duc la atingerea acelorași obiective. Materialele pe care elevul cu deficiențe de auz urmează să le citească trebuie să fie selectate
Sugestii de ordin metodic ?n educa?ia elevului cu deficien?? de auz by Hamza Cecilia,Gherman Gabriela () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84370_a_85695]
-
Cu toate acestea, ele nu pot fi total evitate în procesul intructiv-educativ al elevilor cu deficiențe de auz. Atunci când sunt utilizate, trebuie să se țină seama de o serie de cerințe cum ar fi: recurgerea la diferite procedee și materiale intuitive, utilizarea unui vocabular adaptat capacității de comprehensiune a elevilor, însoțirea comunicării verbale cu alte forme de comunicare nonverbală, etc. De asemenea, trebuie să se țină seama de condițiile unei bune labiolecturi (luminozitate, distanță, etc). Este recomandabil ca metodele expozitive să
Sugestii de ordin metodic ?n educa?ia elevului cu deficien?? de auz by Hamza Cecilia,Gherman Gabriela () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84370_a_85695]
-
și ceea ce voise el să semnifice ele fusese înțeles și receptat exact așa cum voise el să fie receptat. Era, se vedea cu ochiul liber, de la primele pagini, oricum de la primele cărți scrise de el, un artist mai mult rațional decât intuitiv, și scria mai mult din cap decât din viscere. Cine s-ar îndoi că așa au stat lucrurile cu acest important scriitor optzecist care iată, ne-a părăsit și el înainte de împlini măcar șaizeci de ani? Am avut privilegiul să
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
și întreg"7. Iar raționamentul pe care se bazează argumentul exclude orice determinație de materialitate din caracterizarea minții tocmai în baza simplicității sale. Ceea ce nu are părți nu poate fi material, întrucât tot ceea ce este material are părți. Astfel, premisa intuitivă a acestei înlănțuiri demonstrative (teza că nu pot distinge părți în conștiința unificată (unitară) pe care o am despre mine însumi) a înrâurit secole de gândire filosofică și a jucat un rol important în dezbaterea temei până în anul 1900. Cea
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
acestuia din urmă implică o fază a investirii stăruitoare și nu anunță cu nimic etapa sugestivă mai târzie. Apoi, de la implicarea plenară cu care creatorul își abordează propria dotație și până la calificările axiologice pe care instanța judicativă receptoare le decantează (intuitiv sau în maximă limpezime perceptivă), conștiința de sine punctează etape și fixează jaloane în virtutea unui principiu explicativ. Acest principiu ridică la concept toate demersurile care implică traducerea în fapt a legilor estetice și tentează elaborarea unei concepții generale, a unei
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
unei suprastructuri și intră astfel într-un metabolism tranzițional care manipulează date de trăire în evoluția destinală progresivă. Conștiința de sine poate cuprinde totalizator și pe segmente mici de material subiectiv și poate îngloba regiuni largi de obiectivitate în ansambluri intuitive pe care le leagă de aceste segmente subiective. Este privilegiul unic al ființei conștiente și inteligente de a putea concentra informația debordantă și de a o putea integra circuitelor relaționale care legitimează în chipul cel mai autentic menirea ei circulantă
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
reciprocă ce definește o relație între două conștiințe. Faptul intuiției nu infirmă, apoi, detașarea reflexivă (definitorie) de spontaneitatea auto-observatoare și revelează un sistem de răbdătoare acumulare imaginală, de exersare extensivă a focalizării pe parcele subiective semnificative. Se poate practica instantaneul intuitiv și în condițiile răgazului reflexiv care ar presupune tenace insistențe discursive sau lungi desfășurări ale sintezei supraîncărcate. Intuiția este bine-venită în condițiile în care semantisme ale practicii relaționale pot fi rezumate în deplină siguranță cognitivă, fapt atestat de universalitatea experienței
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
reflexivității un rol determinant care îi prelungește influența mult dincolo de cercul trăirilor subiective și care îi revelează ascunse meniri ordonatoare în contextul unei inserări mutual-participative. Decisive devin aici calchierea paradigmelor cognitive lăuntrice pe tipul de cunoaștere comunitar și utilizarea aptitudinilor intuitive în demersul relațional. Iar intuiția unificatoare prealabilă însăși izvorăște dintr-o lungă îndeletnicire cu auto-observația, fiind deci o consecință a unei vaste experiențe. În calitatea ei de condiție de posibilitate a întâlnirii cu celălalt, conștiința intuitivă de sine o fundamentează
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
comunitar și utilizarea aptitudinilor intuitive în demersul relațional. Iar intuiția unificatoare prealabilă însăși izvorăște dintr-o lungă îndeletnicire cu auto-observația, fiind deci o consecință a unei vaste experiențe. În calitatea ei de condiție de posibilitate a întâlnirii cu celălalt, conștiința intuitivă de sine o fundamentează pe cea a obiectelor lumii într-o modalitate în care aceasta din urmă este chemată să recunoască și să identifice în real forme și valori esențial-similare cu cele degajate de prima în spațiul lăuntric. Intervalul reciprocității
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
întreg cuprinzăror. El descrie mai amănunțit această stare sentimentală, într-o profundă analiză psihologică, drept un sentiment vital, în care se amestecă gluma și seriozitatea; totuși, seriozitatea cîștigată în vîrtejurile vieții predomină, alcătuind baza "marelui" humor cu o bogată înțelegere intuitivă a întregii vieți, ca fundal. Folosind mărturii luminoase și cele mai înalte forme de expresie ale humorului în filosofie, literatură, artă și viață el recunoaște numai doi humoriști de mare stil, pe Socrate și pe Shakespeare Hőffding cercetează condiționările psihologice
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
are prea mult în vedere stările individuale; dar le descrie cu măiestrie. El e înclinat să desconsidere stările totale, ca și cînd ar fi mai puțin autentice. Nici nu se lasă surprinse în treacăt, nici nu pot fi descrise la fel de intuitiv precum, de pildă, următoarea trăire măruntă: "O castană mică și verde, ce tocmai picase, se găsea pe podul de piatră, sub copacul lui Holberg, alături de cîteva crenguțe, de cîteva castane căzute mai demult și niște flori de castan, pe jumătate
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
din acea clipă cu efectul senzațiilor precedente, de același gen. Reprezentări care au apărut adesea într-o corelație nemijlocită se pot coagula într.o singură reprezentare; așa, de exemplu, în cazul tranziției de la o cercetare discursivă la o cunoștință (Wissen) intuitivă. O analogie pentru organizarea unui grup de sentimente o constituie intuiția senzorială în care o varietate de conținuturi sensibile este ordonată în timp și spațiu și același lucru e valabil în cazul imaginilor din amintire și din fantezie. În domeniul
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
în epoca modernă decît în vremurile mai vechi și vor fi mai pronunțate, prezentînd mai multe nuanțe și mai numeroase diferențe individuale decît odinioară, cînd viața avea un orizont mai strîmt, cînd imaginea lumii însăși era mai limitată și mai intuitivă și cînd și experiența istorică nu oferea privirii dimensiuni mai mari și posibilități mai bogate. Cu toate acestea, trebuie să ne ferim, desigur, să mărim, în această privință, contradicția, mai mult decît se justifică. Ceea ce se afirmă cu deplină claritate
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
suferit o schimbare. În legătură cu asta, aș dori să remarc, mai întîi, că există mai multe forme de tranziție între intuiția imediată și analiza despre care vorbește James. Chiar și cînd are loc o modificare a unei părți dintr-o imagine intuitivă (de exemplu, fiindcă o singură trăsătură e observată mai atent sau este iluminată mai puternic din exterior), imaginea nu e descompusă din această cauză. Efectul este, poate, doar acela că imaginea este oarecum accentuată într-o singură direcție sau capătă
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
este cu mult mai cuprinzătoare decît cea a valorilor. Ceea ce este valoros e numai o parte, poate o părticică disparentă din lumea realității. Lucrul acesta s-a văzut în stil mare cînd vechea imagine a lumii, cu caracterul ei plăcut intuitiv, a dispărut într-un cadru închis și cînd a dvenit limpede pentru conștiință că este imposibil să se atribuie limite stabile lumii. De aici înainte, îngerii nu mai pot coborî și urca înapoi, din cerul valorilor spre pămîntul realității, și
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
și a distanței la care se află obținerea acestuia. O vijelie, spune La Rouchefoucauld, întețește flăcările unui incendiu, dar stinge o luminiță. Dacă un sentiment se poate menține, deși obiectul său se află departe și nici o prezență sensibilă, nici o imagine intuitivă nu-l sprijină, el va deveni cu atît mai profund și va prinde rădăcini cu atît mai adînci. O mare suferință poate dezlănțui o energie care altminteri n-ar fi intrat în acțiune. E nevoie de energie ca să ne întristăm
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
religios a fost, milenii de-a rîndul, o bază importantă de sentimente totale. Prin el, indivizii izolați sînt transpuși în stări sufletești schimbătoare, de teamă și speranță, tristețe și bucurie, de durere și măreție, determinate punct cu punct de imagini intuitive și tradiție. "Vinerea mare era o zi de amărăciune, dar dimineața de Paști era frumoasă" acest motto se potrivește la fel de bine multor forme de cult oriental și grecesc, ca și celei mai mari sărbători creștine. Viața dispozițiilor psihice individuale se
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
puternice, se pot forma mai curînd la artiști decît la gînditori. Există o relație mai apropiată între imagine și sentiment decît între idee și sentiment. Sentimentul își capătă involuntar expresia prin trăire, în imagini, care reprezintă sau simbolizează, în mod intuitiv, ceea ce s-a trăit, în toată perticularitatea actului pe cînd, pentru gînditor, o trăire izolată contează ușor doar ca un exemplu printre multe altele. Astfel, artistul se găsește într-o relație mai apropiată cu viața, în formele ei individuale, concrete
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
se consulte cu boardul și nu țin cont de principiile elementare ale PR-ului. Pe scurt, se află cu toții în preistoria comerțului. Singura apropiere de standardele internaționale de profil este un rudiment de sampling, pe care îl organizează în mod intuitiv, desigur. * Am întâlnit o singură dată un vânzător de verdeață cu MBA (obținut tot în Paris, dar la doi ani după mine); încă eram ucenică în ale gospodăriei, iar el, am înțeles asta mai târziu, era de fapt client, extraterestru
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]
-
o serie de nuvele comandate de un amator de pornografie, al căror stil era "influențat de lectura textelor scrise de bărbați". Dar, cum A. Nin nu s-a putut rezuma la acest tipar ("în multe pasaje am folosit în mod intuitiv limbajul unei femei, abordând experiența sexuală dintr-o perspectivă feminină"9), textul mizează, într-un fel, pe ambele situații. Posibilitatea de a izola secvențe pornografice face cu putință un mod de lectură singular. În timp ce paraliteratura presupune, în general, o lectură
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
sentimentul că nu am trăit acele clipe degeaba. Am înțeles temporar ce înseamnă să joci un rol. Lumea e un teatru. Un teatru al relațiilor, în care fiecare simte nevoia să contribuie activ. Și dacă legătura rămâne inaccesibilă minții conștiente, intuitiv recunoaștem că încercarea are sens. Am revenit la oraș mai încrezători. Ca o continuare, a doua zi am plecat la Spoleto, în Italia, pentru a conduce un workshop internațional cu La Mama Umbria. Spovedanie la Tanacu - experiment teatral Tatiana Niculescu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2176_a_3501]
-
lucru la un moment dat. Evit să stau în fața ferestrei sau în dreptul altor surse de lumină. Ofer permanent exemple concrete, plec de la concret pentru a ajunge la concepte abstracte. Utilizez cât mai multe metode de predare învățare activ participative, concret intuitive. Aleg activități (utilizez strategii de învățare alternative) care pot fi realizate cu mai multă ușurință de către elevi și care duc la atingerea acelorași obiective. Materialele pe care elevul cu deficiențe de auz urmează să le citească trebuie să fie selectate
Specificul pred?rii-?nv???rii la elevul cu deficien?? de auz by Cecilia Hamza () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84073_a_85398]