3,057 matches
-
avea copii. Unica lor fiică, Maria, născută în 1870, a murit la vârsta de patru ani de scarlatină. Felul în care s-au raportat regele Carol I și soția sa Elisabeta la problema moștenitorilor a rămas, până acum, necunoscut în istoriografie. De la moartea Mariei, cei doi nu au încetat să spere că vor mai avea copii. Însemnările din jurnal lasă să se întrevadă această speranță, deși protagoniștii nu mai erau chiar tineri. Pe 29 iulie/10 august 1883, regele crede că
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
1875-1912. Almanach de Gotha..., 1857, 1879, 1908. Candrea, I.-Aurel/Adamescu, Gh., Dicționarul enciclopedic ilustrat „Cartea Românească”, Editura „Cartea Românească”, București, 1926. Cannuyer, Christian, Casele regale și suverane din Europa, ediție îngrijită de Nicolae-Șerban Tanașoca, Editura Gavrilă, București, 1996. Enciclopedia istoriografiei românești, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1978. Le Grand Encyclopédie, H. Lamirault et C-ie, Paris, f. a. Lecca, Octav-George, Familiile boierești române. Istorie și genealogie (după izvoare autentice), ediție de Alexandru Condeescu, Editura Libra și Muzeul Literaturii Române, București, 2000
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
între 1871 și 1891. Autor al lucrării în două volume Luptele românilor în rezbelul din 1877-1878, apărută în anii 1886-1887 (Cf. B. Mangâru (ed.), Discursurile generalului Th. Văcărescu 1868-1906, Tipografia Carol Göbl, București, 1915. Pentru lucrările sale istorice, vezi Enciclopedia istoriografiei românești, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1978, pp. 338-339). Victor Crețeanu (1832-1897), militar de carieră, a comandat o brigadă de cavalerie în războiul din 1877-1878. Devine adjutantul lui Carol I la sfârșitul războiului. Pe 6/18 aprilie 1881 va fi
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
pentametrul; 2.4. Literatura:- ILIADA - capodoperă a literaturii universale; - ODISEEA. - capodoperă a literaturii universale; - Tragediile lui Eschil - Tragediile lui Sofocle - Tragediile lui Euripide - HERODOT - părintele istoriei - Tucidide și opera să - Concepția istorică a lui Plutarh - Contribuția lui Xenofon la dezvoltarea istoriografiei - Demostene, cel mai de seamă orator grec - Sistemul filosofic al lui Platon - Sistemul filosofic al lui Aristotel Manuale și cursuri: 1. Manual de limba greacă; Constant Georgescu, ed. Didactica și Pedagogica, București, 1976, 1996 2. Limba elenă, manual pentru clasa
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
ecosistemelor forestiere. 6.2.7. Hidrologie forestiera, ameliorarea terenurilor degradate și corectarea torenților. 6.2.8. Fitopatologie și entomologie ; prognoze și tehnici de combatere a dăunătorilor. 6.2.9. Dendrometrie, auzologie forestiera, dendrocronologie și amenajarea pădurilor. 6.2.10. Management, istoriografie și prognoze silvice. 6.2.11. Monitoringul forestier. 6.2.12. Mecanizarea și automatizarea lucrărilor din silvicultura. 6.2.13. Biologia și ocrotirea vinațului și salmonidelor. 6.3. INDUSTRIA ALIMENTARĂ 6.3.1. Piscicultura și industrializarea peștelui: - Protejarea și valorificarea
HOTĂRÎRE Nr. 27 din 27 ianuarie 1994 privind aprobarea Programului naţional de cercetare-dezvoltare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110072_a_111401]
-
îi vine sfârșitul... important este să nu fii găsit dator“. Mă străduiesc, cu fiecare zi, să mai recuperez din datoriile față de semeni, față de domeniul de cercetare pe care, alături de școală, am încercat să-l slujesc cu credință arheologia, în fapt istoriografia românească. Aniversările, mai ales când e vorba de cifre rotunde, presupun și o privire în urmă. V-ați făcut deja un bilanț al îndelungei și bogatei dumneavoastre activități sau considerați că momentul mai poate fi amânat, tinerețea spirituală de care
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
câte ceva, dar unele au fost hotărâtoare. Încă din anul întâi de facultate am fost marcat de ținuta academică a prof.univ.dr. Mircea Petrescu-Dîmbovița, azi membru al Academiei Române, care și acum, la peste 90 de ani, este activ în câmpul arheologiei și istoriografiei românești. Sub îndrumarea acestui adevărat Magistru ne-am format mai mulți dintre arheologii de azi. În ce mă privește, sub îndrumarea sa m-am apropiat efectiv de arheologie și de istoria veche. Un alt model mia devenit marele arheolog Ion
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
se dăruiască în fiecare an „din desetina noastră” 6 buți de vin de l a Hârlău sau de la Cotnari. Vin apoi mărturiile lui Dimitrie Cantemir, domnul Moldovei, care zugrăvește în opera sa vinuri le de ai ci, lăsândule faima în istoriografie: „ca cel mai nobil vin, străinilor încă necunoscut, căci fiind transportat în butoaie fără gr ija cuvenită, fie pe mare, fie pe uscat, el își pierde puterea, da r eu aș îndrăzni să afirm că este mai de soi și
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Scriitorilor Români (1935) și Premiul „I. Al. Brătescu Voinești” al Academiei (1937). Își încheie cariera de romancier cu triologia Iubim (1941 1943) revăzută în 1970. Redăm mai jos un capitol din romanul Iubim în care scriitorul surprinde elementele principale din istoriografia acestei localități folosind informațiile oferite de numeroși cercetători. Capitolul XI” Cei doi eroi, Neculai Brateș și cuconul Stejărel se sfătuiesc să plece la Cotnari. Urcându se în trenul d e Hârlău, continuă un dialog început din gară.: „Numai că nici
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
supușii săi. Poema generalului Milicescu continuă pe multe pagini, constituind un amplu tablou al vieții sociale din Cotnarii secolului al XV lea. Dar noi ne vom opri asupra unei secvențe care a făcut celebră localitatea, așezând-o pe veci în istoriografie: Vinul de Cotnari Mustul dulce must ca mursa, de cel bei ai mai bea î ncă Că dulceața lui firească, ori cât bei nu ți face rău Că șʹo trage tot firește, din acea pătură adâ ncă Ce-nzestrată i
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
de deschidere O știință nouă: bibliologia în învățământul universitar din România, 12 noiembrie 1932, publicată în 1933. Lucrând în Biblioteca Academiei sub îndrumarea lui Ioan Bianu și al lui Al Sadi-Ionescu, profilându-se pe bibliografie domeniu în care a publicat Istoriografia românească între 1921 și 1932, repertoriu bibliografic întocmit împreună cu Ioan Lupu, publicat în Anuarul Institutului de Istorie (1923) -, studiind în Franța, la Ecole des Chartres, cu un stagiu la Bruxelles, el a pledat pentru introducerea bibliologiei ca disciplină de studiu
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
Incunabule și cărți rare tipărite în Apus (1482-1600) ș.a. A colaborat la prestigioase institute internaționale de profil din Washington, Paris, Oxford ș.a. cu studii referitoare la România. A rămas în istoria bibliologiei românești ca autorul primei bibliografii speciale curente consacrată istoriografiei române, continuată până în 1969 cu alți colaboratori. A realizat numeroase studii (Bibliografia la români. O încercare de bibliografie a bibliografiilor românești, 1928 ș.a.) sau bibliografii speciale (Contribuții românești privitoare la istoriografia universală, (1927 1936), biobibliografii: Bibliografia operei lui Gh. Bogdan
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
bibliologiei românești ca autorul primei bibliografii speciale curente consacrată istoriografiei române, continuată până în 1969 cu alți colaboratori. A realizat numeroase studii (Bibliografia la români. O încercare de bibliografie a bibliografiilor românești, 1928 ș.a.) sau bibliografii speciale (Contribuții românești privitoare la istoriografia universală, (1927 1936), biobibliografii: Bibliografia operei lui Gh. Bogdan Duică 1883-1934; G.G. Mateescu 1892-1929 (biobibliografie) ș.a. A susținut introducerea unei tehnici bibliografice la nivel internațional, ca întemeietor de școală bibliologică (la Cluj, în paralel cu cea de la București înființată de
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
adăpostit renumita sa bibliotecă al cărei fond valoros (între care două exemplare ale Bibliei de la București) a putut fi reconstituit grație exlibrisului cu însemnele puterii domnești. Concepută a susține interesele politice și diplomatice ale țării, cu un profil orientat spre istoriografie și teologie, dar și lexicografie (multe dicționare și lexicoane) sau (mai puțin) literatură greacă și latină, Biblioteca domnească de la Hurezi a anticipat „depozitul legal" întrucât fiecare editor era obligat să aducă aici un exemplar din cărțile tipărite. Domnitorul a avut
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
Prefață la o carte vrednică Trei autori, cunoscuți mie prin exemplaritatea entuziasmului lor și pasiunea pentru trecut, ne oferă o monografie de istoriografie medicală privind începuturile asistenței medico-sanitare până astăzi. Autorii, prof. Mihai Ciobanu, dr. Nicolae Bârlădeanu și dr. Valeriu Lupu, în cartea lor “De la spitalul lui Drăghici la spitalul județean de urgență Vaslui” apărută la editura Pim 2010, ne desfată științific și
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
cuprinde desigur și arta de inspirație și factură religioasă, în cadrul căreia își află locul arta creștină, arta care îngemănează 11 Cf. M. heideGGer, o.c., 93. 12 Ibidem. 13 Cf. M. heideGGer, o.c., 93. 14 Cf. u. kulermann, Istoria istoriografiei, Ed. Meridiane, București 1977, 68. CaP. i. arTa CreșTină: imaginea și iCoana 21 arhitectura și iconografia în constituirea spațiului eclezial, în acord cu funcți‑ onalitatea liturgică și simbolismul religios consacrate de tradiție. Se constitu‑ ie astfel arta eclezială prin excelență
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
bisericii, stă revelația, adică experiența de comuniune între Dumnezeu și poporul său, vechi și nou. Revelația stă la baza bibliei, așa cum realitatea evenimentului stă la baza știrii care o face cunoscută 35. Așadar realitatea precede știrea, iar istoria pre‑ cede istoriografia; prin urmare, un popor nu‑și începe istoria scriind cărți, dar el își trăiește mai întâi istoria care va fi pusă în scris mult mai târziu. Pentru o înțelegere mai exactă a formării bibliei, să ne imaginăm situația descrisă de
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
cuprinde desigur și arta de inspirație și factură religioasă, în cadrul căreia își află locul arta creștină, arta care îngemănează 11 Cf. M. heideGGer, o.c., 93. 12 Ibidem. 13 Cf. M. heideGGer, o.c., 93. 14 Cf. u. kulermann, Istoria istoriografiei, Ed. Meridiane, București 1977, 68. CaP. i. arTa CreșTină: imaginea și iCoana 21 arhitectura și iconografia în constituirea spațiului eclezial, în acord cu funcți‑ onalitatea liturgică și simbolismul religios consacrate de tradiție. Se constitu‑ ie astfel arta eclezială prin excelență
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
bisericii, stă revelația, adică experiența de comuniune între Dumnezeu și poporul său, vechi și nou. Revelația stă la baza bibliei, așa cum realitatea evenimentului stă la baza știrii care o face cunoscută 35. Așadar realitatea precede știrea, iar istoria pre‑ cede istoriografia; prin urmare, un popor nu‑și începe istoria scriind cărți, dar el își trăiește mai întâi istoria care va fi pusă în scris mult mai târziu. Pentru o înțelegere mai exactă a formării bibliei, să ne imaginăm situația descrisă de
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
și altădată, nădejdi și puteri nebănuite. Prin cercetările sale, Gheorghe I. Brătianu depășește sfera unei lucrări de specialitate, opera sa Înscriindu-se În domeniul filozofiei culturii românești, contribuind semnificativ la Îmbogățirea spiritualității noastre. Un loc cu totul aparte În peisajul istoriografiei românești Îl ocupă impozanta sinteză pe care Gheorghe I. Brătianu a dedicat-o arealului pontic, din antichitate până În Evul Mediu: Marea Neagră, de la origini până la cucerirea otomană, operă de maturitate creatoare, Însumând cunoștințe vaste și profunde, un orizont istoric uriaș, o
GHEORGHE I. BRĂTIANU, PATRONUL ŞCOLII MELE by Aglaia C. Buduroi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1188_a_1874]
-
străvechi și până În Evul Mediu târziu, ca cea a lui Gh.I.Brătianu, prin care autorul a reușit să proiecteze o lumină nouă asupra zonei vest-pontice, cu accent pe contribuția regiunilor românești În derularea unor fenomene istorice majore. Opera capitală a istoriografiei românești și europene, La Mer Noire, a fost pentru Gh. I. Brătianu prilejul de a demonstra superioritatea economică și politică a Orientului În raport cu Occidentul, În mai toată Antichitatea și Evul Mediu - temă prezentă constant În preocupările istoriografiei europene. Cealaltă lucrare
GHEORGHE I. BRĂTIANU, PATRONUL ŞCOLII MELE by Aglaia C. Buduroi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1188_a_1874]
-
Opera capitală a istoriografiei românești și europene, La Mer Noire, a fost pentru Gh. I. Brătianu prilejul de a demonstra superioritatea economică și politică a Orientului În raport cu Occidentul, În mai toată Antichitatea și Evul Mediu - temă prezentă constant În preocupările istoriografiei europene. Cealaltă lucrare postumă a savantului român Sfatul domnesc și adunarea stărilor În Principatele române, este prima cercetare cuprinzătoare a istoriei adunărilor reprezentative românești din Evul Mediu. Redactată În perioada 1948-1950, această nouă monografie are la bază patru studii prezentate
GHEORGHE I. BRĂTIANU, PATRONUL ŞCOLII MELE by Aglaia C. Buduroi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1188_a_1874]
-
conexiunilor economice, sociale, politice, culturale și spirituale realizate pe tărâmul fenomenelor istorice. Trecerea timpului a sporit valoarea operei lui Gh.I.Brătianu datorită concepției și mijloacelor de investigație de o Îndrăzneață noutate, lucrările sale fiind foarte apreciate ca unele fundamentale În istoriografia contemporană. GHEORGHE I. BRĂTIANU - POLITICIANUL Gheorghe I.Brătianu este reprezentantul unei generații de români pentru care, primul război mondial a Însemnat o experiență umană trăită sub semnul suferinței, al renunțărilor și privațiunilor, generație pentru care Împlinirea unității naționale era Însăși
GHEORGHE I. BRĂTIANU, PATRONUL ŞCOLII MELE by Aglaia C. Buduroi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1188_a_1874]
-
luaseră o amploare deosebită încă din vara lui 1865. Mai exact, tendința domnitorului Unirii de a guverna deasupra grupărilor politice existente ducea la apariția unor asocieri greu de imaginat în 1859 și la formarea unei alianțe a contrariilor, cunoscută în istoriografie drept "monstruoasa coaliție". Pe lângă faptul că unii își doreau revenirea la numite stări de lucruri dinainte de 1859, mai convenabile lor, detronarea lui Cuza și înlocuirea acestuia cu un principe străin debloca inițiative legislative care, altfel, nu și-ar fi găsit
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
îi merită, ea devenind, sper, un reper bibliografic obligatoriu pentru cei interesați de istoria modernă a românilor. ANDI MIHALACHE Introducere Anul 1866 poate fi considerat fără teama de a greși un an crucial pentru istoria României moderne. Aflat în atenția istoriografiei românești mai mult din perspectiva relațiilor internaționale 1, a locului pe care Principatele Române îl ocupau în acel moment în plan diplomatic, momentul îndepărtării lui Al.I. Cuza și al instalării pe tron al lui Carol I era cu siguranță
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]