3,017 matches
-
AUX.IMPERF.3SG Baldovino lăsat lor 'pe care monede li le lăsase lor Baldovino' (italiana veche; Poletto 2014) b. primeramente avea ella fata a llui ingiuria întâi avea.AUX.3SG ea făcut DAT lui insultă ' Întâi l-a insultat ea' (italiana veche; Poletto 2014) Structurile de acest fel diferă de structurile dislocare a nucleului verbal (/ scrambling / interpolare), prezente în alte limbi romanice vechi, inclusiv româna veche (Dragomirescu 2013b, 2014, 2015a; v. §4 infra), în care se poate interpola orice tip de
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
mai degrabă prin ACORD. Vom sugera o implementare tehnică a acestei idei la sfârșitul acestei secțiuni (v. §3.2.2.1.4 infra). Un alt argument indirect împotriva deplasării V-la-FOC derivă din structura periferiei stângi a românei. Spre deosebire de limbi ca italiana, care organizează domeniile de topic și focus în câmpuri ierarhizate (câmpul de topic > câmpul de focus (>FINP)) (v. Ledgeway 2012: 158-168 și bibliografia), româna modernă pare să verifice formularea propusă inițial de Rizzi (1997), în care topicul se poate lexicaliza
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
perfectului compus). 4.1 Dislocarea nucleului verbal: fenomen romanic Nonadiacența elementelor funcționale - în principal a auxilarelor și a cliticelor - la verbul lexical este atestată și în alte limbi romanice vechi: vechea galiciană(-portugheză) (145); portugheza veche (146); spaniola veche (147); italiana veche (148); franceza veche (149). (145) en preſẽza deſtaſ teſtemoiaſ que ſom eneſtacarta în prezență a.aceste martore care fi.PREZ.3PLînacestdocument ſcritaſ pera aqueſto ſpecialmente chamadaſ scrise și pentru asta special chemate 'în prezența acestor martore care sunt menționate
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
în război și în pace ' Zice că a făcut mult bine în război și pe timp de pace' b. se l'avessi a mentetenuto dacă îl=avea.AUX.SUBJ.PERF.1SG în minte ținut 'dacă aș fi ținut minte asta' (italiana veche;Poletto 2014) (149) a. Messe e matines ad li reis escultét misă și utrenie avea.AUX.3SG DEF rege ascultat 'Regele a ascultat misa și utrenia' b. Un pou après eure de prime fu Madorvenuz puțin după oră de
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
de o gramatică V2. De asemenea, nu este foarte clar dacă se poate da o analiză sintactică uniformă pentru toate aceste structuri. Spre deosebire de alte tipuri de dislocări, dislocarea prin subiect din unele varietăți romanice vechi (e.g. franceza veche, spaniola veche, italiana veche) se analizează prin deplasarea auxiliarului la C (AUX-la-C) și rămânerea subiectului în [Spec, IP]; deplasarea auxilarului la C este o opțiune a acestor limbi vechi, după cum arată atestarea structurilor AUX-CL-V (v., pentru exemple și discuție, §3.1.4.2
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
C este o opțiune a acestor limbi vechi, după cum arată atestarea structurilor AUX-CL-V (v., pentru exemple și discuție, §3.1.4.2 supra), encliza pronominală fiind un diagnostic indiscutabil al deplasării V-la-C. Poletto (2014) insistă asupra acestei deosebiri în analiza italianei vechi, bazându-se mai ales pe distribuția verbului prin raportare la adverbele care diagnostichează ridicarea verbului din domeniul vP. De asemenea, unele tipuri de dislocare din spaniola veche (cel puțin în propozițiile subordonate) este posibil să rezulte și din faptul
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
domeniul C) nu este disponibilă. Atestarea, mai rară, a dislocării în structuri cu complementizatorii să (FIN0) și a (FORCE0-FIN0) trimite spre aceeași concluzie mai generală: o analiză care presupune deplasarea la stânga a elementelor funcționale (e.g. AUX-la-C ca pentru structurile din italiana veche sau franceza veche cu dislocare prin subiect) nu este corectă. O altă analiză complexă, propusă de Martins (2002) pentru dislocările din portugheza veche, presupune deplasarea constituenților dislocați în domeniul IP și găzduirea acestora în specificatorul / specificatorii multipli ai proiecției
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
Academiei, 25-50. Müller, G. 1998. Incomplete Category Fronting: A Derivational Approach to Remnant Movement in German. Dordrecht: Kluwer. Müller, G. 2004. "Verb-Second as vP-First", Journal of Comparative Germanic Linguistics 7, 3, 179-234. Mussafia, A. 1886, "Una particolarità sintattica della lingua italiana dei primeri secoli", în: G. I. Ascoli et al. (eds), Miscellanea di filologia e linguistica in memoria di Napoleone Caix e Ugo Angelo Canello. Florence: Le Monni, 255-261. Nedelcu, I. 2013, Particularități sintactice ale limbii române în context romanic. Infinitivul
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
Faculty. Oxford: Oxford University Press. van Kemenade, A., Vincent, N. (eds) 1997. Parameters of Morphosyntactic Change. Cambridge: Cambridge University Press. Vance, B. 1997. Syntactic Change in Medieval French. Verb-second and Null Subjects. Dordrecht: Kluwer. Vanelli, L. 1986. "Strutture tematiche in italiano antico", în: H. Stammerjohann (ed.), Tema-Rema in Italian. Tübingen: Narr, 248-273. Vanelli, L. 1998. "Ordine delle parole e articolazione pragmatica nell'italiano antico: La 'prominenza' pragmatica della prima posizione nella frase", Medioevo romanzo 23, 229-246. Vasilescu, A., 2009, "Cel: categorie
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
order initially persisting as a marked order. Significantly, during this period the marked and unmarked orders were not however necessarily synonymous, but could encode a meaningful contrast". 4 Poletto (2014: §1.2.1) distinge structurile AUX - SUBIECT - VERB LEXICAL din italiana veche de structurile cu dislocare / interpolare din italiana veche, din portugheza veche (Martins 2002) (și, putem adăuga, din româna veche, v. Dragomirescu 2013b): în aceste structuri, spre deosebire de alte construcții cu dislocare analizate în Poletto (2014: cap. 2), subiectul ocupă poziția
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
during this period the marked and unmarked orders were not however necessarily synonymous, but could encode a meaningful contrast". 4 Poletto (2014: §1.2.1) distinge structurile AUX - SUBIECT - VERB LEXICAL din italiana veche de structurile cu dislocare / interpolare din italiana veche, din portugheza veche (Martins 2002) (și, putem adăuga, din româna veche, v. Dragomirescu 2013b): în aceste structuri, spre deosebire de alte construcții cu dislocare analizate în Poletto (2014: cap. 2), subiectul ocupă poziția [Spec, TP], iar auxiliarul se deplasează în domeniul
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
în periferia stângă propozițională (periferia CP). 25 Exemplele din (42) reprezintă singura atestare a acestui fenomen; inițial, am vrut să le eliminăm din discuție, crezând că este vorba de un fenomen accidental. Însă atestarea sa în latină (i) și în italiana veche (ii) sugerează că avem a face cu un fenomen real, însă foarte rar înregistrat în limba veche. (i) quae frigus defendant et solem 'care țin departe frigul și soarele' (latină, Cato, De Agri Cultura, 48.2; Devine și Stephens
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
și Stephens 2006) (ii) avegna che neuno possa întâmpla.PREZ.3SG că nimeni poate.SUBJ.3SG buono advocato essere né perfetto bun avocat fi.INF nici perfect 'chiar dacă nimeni nu se întâmplă să poată fi un bun sau perfect avocat' (italiana veche, Poletto 2014) 26În gramatica tradițională românescă, termenii complement și obiect sunt folosesc relativ nediferențiat (complement direct = obiect direct). Pentru claritate terminologică, vom asocia termenului complement înțelesul restrâns din gramatica generativă (= soră la dreapta a unui centru); în mod uniform
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
acestora în periferia propozițională internă, spațiu care găzuiește constituenți cu relevanță pragmatică. Cel puțin din perspectiva românei, topica VOS are corelații pragmatice (Alboiu 1999) (v. și infra în text). De asemenea, Belletti (2004) insistă asupra faptului că structurile VOS din italiană derivate prin topicalizarea VP nu au un grad de acceptabilitate totală și sunt legitime doar în contexte precum cel de mai jos ((ib) ca răspuns la (ia)), ceea ce justifică exploatarea periferiei interne propoziționale(mulțumesc lui Gigi Andriani pentru confirmarea judecăților
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
romanică, și anume că, din punct de vedere sintactic, limbile romanice se împart în două subgrupuri cuprinzând, pe de o parte, galiciana, portugheza europeană, spaniola (și, putem adăuga la această listă și româna) și, pe de altă parte, catalana și italiana. Următoarele proprietăți sintactice disting cele două grupuri de limbi romanice (OK: prezent; *: absent): topica VSO (OK în primul grup, * în al doilea grup), marcare diferențiată a obiectului direct (OK în primul grup; * în al doilea grup); clitice partitive și locative
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
italiană (ii): (i) *Fullejava en Joan el diari frunzări.PS.3SG DEF Joan DEF ziar '(lit.) Frunzărea Ion ziarul' (catalană; Gallego 2012) (ii) *Ha comprato Maria il giornale avea.AUX.3SG cumpărat Maria DEF ziar '(lit.) A cumpărat Maria ziarul' (italiană; Belletti 2004) 19 Legarea variabilelor nu e disponibilă în catalană și italiană (exemplificare prin catalană), limbi în care configurația VOS rezultă din topicalizarea VP: (i) a. ?? No va renyar nu AUX.PERF.3SG certa.INF cap neni la sevai mare
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
Joan DEF ziar '(lit.) Frunzărea Ion ziarul' (catalană; Gallego 2012) (ii) *Ha comprato Maria il giornale avea.AUX.3SG cumpărat Maria DEF ziar '(lit.) A cumpărat Maria ziarul' (italiană; Belletti 2004) 19 Legarea variabilelor nu e disponibilă în catalană și italiană (exemplificare prin catalană), limbi în care configurația VOS rezultă din topicalizarea VP: (i) a. ?? No va renyar nu AUX.PERF.3SG certa.INF cap neni la sevai mare vreun copil DEF sa mamă '(lit.) Nu l-a mustrat pe niciun
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
temporalitate interpretabilă (iT). Astfel, spre deosebire de DP-uri, CP-urile nu au nevoie de a primi caz, fapt care explică distribuția diferită a complementelor propoziționale, observată încă de la Stowell (1981). 27 La fel se întâmplă și în derivarea topicii VOS din italiană, cu toate că VP se deplasează în periferia internă (periferia vP) în această limbă (Belletti 2004) (v. §2.4 supra), spre deosebire de germană și engleză unde locusul acestei deplări este periferia CP (v. Müller 1998 și bibliografia). 28 Pe modelul Hale și Keyser
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
de Justiție a Comunitaților Europene, 1964). Această decizie nu a fost lipsită de controverse. De fapt, însuși guvernul italian a invocat sentința nr. 14 din 7 martie 1964 de la Curtea Constituțională italiană privind constituționalitatea legii institutive a ENEL (Corte Costituzionale Italiana, 1964). În această sentință, Curtea afirma că, din moment ce Tratatul a fost ratificat printr-o lege ordinară, dispozițiile unei legi contrare ulterioare ar trebui să prevaleze asupra celor ale tratatului însuși. Relațiile dintre dreptul comunitar și cel național ar fi deci
by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
bine să reținem, încă de pe acum, semnificația spirituală a sărbătorii, cu întregul său arsenal de festivități simbolice, din lumea catolică. Ne va fi de mare folos mai tîrziu. Așadar, carnaval înseamnă, originar, renunțarea la carne (carneleva-men în latină, carnevale în italiană) și se celebrează înaintea debutului Postului Mare. Echivalentul românesc, deși mai puțin spectaculos, este așa-zisa lăsată a secului. Evenimentele epice se derulează chiar în timpul marii nebunii mascate, iar alegerea în cauză se leagă de tema crimei perfecte. Naratorul povestirii
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
Dumitru Pâcă, salariat CFR, de loc din Oltenia. Tatăl viitorului poet fiind transferat cu slujba la Sibiu, P. urmează aici cursurile liceale (1938-1944), remarcându-se prin rezultate școlare excelente, prin seriozitatea în studierea disciplinelor umaniste (limbile clasice și moderne: franceza, italiana). Se înscrie în 1947 la Facultatea de Drept a Universității din București, fiind în paralel stagiar la CFR. Se transferă în 1949 la Institutul „Maxim Gorki”, însușindu-și temeinic limba rusă. Devine, din convingere, membru al Partidului Comunist, însă, pentru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288599_a_289928]
-
își continuă studiile la București, frecventând Facultatea de Litere și Filosofie și Facultatea de Drept, absolvite în 1937, iar mai târziu susține un doctorat cu tema Idee și acțiune în opera lui Giuseppe Mazzini (1949). Este profesor de franceză și italiană la Craiova, iar după înființarea Institutului Pedagogic și a Universității din același oraș devine cadru didactic la Catedra de limba franceză a Facultății de Filologie. Debutează în 1931, la revista „Ion Maiorescu” a Colegiului Național „Carol I” din Craiova, iar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289555_a_290884]
-
florentina din perioada Renașterii, dintre care amintim în context câteva: Eseuri despre Renaștere, Florența Tuscană, Cetatea Crucii, Statul Teritorial Florentin, Societatea și Individul în Florența renascentista, Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentista. William Connell este și un excelent traducător din italiană, celebra carte a lui Machiavelli, Principele, a fost tradusă și foarte bine primită în mediile intelectuale din Statele Unite în urmă cu 6 ani. Este și în conducerea prestigioasei reviste americane Journal of History of Ideas. În același timp, W. Connell
by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
Renaissance and Reformation, publicat că monografie în Historical Reflections/Reflexions historiques, 7:1 (1980), de notat de asemenea S. D. Sargent, "A Critique of Lionel Rothkrug's List of Bavarian Pilgrimage Shrines", Archiv für Reformationsgeschichte, 78 (1978), 358; și datele preliminare italiane oferite în Per una storia dei santuari cristiani d'Italia: approcci regionali, ed. G. Cracco (Bologna, 2002). 14 ASF, OGB, 120, dos. 128r-v , transcris în Anexa 1 drept Documentul I. 15 ASF, OGB, 229, "Libro delle condanne", dos. 10v: "Antonio
by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
numele lui Rondini "Codice Sanminiatese") menită să-i asiste pe cei condamnați la moarte și afiliata Companiei florentine a Celor Negri. Înregistrările au fost publicate în G. Rondini "I "giustiziati" a Firenze (dal secolo XV al secolo XVIII)," Archivio storico italiano, a 5-a ser., 28 (1901), 209-256, în special 209 n. 2 despre manuscris, 222 n. 2 despre surse, si 225-226 despre Rinaldeschi. Raportul pare să fie legat de inscripțiile de pe pictură de la Stibbert discutate în articol, la care face
by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]