2,324 matches
-
mai vechi decât ale iudeilor căci iudeii au trecut prin Marea Roșie și au murit dar cel care trece prin apă Botezului nu moare ci înviază”. Tot în aceiași logică spune Sfanțul apusean că Tainele creștinilor sunt mai dinainte decât tainele iudeilor și tainele creștinilor sunt mai dumnezeiești decât tainele iudeilor: „Tainele creștinilor sunt mai vechi decât ale lui Moise căci Melchisedec l-a întâmpinat pe Avraam cu pâine și vin, asadar poporul creștin își are începuturile mai înainte de poporul iudeu, căci
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
prin Marea Roșie și au murit dar cel care trece prin apă Botezului nu moare ci înviază”. Tot în aceiași logică spune Sfanțul apusean că Tainele creștinilor sunt mai dinainte decât tainele iudeilor și tainele creștinilor sunt mai dumnezeiești decât tainele iudeilor: „Tainele creștinilor sunt mai vechi decât ale lui Moise căci Melchisedec l-a întâmpinat pe Avraam cu pâine și vin, asadar poporul creștin își are începuturile mai înainte de poporul iudeu, căci noi am fost mai înainte prin menire iar ei
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
tainele iudeilor și tainele creștinilor sunt mai dumnezeiești decât tainele iudeilor: „Tainele creștinilor sunt mai vechi decât ale lui Moise căci Melchisedec l-a întâmpinat pe Avraam cu pâine și vin, asadar poporul creștin își are începuturile mai înainte de poporul iudeu, căci noi am fost mai înainte prin menire iar ei prin denumire”. Revenind la comparația între culte observăm că formele cultului, prin diferitele forme pe care le-a îmbrăcat de-a lungul vremii, în numeroasele religii și popoare, au la
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
vedea - hărăzit Diavolului, atunci barba și perciunii săi rituali sunt și ei destinați acestuia din urmă. Nu Întâmplător, „lucruri drăcești” sunt considerate În popor nu numai fire din barba unui evreu oarecare, ci și cele din barba unui mare rege iudeu din Antichitate. Într-o legendă românească, versificată În 1843 de scriitorul moldovean Costachi Stamati, puterea hanului tătar se află Într-un talisman vrăjit care conține „Câteva fire de păr/ Din barba lui Solomon/ Și alte lucruri drăcești” <endnote id="(14
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pe evrei cu picături de sânge <endnote id="(22, p. 282)"/>. În altele, cocoșul Însuși preia culoarea roșie ; vezi zicala populară : „Jidovul e stropit de cocoșu’ roșu” <endnote id="(3, p. 24)"/>. În spațiul german, cocoșul nu-i stropește pe iudei nici cu picături de borș clocotit, nici cu picături de sânge, ci cu stropi de excremente ; de aceea, În limbaj popular, pistruii sunt numiți Judas Dreck („găinațul lui Iuda”). Originile legendei populare par să fie Într-un text apocrif neotestamentar
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
137, p. 6)"/>. Identitatea etnică a acestei mitice „femei roșii” apare dintr-o altă formulare a aceleiași credințe : „La sfârșitul lumei [...], Lucifer se va naște din o jidaucă” <endnote id="(259, p. 214)"/>. Pentru că Iuda Iscarioteanul - considerat În popor „strămoșul iudeilor”, dar și ipostază a Diavolului - avea părul și barba roșii (cel puțin așa era Întruchipat În iconografia medievală) <endnote id="(vezi 235)"/>, roșcovanii erau considerați ființe ale Diavolului (numit În povești Le Seigneur-Rouge) <endnote id="(34, pp. 26 și 243
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
valorizat pozitiv, mai ales când este rostit de un evreu, cum este Lazăr Gherson, personaj al romanului Cronică de familie, publicat de Petru Dumitriu În 1956 : „Auzi, ce răspuns ! Serios, solid, practic, de om de afaceri. Ar merita să fie iudeu” <endnote id=" (294, II, p. 527)"/>. „Nu se poate afacere bună fără de jidan”, spune o credință populară uzuală, devenită zicătoare, pe care nu Întâmplător a pus-o Liviu Rebreanu În gura unui „băiat de țăran amărât”, Toma Pahonțu, personaj al
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
sens negativ”. Peste un secol, aceleași accepții figurate și negative („cămătar”, „avid de câștig” etc.) definesc termenul juif și În Dicționarul Academiei Franceze <endnote id="(455, III, p. 369)"/>. În limba română - arhaică și populară -, verbul a iudi (de la Iuda, iudeu) Înseamnă „a păcăli, a Înșela” <endnote id="(259, pp. 407 și 421)"/>, iar a fi jidan sau a te jidăni Înseamnă „a te târgui mult”, „a te calici”. Pentru boierii români - spune Ion Ghica -, chiar și o cățea pe care
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Iuda] și neamul tău să vă vindeți și pentru bani să vă ucideți”. „Iuda se făcu negustor - continuă legenda -, el și urmașii lui ; aceștia pentru bani se mănâncă și se vând unii pe alții. Din neamul lui Iuda se trag iudeii, adică ovreii sau jidanii” <endnote id="(291, p. 161)"/>. Într-o altă legendă, culeasă din folclorul ciobanilor din Bucovina, Dumnezeu le-ar fi spus următoarele evreilor, la Începutul lumii : „Să Îndurați mult necaz și prigonire ; iar pentru aceasta eu am
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
despre el Însuși, mai ales atunci când cea din urmă este afectată de cea dintâi. Această formă de mitizare a istoriei pleacă de la o flagrantă răsturnare a unor adevăruri istorice. La războaiele dintre geto-daci și romani au participat Într-adevăr și iudei, dar au făcut-o În rândurile armatei Împăratului Traian, compusă din soldați recrutați ex toto orbe romano, inclusiv din Palestina <endnote id="(446)"/>. „În război n’a murit absolut niciun evreu”, declara Nicolae Iorga În 1910, În Parlamentul României <endnote
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
dezertare În masă”. Din „dezertori”, evreii au devenit apoi „spioni În solda nemților”, „germanofili și germanofoni”, „colaboratori cu inamicul”, „trădători și vânzători de țară”. Aceste etichete depreciative n-au fost greu de aplicat. Să nu uităm că, În imaginarul colectiv, iudeii erau receptați ca fiind „urmașii lui Iuda”, prototipul suprem al complotistului, al trădătorului și vânzătorului lui Isus, al „șarpelui Încălzit la sân” <endnote id="(vezi nota 468)"/>. Afacerea Dreyfus - care a ținut prima pagină a presei europene În perioada 1894-1906
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
p. 25)"/>. Într-un vechi text de origine slavă, Proorocirea Sibilei, care a circulat În spațiul românesc Începând cu secolul al XVI-lea și, În versiunea română, Începând cu secolul al XVII-lea, Înțeleapta Împărăteasă Sibila (În text - fiica regelui iudeu David) interpretează profetic visul comun avut de „o sută de boiari mari”. Cei nouă sori diferiți care le-au apărut În vis pe cer sunt explicați de Sibila În termeni de imagologie etnică : „Cel soare dintâi iaste rodul bălgarilor, buni
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ochi, dar nu văd ; au urechi, dar nu aud” (Psalmul 115, 5-6). În mod evident, nu este vorba de carențe senzoriale ale „evreului real”, ci de unele psiho-morale ale „evreului imaginar” : „De ce nu Înțelegeți graiul meu ?”, Îi Întreabă Isus pe iudei. Și tot el le răspunde : „Fiindcă nu puteți să auziți cuvântul meu” (Ioan 8, 43). La jumătatea secolului al XVII- lea, mitropolitul Moldovei, Varlaam, referindu-se la „cecitatea psiho-morală”, numea acest sindrom „orbirea sufletului”, făcând și disocierea dintre „ochii trupului
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cu o funie, Îi târăsc În Iad” <endnote id="(11, p. 156)"/>. În același secol XVIII, Într-o frescă a bisericii Sf. Luca, de la Mănăstirea Rila din Bulgaria, apare o imagine asemănătoare, mai puțin „legarea la ochi” : un grup de „iudei” este legat cu o funie și tras de demoni În „râul de foc” al Iadului <endnote id="(180, planșa 109)"/>. Un motiv iconografic similar este zugrăvit (În anul 1537) În scena Judecății de apoi de la Mănăstirea Moldovița, din nordul Moldovei
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ce nu văd” <endnote id="(96, p. 76)"/>. Un astfel de episod nu există În evanghelii, În schimb există altul cu o Încărcătură simbolică asemănătoare. Tot În scena arestării din grădina Ghetsimani, apostolul Simon-Petru taie cu sabia urechea unuia dintre iudeii veniți să-l prindă pe Isus. Nu este vorba, cum afirmă unii comentatori, de un soldat roman, ci de „servitorul arhiereului” (Ioan 18, 10 ; Marcu 14, 47), deci de un iudeu cu nume latinizat, Malhus. Fiind singurul gest violent pe
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Ghetsimani, apostolul Simon-Petru taie cu sabia urechea unuia dintre iudeii veniți să-l prindă pe Isus. Nu este vorba, cum afirmă unii comentatori, de un soldat roman, ci de „servitorul arhiereului” (Ioan 18, 10 ; Marcu 14, 47), deci de un iudeu cu nume latinizat, Malhus. Fiind singurul gest violent pe care evangheliile Îl Înregistrează În această scenă extrem de importantă (gest pe care Isus Îl dezaprobă : „Toți cei ce ridică sabia - spune El - de sabie vor pieri” ; cf. Matei 26, 52), putem
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
botezat, evreul este receptat ca fiind o pradă sigură și ușoară a Diavolului. Diabolizarea evreului a Început cu primele texte creștine și mai ales cu antiiudaica Evanghelie după Ioan, În care Isus Îi consi deră „fii ai lui Satan” pe iudeii care nu cred În el : „Voi aveți pe Diavolul de tată și țineți să faceți poftele tatălui vostru” (Ioan 8, 44). Mai mult decât atât, fiind „adversarul lui Isus”, evreul a fost considerat o Întrupare a lui Anticrist și un
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
8, 44). Mai mult decât atât, fiind „adversarul lui Isus”, evreul a fost considerat o Întrupare a lui Anticrist și un urmaș al lui Iuda, care l-a vândut pe Isus. „Ovreii sau jidanii” - sună o credință populară românească - sunt „iudei, adică feciori [= urmași] de-ai lui Iuda vânzătorul” <endnote id="(30, p. 30)"/>. Evident, este vorba de Iuda Iscarioteanul, apostolul ale cărui coordonate demonice au fost stabilite chiar de textul evanghelic : „«Și unul dintre voi este Diavolul !» Iar El zicea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
un templu demonic dedat unui cult idolatric, un loc de Întâlnire pentru asasinii lui Cristos, un loc de pierzanie !” (Omilii Împotriva evreilor ; <endnote id="cf. 516"/>). Un alt text neotestamentar, Apocalipsa Sfântului Ioan, Îi prezintă pe „cei ce-și zic iudei” ca fiind „părtași la sinagoga Satanei” (Apocalipsa 2, 9 și 3, 9 ; <endnote id="cf. 240, p. 84"/>). Această sintagmă s-a bucurat de succes, pentru că punea cele două religii În poziții antagonice : dacă biserica este „Templul lui Dumnezeu”, sinagoga
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Vasile Bogrea a Încercat să demonstreze că „Apa Sâmbetei” ar avea un corespondent În geografia mitică a vechii Palestine : „Râul Sabatului” (Sabbatichos Potamos), care - conform tradiției - curgea 6 zile În șir, dar stătea În a 7-a (sâmbăta, „care la iudei este sfântă”) (Josephus, Bellum iudaicum, VII, 5 ; Plinius, Historia naturalis, XXXI, 11) <endnote id="(171, p. 451)"/>. O informație similară se află În Talmud. După cum se vede, În cultura tradițională românească, „evreul imaginar” este localizat Într-o țară la rândul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
preoți, teologi și intelectuali», sub părinteasca grijă pentru puritatea credinței ortodoxe, de către Mitropolia Hușilor, cu binecuvântarea P.S. Eftimie” <endnote id="(597)"/>. Ceva mai subtil, Nae Ionescu - În prefața la romanul lui Mihail Sebastian De două mii de ani... (1934) - Înlocuiește etnonimul „iudeu” cu demononimul „Iuda” : „Iuda suferă pentru că l-a născut pe Hristos, l-a văzut și nu a crezut” <endnote id="(187)"/>. În acest fel, filozoful român mizează pe o confuzie care exista de secole la nivelul imaginarului colectiv (de altfel
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
295"/>). Nae Ionescu inoculează astfel toată Încărcătura diabolică pe care o conține numele de Iuda Iskariotski, care - cum spuneam - a generat două denumiri populare ale Diavolului : Iuda și Scaraoțchi. „Din neamul lui Iuda - spune o legendă populară românească - se trag iudeii, adică ovreii sau jidanii, că lor În cărțile adevărate le zic numai iudei, adică feciori [= urmași] de-ai lui Iuda vânzătorul” <endnote id="(30, p. 30)"/>. De aceea, În legende populare românești se vorbește despre „jidanii lui Iuda” și despre
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de Iuda Iskariotski, care - cum spuneam - a generat două denumiri populare ale Diavolului : Iuda și Scaraoțchi. „Din neamul lui Iuda - spune o legendă populară românească - se trag iudeii, adică ovreii sau jidanii, că lor În cărțile adevărate le zic numai iudei, adică feciori [= urmași] de-ai lui Iuda vânzătorul” <endnote id="(30, p. 30)"/>. De aceea, În legende populare românești se vorbește despre „jidanii lui Iuda” și despre draci care „iudesc pe oameni la rău” <endnote id="(259, pp. 51, 407
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
id="(259, pp. 51, 407 și 421)"/>. Abilitatea destul de ieftină de care a dat dovadă Nae Ionescu a fost sesizată de chiar Mircea Eliade : „Păcatul lui Iuda este și rămâne păcatul lui Iuda - nu al lui Israel, și nici al iudeilor” („Creștinătatea față de iudaism”, Vremea, nr. 349, 1934 ; <endnote id="cf. 675, p. 115"/>). De altfel, acest joc al izonimiei dintre „iudeu” și „Iuda” apare și În cântecele legionarilor, cu o retorică simplistă, dar care s-au bucurat de o mare
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
chiar Mircea Eliade : „Păcatul lui Iuda este și rămâne păcatul lui Iuda - nu al lui Israel, și nici al iudeilor” („Creștinătatea față de iudaism”, Vremea, nr. 349, 1934 ; <endnote id="cf. 675, p. 115"/>). De altfel, acest joc al izonimiei dintre „iudeu” și „Iuda” apare și În cântecele legionarilor, cu o retorică simplistă, dar care s-au bucurat de o mare popularitate În epocă. În bună măsură, ele au Înlocuit cu succes programul doctrinar și discursul politic al Mișcării Legionare. Chemând „creștinii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]