2,450 matches
-
s-a îngropat ciocul feroce pe loc în penajul său. Dis de dimineață tătucu când trecea pragul grajdului să vadă ce s-a mai întâmplat, se minună, toate oile erau în viață! Îl ridicase pe fecioraș de bucurie. Familia sărbători izbânda, dar cel mic nu se lăsa până nu căzuseră la învoială să-l lase o săptămână întreagă să păzească turma de oi. Cu perseverență și vitejie a răzbit ca într-o săptămână să omoare toți papagalii care atacau mișelește oile
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
mulțumit că ți-am dat rolul "frumosului". Rămâne de văzut când o să mai ai norocul ăsta... CEZARA: Norocul lui... Puteai să te gândești și la al meu! REGIZORUL: Ajunge! Deci, cum am stabilit: tandri, de-o romantică luciditate, încrezători în izbânda binelui și a iubirii voastre, lirici cu măsură. Ce-i prea mult, se fluieră! IERONIM: Așa să fie! REGIZORUL: Tu o să fii bufonul, da? BUFONUL: Asta mi-ai mai spus-o, dar ai uitat de fiecare dată să-mi spui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
floare, / Luminos ca luna sara...// URSITOAREA A DOUA: Să fii ager și cuminte / În purtare și-n cuvinte, / Și isteț să fii cu duhul / Cum e ziua și văzduhul...// URSITOAREA A TREIA: Și iubit să fii de lume, / S-ai izbânzi și mare nume, / Pretutindeni lăudat./ Și să-ți meargă astfel cum e / La feciori din basme dat. // (Toate trei încep să se retragă încet, făcând semne către copil.) MAMA: Zânelor, mai stați o clipă; / Nu-i dați daruri ce în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
-n surle cu putere când îl vor vedea venind pe Măria Sa; să se audă la mari depărtări trâmbițarea dată de dânșii. CEAUN: Cum zici dumneata. Acuma să trecem dincolo de ușă să-ți faci intrarea cum se cuvine. Și-ți doresc izbândă mai mare ca a mea, fârtate. Iară dacă ți-o prisosi din cele primite, să-mi dai și mie câte ceva, că nu ți-a fi degeaba. PÂRJOL: Hm! Om vedea noi care pe care! (Ce doi se strecoară afară și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
domnii căutau îngândurați și temători adăpost între zidurile Cetățuiei, fără prea mult confort. În schimb, mesele domnești nu-și pierdeau cu nimic din bogăția lor, războinicul căutând în bucate gustoase tăria pentru lupte și bărbăția care-l vor duce la izbândă. De aceea, picăturile argintii care au rămas pe sticlele lanternei nu s-au născut de la parfumul saunei turcești, ci de la aburii plăcintelor moldovenești plămădite pentru masa domnească. Pentru a mulțumi ambele variante ale destinației acestei clădiri putem spune, că în
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
despre mine mâine? Că vor face din mine rușinea arienilor? Se va uita că sunt singurul care le-a ținut piept sultanilor vreme de treizeci de ani și le-am că impus propria mea voință? Ce altceva puteam face după izbânda armatelor lor? Dar tu nu spui nimic. Părea absorbit În sine — Șaizeci și patru de ani, șaizeci și patru de ani care-mi trec din nou prin fața ochilor. Atâtea dezamăgiri, atâtea regrete, atâtea lucruri pe care aș fi vrut să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
sau niște falange hidoase se rășchirară, apoi se chirciră, acoperind cu totul gâtul lui Brett aidoma unor tentacule. Strigătul de groază al inginerului se curmă. Cu un gest reflex, își duse mâinile la gât. Zbaterea lui n-avea sorți de izbândă. Ceea ce-i încolăcise gâtul era deosebit de tenace. Luat în sus de acest braț colosal, curând se legăna în aer, pierzând contactul cu solul. Jones, o zbughi afară pe sub picioarele Brett. Zburlit de frică, se fofilă printre Ripley și Parker care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
Și care ar fi rezultatul? Am pierde doi membrii ai echipajului, sau mai mulți, iar Nostromo ar suferii avarii poate iremediabile. Parker, pământiu, tăcea cu încăpățânare. Până la urmă, mormăi: ― Dar, Dumnezeule, ce-o să facem? ― Singurul plan care are sorți de izbândă este cel de care vorbeam mai înainte, răspunse Dallas. (Dădu un bobârnac în schemă.) Să reperăm canalul în care se ascunde vietatea! Apoi să încercăm s-o ducem până la un sas și s-o ejectăm în spațiu. ― S-o ducem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
Mardoheu. Estera, din partea ei, a pus pe Mardoheu peste casa lui Haman. 3. Apoi Estera a vorbit din nou înaintea împăratului. S-a aruncat la picioarele lui, a plîns, l-a rugat să oprească urmările răutății lui Haman, Agaghitul, și izbînda planurilor lui împotriva Iudeilor. 4. Împăratul a întins toiagul împărătesc de aur Esterei, care s-a ridicat și a stat în picioare înaintea împăratului. 5. Ea a zis atunci: Dacă împăratul găsește cu cale și dacă am căpătat trecere înaintea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85081_a_85868]
-
al unui labirint să fie un monstru. Tot ce poate face Tezeu, odată ajuns În centrul labirintului, e să ucidă. Am greși imputîndu-i sîngele rece cu care Își răpune teama. Mai degrabă i-am putea face imputarea că Își cucerește izbînzile pentru a le uita. Poate, Însă, că oricine a fost Într-un labirint vrea să-l uite. Așadar, grecii ne inițiază numai pînă la un punct. Exemplul lui Pitagora Îmi vine aproape fără voie În minte. În fața școlii patronată de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2102_a_3427]
-
-o el Însuși”, pentru a sublinia că nu era de discutat nimic asupra celor scrise. Știm Însă cum a sfîrșit savantul din Samos. GÎndul acesta lasă Întrebările libere. Și poate că e necesar a nu evita un labirint tocmai pentru izbînda de a ieși din el; iar țărmul unde mă aflu mă scutește de orice altă inițiere; Îmi ajung adevărurile aflate cu inima, dinaintea mării pe care o privesc cu prudența. De fapt, În adîncul labirintului e fîntîna În care s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2102_a_3427]
-
fi să spunem cît poate fi de adevărată. Însă e limpede că morala lui Tezeu e să se consoleze repede. În esență, În aceasta constă toată ticăloșia lui și pentru aceasta l-au condamnat poeții. Pleacă fără să sufere, iată izbînda și crima lui. Între el și ceilalți se interpune setea sa de noutate, care Îl biciuie și-l cîrmuiește. N-are nici timp, nici chef să fie sentimental și tandru. Nu simte plăcere decît În miezul fierbinte al Întîmplărilor. Îndată ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2102_a_3427]
-
ca Într-un delir alb; personajul este un soldat traumatizat, devenit prizonier al acestui oraș monstruos; el nu mai găsește nici o ieșire spre normal; și numai un glonț Întîmplător mai poate pune capăt coșmarului. Simpla ieșire din greșeală, fără altă izbîndă, e uneori importantă și astfel curajul lui Tezeu și dragostea Ariadnei n-au fost zadarnice, ne vor convinge că În cea mai Încîlcită eroare se mai păstrează o șansă, deși nu vom ieși niciodată la fel cum am intrat În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2102_a_3427]
-
iarăși și iarăși la cele petrecute în urmă cu 40 de ani. De data asta, un accent special, totuși. O încununare, parcă. O probă, în sfârșit decisivă, pe care ea nu o sesiza. Sesiza, însă, tulburarea lui. Un soi de izbândă nedorita, da. O panică îndelung reprimată, da, da, care îi confirma așteptările și îl și vitaliza, parcă. Domnul Matei Gafton ceru, peste o oră, bibliotecarei mai multe volume decât de obicei și, ciudat, rămase multă vreme cu privirea în gol
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
curată, să le dea vise senine, să le dăruiască o cunună de ” Nu mă uita”, să râdă cerului, apelor și văzduhului, să treacă ca o libelulă de abia atingând pământul ca în alte lumi necunoscute. Steluța are în ea setea izbânzii. Va reuși să se cunune cu albul din răsăritul florilor, cu dulceața din surâsul primăverii, va dărui celor săraci daruri și bucurii, îi va mângâia pe frunte, îi va săruta și îi va mulțumi. Când trece Steluța, parcă trece suflarea
Cartea binelui : poezie şi proză : antologie by Sanda Sfichi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/544_a_724]
-
lucru deoarece , cu vârsta , escaladăm noi trepte pe scara valorilor: dorim și devenim cadre didactice, scriitori, etc. Cu succesiunea anilor, procesul de educație se complică, evoluează în conținut, în structură, în sensuri și semnificații, făcând din om, creatorul propriei culturi. Izbânda pe care o așteaptă cuplul cadru didactic elevi, se înregistrează numai într-o competiție, situație în care intervine un element de selecție a valorilor, la nivel interuman. Dincolo de porțile școlii, cei mai buni sunt cei creativi. Adaptarea la creativitate este
CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL by MARIA GEANGU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/481_a_1010]
-
mijloace Se supun câte există, Și de mii de ani încoace Lumea-i veselă și tristă; Alte măști, aceeași piesă, Alte guri, aceeași gamă, Amăgit atât de-adese Nu spera și nu ai teamă. Nu spera când vezi mișeii La izbândă făcând punte, Te-or întrece nătărăii, De ai fi cu stea în frunte; Teamă n-ai, căta-vor iarăși Între dânșii să se plece, Nu te prinde lor tovarăș: Ce e val, ca valul trece. Cu un cântec de sirenă
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
interesează; iată scrisul unui suflet îmbibat cu altul mai mic, cârlionțat și blond, în care se măsoară viitorul cu pahare de pitici, iată și aripi care plutesc pe falduri de gânduri îndrăznețe, dragostea ca teamă, dragostea ca luptă, dragostea ca izbândă, dragostea ca incompetență la viață, la moarte, cu teama supremă de suprem. Iată și reversul: Bucuria dragostei de a distruge prin dragoste. Oare Mama nu face la fel, nu ea mă apără, dar de ce am senzația că sunt paralizată în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
Dacă eu am rugat-o pe Mioara să mă prezinte în cartea ei pe care, fără jenă, o semnez, ca pe un personaj cu o anume distincție pentru a mă detașa de confrați și a oferi ego-ului meu deliciile unei izbânzi aducătoare de popularitate, ei bine, cei patru apocaliptici, fără să vrea, erau posesorii nu numai ai acelei aure care conferea distincție, dar și grandoare strălucirii lor ca ființe. Pioșenia cu care mâncau variatele feluri din pachețelele primite de Leana la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
supervizându-mi cu ochi critic toate elucubrațiile. Mă relaxam sau insistam cu gravitate asuprea vreunui proiect. Cream. Și aceasta mă făcea să-mi câștig singularitate. De la o vreme, nu o mai vedeam pe Mama dedublărilor, o bănuiam. Aceasta însemna o izbândă. Nu mă împiedica în demersurile mele joaca de-a Demiurgul. Nu mai era o deziluzie a haosului, ci o concretețe controlată. Încântătoare prin stabilitatea ei. Pentru că amintirile cosmetizate astfel, cu haine alese după împrejurare, stare, anotimp, căutări, erau ale unui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
vânt, fiți convinși că, în câteva ere sau semne zodiacale, Nilă va zbuciuma lumea din temelii prin noutatea și inversarea tuturor valorilor euclidiene, homerice, tantrice, vedice, somnambulice, asurbanipalice, alb-negru și color. Anihilarea sa din fașă n-a avut sorți de izbândă, dovadă că acum ne aflăm în altă lume (ceea ce Nilă anticipase) în care ne vedem trecutul participând activ la el, ca și când ne-am aduce umbra viitorului trup lângă cel prezent. Sigur că am observat că ceva era în neregulă atunci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
în unduiri vântoase și plete de răcoare, cu ochii închiși, dați peste cap de roțile cercurilor de lumină lunară care veneau cu bulgării fotonilor agresivi spre pământ. Îngrijorată că stropii de lumină i-ar fi putut pistruia trupul diafan spre izbânda odioaselor concurente, se acoperi în grabă cu roua protectoare a norilor și se parașută lângă părinți, cât era ea de Miss, între barba inelată ca șpanul a tatălui și sânii opulenți ai mamei, protejată ca în primele neanturi ale copilăriei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
ca să fie blamat de Satana, știam eu că ești imperfect și porneau incantațiile woodoo, vrăjitoare și draci țeseau portative, le multiplicau până deveneau opus multimuzical cu multipăianjeni, ouă, pupe muzicale ordonate pe șinele drepte ale opus-ului simfonic, care însemna izbânda dintre învins Nazismul cădea și învingător restul Lumii pe câmpia Donului dragostei dintre Liuba și Satelitu, timp de 4 ani. Satelitu tatuase pământul Rusiei cu brazdele dorului, însămânțând în ele usturoi, ca să știe Liuba că am fost pe aici. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
Parcurge cu privirea titlul, parcă pentru a-și aduce aminte, apoi ia poziție și începe să vorbească. Se auzea numai vocea sa, căci a amuțit Protopopescu: "Stimați cetățeni ai acestei țări, mă aflu aici, în Sala de conferințe a Palatului Izbânda, pentru a vă aduce la cunoștință următoarele decizii luate de conducerea acestui stat.". Așa încep toate comunicările pe care trebuie să le spună Ministrul. Aceeași formulă politicoasă de adresare, indiferent de ceea ce se va spune. "Conform deciziei 12AI132 a guvernului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
bucuroase, altele erau mânioase și strigau cu furie. Se auzeau chiote și amenințări! Erau de-ai noștri! Au intrat în școală și au urcat până la primul etaj. Nu avea cum să nu fie așa. Aceste sunete ce ne asigurau de izbânda noastră ne mângâiau orgoliul propriu și ne săturau de plăcere și de bărbăție, de curaj și extaz. Era un sentiment dumnezeiesc. Era minunat... A fost minunat... Pe măsură ce ne apropiam de cancelarie, holurile deveneau din ce în ce mai pline cu colegi. Unii erau bucuroși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]