KorAP: Find »[drukola/base=jigni & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...83 84 85 ...109 >

2,723 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938

mine fiindcă ne leagă un copil? Ia să-i spunem că nu va fi tatăl acestui copil, ba chiar că nu e copilul lui! Își dăduse seama că aveam un prieten, he! Ia să-l invităm noi și să-l jignim. Ia să vedem din ce stofă e făcut? Se simțea bărbatul ei bine cu acest cuplu, eee, ia să vedem și noi la față pe bleaga aia, căruia îi plăceau ciupercile, dar nu știa să le gătească! Se credea bărbatul

Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
îi plăceau ciupercile, dar nu știa să le gătească! Se credea bărbatul ei stăpân pe ea, ia să le arăt eu la toți că nu eram supusa nimănui, maică-sii, bunicilor, lui Vasile, Tamarei, lui Petea, lui Artimon, care fusese jignit, Tasiei... Apăruse pericolul unei despărțiri? Ia să simulăm că totul se întîmplase fiindcă îl iubeam prea mult!... Și iat-o deodată vârâtă în coșmar: arestarea bărbatului, amenințarea că îi va fi luată casa și mai târziu va fi exclusă din

Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
alea care mă plac nu-mi plac mie. Vă prezint eu, zic, o persoană doritoare, serioasă, bine situată, știți, dom' inginer, privirea ei e așa de sfioasă, că ți-o milă să-i spui și un cuvânt, să n-o jignești fără să vrei. E o clientă de-a mea, profesoară de pian. Nu vă spun, încheie Vintilă foarte vesel, că s-au luat?" "Chiar?" "Pe cuvânt de onoare!" "Și s-au înțeles bine?" "Perfect! Au și-un copil, urât și

Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
proastă, dar eu totdeauna am văzut în Victor un om puternic, care știe să-și apere ceea ce e mai de preț în el în fața torționarului...", "Epoca noastră, o întrerupse Ion Micu, cu un glas liniștit și protector, să n-o jignească, a dovedit că perfidia torționarului e diferită de a brutei de altădată, care, hă: punea așa mâna pe gârbaci și dă-i! Acum el gândește și asta îi vine dintr-o prise de conscience că reprezintă și el ceva, nu

Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
observă la soția lui ceva care nu se observa, se ridică de pe scaun, veni lângă ea și îi șopti la ureche. Nu fi copil, te rog, e o glumă de-a lui, doar îl cunoști, n-a vrut să te jignească." " Dar nu mă simt jignită", răspunse ea atât de jignită încît se făcu palidă și o mare tristețe i se așternu pe chipul ei care exprima o atât de vie sensibilitate încît cerea parcă o protecție perpetuă pe care într-

Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
iluzii față de interesul dumneavoastră pentru caietele mele. Mi s-a părut că v-au fascinat, mai ales când ați refuzat să mi le înapoiați de îndată." Realmente m-au fascinat, zise ea gânditoare, și într-adevăr râsul dumneavoastră m-a jignit. E adevărat că și eu am greșit că le-am luat fără să vi le cer." " În mod sincer îmi pare rău. Ași fi vrut să discut cu dumneavoastră mai pe larg. N-am publicat nimic din aceste însemnări și

Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-i reproșezi orice, mârâi el, fără să se mai bâlbâie, cu condiția să-l dai afară pe filozof pe care nu l-a invitat nimeni." "Ba da, strigai, tu m-ai invitat, probabil cu intenția ca pe urmă să mă jignești." Și în clipa următoare strânsei paharul în mână foarte calm și i-l aruncai în cap. Nu-l nimerii, se sparse cu zgomot sec în perete, apucai un altul, care i se făcu țăndări în frunte și îi deschise imediat

Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-l verse. "Bine, mă Calistrat, așa e cum spui, dar de ce nu recunoști tu că l-ai invitat pe dom' profesor și erai treaz când mi-ai spus că ți-e dor de el și te-apuci acuma să-l jignești? Asta e purtare la tine, de om civilizat?" Nu știu, nu mă inderesează, dar să nu se lege de fedele noastre." "Ești cam tralala, așa ți s-a năzărit și prima dată când am băut noi toți împreună la deratizare

Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
cred, dar uite că ea de aceea te-a părăsit... îți dai seama cât a ținut la tine dacă chiar și pentru niște sărutări, cum spui tu, cam smintite, a putut să se înstrăineze de tine ca femeie. A fost jignită! Și de tine și de soră-sa! Nu toți putem să trecem peste astfel de lucruri!" "Și a trăit cu ideea asta în cap atâta amar de vreme?!" exclamă el sincer uluit. "Nu, tată, părerea mea e că asta a

Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
capul în pămînt: da, așa avea să facă! Mă întorsei lângă mama uitând de presentimentul că nici pe mine nu mă va cruța, sau poate atras de o curiozitate din adîncuri: ce-ar fi putut să-mi spună? Că o jignisem în adolescență lovind-o peste mâna cu care mă închina seara înainte de a adormi? Că trăisem (..."copil curat" cum eram) cu o fată care nu avea nume bun? Pentru asta se despărțise ea de tata și își oprise ochii numai

Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
cu paiul cu vădită plăcere. Apoi deodată mi-o întinse: "E foarte bună!", zise cu o mare convingere. Îmi dădea deci să sug cu paiul ei! "Ce, zise surâzând deodată cu un farmec neașteptat, ca și când ar fi fost surprinsă sau jignită de ceva, nu e bună?" "E foarte bună, mulțumesc!" Și îi retrimisei paharul pe care îl luă în stăpânire cu o încîntare de fetiță pe care niște părinți săraci, dar generoși, o scoseseră la cofetărie. "Pe urmă, zise, ne plimbăm

Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
din priviri dacă știu unde pierduse firul și dacă mai doream, ca și înainte, să-mi povestească. "Spuneai de tatăl tău, zisei, că începuse să se irite..." " Da, reluă, își pierdea seninătatea și gândirea fermă și liniștită. Se simțea din ce în ce mai jignit de aceste ațâțări la ură, mai ales când auzea la radio și citea și în presă că această ură ar fi fost sfântă... "Bine, mă întreba cu ochii lărgiți de indignare, dar se poate crea o lume nouă pe o

Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
bună. Dimpotrivă, prima oară când am venit la tine erai fericit că eram udă de ploaie." Nu știu de ce mă pufni râsul. Adevărurile ei erau totdeauna însoțite de un evantai de sugestii, protest infantil (să nu devii brutal și să jignești o fetiță!), reproș voit exagerat și în același timp parcă imediat retras, să nu-ți închipui că chiar îți fac această favoare, dar totuși să știi că ești vinovat... "De ce rîzi?", zise surâzând ea însăși cu ironie, a cărui tandrețe

Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
i se dea aceluia de bănuit că grupul nu-i comunicase și lui programul. Se făcu din asta un inocent și spontan complot, cum se întîmplă adesea în toate grupurile: trebuie să te distrezi pe seama cuiva, bineînțeles fără să-l jignești prea tare; asta depinde de calitatea grupului, ai cărui membri, după astfel de farse, se destramă certați, dar riscul trebuie asumat, altfel ce să faci cu mintea? Te plictisești și în grup! Într-adevăr, nu găsirăm locuri la nici un hotel

Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
de drept și de curat... Ce copil ești... De fapt ești... De fapt ești un... Scuză-mă, nu știu ce spun, m-am troșcăit..." Da, zisei, destul de tare, ca să mă pui mai presus de Aristotel, dar nu atât de tare ca să mă jignești, deși un gând te-a ispitit. De fapt ce sînt?" "Hercule, cu tine simt că trăiesc..." "Și fără mine ce simți?" Ei, fără mine ce simțea? Nu-mi răspunse, chiar și în această stare de somnolență a spiritului, din care

Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905

ia o astfel de hotărâre. Caporalii nu sunt abilitați să utilizeze arme nucleare. Nu sunt decât subalterni. Își dădu seama de caracterul ofensator al vorbelor lui o privire adresată militarului îl incită să adauge:) N-am spus-o ca să te jignesc. ― N-ai de ce, făcu sec Hicks, care vorbi în microfonul individual. Ferro, erai pe recepție? ― Evident, se auzi vocea pilotului în difuzoare. ― Sunt pregătită pentru decolare. Evacuare imediată. ― Bănuiam, după ce mi-a fost dat să aud. ― Și nu știi tot

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
mai bune decât tine. Nu cred că ar fi în stare de asemenea mizerii pentru bani. ― Omul e mânjit. Asta-i! (Expresia lui Hicks era de nedefinit când își coborî privirea asupra reprezentantului Companiei.) N-am vrut neapărat să te jignesc. Ripley își scutură capul. Furia inițială slăbea în fața unui sentiment de vid infinit. ― Găsiți un loc în care să-l închidem până la plecare. ― La ce bun, Dumnezeule? Hudson tremura de mânie, cu arătătorul lipit pe trăgaci. Ripley se uită la

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255

mai rar aleasa inimii cu Cindy Crawford și mai mult cu Mary Poppins (cu a cărei umbrelă picioarele Adinei se-nrudeau de la genunchi în jos), n-aș mai fi apărut în rolul gentlemanului prăfuit, care, dintr-un exces de bune-maniere, jignește idealurile feminității. „Aha!“, nu m-am putut abține, „Vezi că zice și el de picioare!“ „Gura! Citește mai departe!“ Alte câteva scăpări, din ce în ce mai grave în ultimele luni, mi-au pecetluit soarta, consfințind victoria părții adverse. Când vecinii au cumpărat un

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332

de ea, se lasă fără măsură în voia ei și simte chiar o plăcere crescândă, indiferent de consecințe. Prințul, ajuns în dreptul ușii, dădu să se întoarcă și să-i răspundă, dar, văzând după expresia bolnăvicioasă de pe fața celui care-l jignise că aici nu mai lipsea decât picătura care ar umple paharul, se răsuci pe călcâie și ieși. După câteva minute, judecând după gălăgia care se auzea din salon, își dădu seama că în absența lui discuția devenise mai zgomotoasă și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
pe el și pe ai lui cu batjocuri“. (De asta era convins.) Însă, la drept vorbind, ce altă semnificație poate avea vizita ei de acum? O fi venit ca să se împrietenească cu mama și cu sora lui sau ca să le jignească chiar la ele acasă? Și, judecând după pozițiile adoptate de cele două tabere, nu mai încăpea nici o îndoială: mama și sora lui stăteau deoparte parcă făcute de ocară, iar Nastasia Filippovna părea chiar să fi uitat că și ele sunt

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
fi vrut s-o prefacă în scrum numai cu privirile. Era clar că se pierduse cu firea și înțelegea rău situația. — Ce-am făcut? Încotro mă tragi? Nu cumva mă târăști la ea să-i cer iertare pentru că ți-a jignit mama și a venit ca să-ți facă de rușine casa? Ești un om de nimic! strigă iarăși Varia, înfruntându-și fratele cu o privire triumfătoare și sfidătoare. Câteva clipe stătură față în față, unul lângă altul. Ganea încă îi mai

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
Rogojin, Varia, Ptițân, Nina Alexandrovna, toți, chiar și bătrânul Ardalion Alexandrovici. — Nu-i nimic, nu-i nimic! bâiguia prințul în toate părțile, cu același zâmbet nepotrivit situației. — Și-o să se căiască! strigă Rogojin. O să-ți fie rușine, Ganka, că ai jignit o asemenea... oaie (nu fusese în stare să găsească alt cuvânt)! Prințe, suflețelule, lasă-i în plata Domnului; lasă-i baltă, hai cu mine! O să vezi cât te iubește Rogojin. Și Nastasia Filippovna era surprinsă de fapta lui Ganea și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
Atunci de ce i-ați spus în față că nu e „așa“? Și cred că ați ghicit. A reieșit că, într-adevăr, poate să nu fie așa. De altminteri, n-o înțeleg! Firește, e clar că scopul ei a fost să jignească. Și mai înainte am auzit multe ciudățenii vorbindu-se despre ea. Dar dacă a venit să ne invite, ce atitudine a avut de la bun început cu mama? Ptițân o cunoaște foarte bine și spune că nici el nu și-a

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
neoriginal, slab de caracter, fără talente deosebite și cât se poate de obișnuit. Nu mi-ați făcut nici măcar onoarea de a mă considera un ticălos veritabil și, știți, mai adineaori eram în stare să vă sfâșii pentru asta! M-ați jignit mai tare decât Epancin, care mă crede capabil (și, notați, fără nici o discuție, fără nici o tentație, în simplitatea lui sufletească) să i-o vând lui pe soția mea! Acest lucru, domnule, mă scoate de mult din sărite și vreau bani

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
Veți spune că e o copilărie, poate chiar o poezie; totuși va fi cu atât mai vesel și treaba tot se va face. Voi duce totul până la capăt și voi rezista. Rira bien qui rira le dernier*! Epancin de ce mă jignește în halul ăsta? Din răutate? Nu, n-ar face-o niciodată. Pur și simplu, pentru că sunt prea neînsemnat. Însă, mai târziu... Totuși, ajunge și trebuie să plec. Pe deasupra, Kolea și-a băgat de două ori nasul pe ușă, ceea ce înseamnă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]