2,270 matches
-
ambrazura interradiculară”, iar poligonul descris de apexuri, “poligon de susținere” (de implementare). Rădăcinile își primesc denumirea după poziția spațială (mezial, distal, vestibular, oral). 6.3. Coletul dentar - anatomic este locul de unire a coroanei anatomice cu rădăcina anatomică, materializat de joncțiunea amelo-cementară. Are formă de linie sinuoasă, circumferențială, cu convexitățile orientate apical la nivel vestibular și oral, și ocluzal la nivel proximal. Exprimarea convexității scade spre distal, cele vestibulare fiind mai bine exprimate decât cele orale. Clinic, coletul este exprimat de
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
45-55 grade. Striațiile lui Retzius sunt paralele cu suprafața smalțului. La suprafața smalțului există un strat aprismatic ce denotă o imaturitate la nivelul acestei structuri. Dentină are o grosime mai redusă și canaliculii dentinari au un diametru mai mare la joncțiunea cu smalțul. Cementul formează un strat mai subțire datorită prezenței unui strat mai redus de cementocite. Joncțiunea amelo-cementară este diferită față de a dinților permanenți: în timp ce la dinții permanenți cel mai frecvent smalțul acoperă cementul, la dinții temporari cel mai adesea
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
ce denotă o imaturitate la nivelul acestei structuri. Dentină are o grosime mai redusă și canaliculii dentinari au un diametru mai mare la joncțiunea cu smalțul. Cementul formează un strat mai subțire datorită prezenței unui strat mai redus de cementocite. Joncțiunea amelo-cementară este diferită față de a dinților permanenți: în timp ce la dinții permanenți cel mai frecvent smalțul acoperă cementul, la dinții temporari cel mai adesea cementul acoperă smalțul. Pulpa dentară conține aceleași straturi, dar este sediul unor modificări regresive ce se instalează
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
sunt convergente spre ocluzal, deci diametrul maxim vestibulo-lingual este situat în treimea cervicală. Fețele proximale au diametrul cervico-ocluzal mai mic ca cel vestibulo-lingual. Fața distală este mai mică și prezintă un relief mai convex. Ariile de contact sunt situate la joncțiunea treimii vestibulare cu cea medie (sens vestibulo-lingual) și la joncțiunea treimii ocluzale cu cea medie, în sens cervico-ocluzal. Fața ocluzală are un contur ce se încadrează într-un patrulater cu unghiuri rotunjite. Marginea vestibulară este mai mare ca cea linguală
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
în treimea cervicală. Fețele proximale au diametrul cervico-ocluzal mai mic ca cel vestibulo-lingual. Fața distală este mai mică și prezintă un relief mai convex. Ariile de contact sunt situate la joncțiunea treimii vestibulare cu cea medie (sens vestibulo-lingual) și la joncțiunea treimii ocluzale cu cea medie, în sens cervico-ocluzal. Fața ocluzală are un contur ce se încadrează într-un patrulater cu unghiuri rotunjite. Marginea vestibulară este mai mare ca cea linguală și, ca și marginea linguală, reprezintă crestele sagitale (ocluzale) ale
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
vestibulară și creează spre oral un unghi mai ascuțit. d) Conturul liniei coletelor dentare Coletul dentar este înconjurat vestibular și oral de gingiamarginală liberă și proximal de gingia interdentară sub formă de langheta. Unirea gingiei cu dintele se realizează prin joncțiunea epitelială (fig.65). Ideal, în cazul morfologiei primare, este ca plasamentul joncțiunii epiteliale să fie la nivelul coletului anatomic reprezentat de joncțiunea smalț-cement. Linia coletelor este sinuoasă și rezultă din continuitatea contururilor gingiei marginale cu cele ale gingiei interdentare. Gingia
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
coletelor dentare Coletul dentar este înconjurat vestibular și oral de gingiamarginală liberă și proximal de gingia interdentară sub formă de langheta. Unirea gingiei cu dintele se realizează prin joncțiunea epitelială (fig.65). Ideal, în cazul morfologiei primare, este ca plasamentul joncțiunii epiteliale să fie la nivelul coletului anatomic reprezentat de joncțiunea smalț-cement. Linia coletelor este sinuoasă și rezultă din continuitatea contururilor gingiei marginale cu cele ale gingiei interdentare. Gingia marginală este concavă spre ocluzal iar gingia interdentară este convexă spre ocluzal
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
gingiamarginală liberă și proximal de gingia interdentară sub formă de langheta. Unirea gingiei cu dintele se realizează prin joncțiunea epitelială (fig.65). Ideal, în cazul morfologiei primare, este ca plasamentul joncțiunii epiteliale să fie la nivelul coletului anatomic reprezentat de joncțiunea smalț-cement. Linia coletelor este sinuoasă și rezultă din continuitatea contururilor gingiei marginale cu cele ale gingiei interdentare. Gingia marginală este concavă spre ocluzal iar gingia interdentară este convexă spre ocluzal. ]n ansamblul arcadei, linia coletelor prezintă caracteristicile (fig. 66): -sinuozitatea
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
propulsiv au și rol de curățire a esofagului. Undele terțiare nu sunt propulsive. Ele reprezintă contracții simultane și spontane ale mușchilor netezi. Ele apar rar la subiecții tineri sănătoși, dar și la subiecții în vârstă (când se pot opune deglutiției). Joncțiunea eso-gastrică Esofagul se termină printr-o porțiune de aproximativ 2-5 cm situată deasupra joncțiunii cu stomacul, unde musculatura circulară a esofagului este îngroșată, realizând sfincterul esofagian inferior (cardia). In mod normal acest sfincter prezintă o contracție tonică, spre deosebire de porțiunile mijlocii
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
reprezintă contracții simultane și spontane ale mușchilor netezi. Ele apar rar la subiecții tineri sănătoși, dar și la subiecții în vârstă (când se pot opune deglutiției). Joncțiunea eso-gastrică Esofagul se termină printr-o porțiune de aproximativ 2-5 cm situată deasupra joncțiunii cu stomacul, unde musculatura circulară a esofagului este îngroșată, realizând sfincterul esofagian inferior (cardia). In mod normal acest sfincter prezintă o contracție tonică, spre deosebire de porțiunile mijlocii și superioare ale esofagului, care sunt relaxate. Unda de relaxare care precede peristaltica esofagiană
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
procesate în duoden; acizii sunt evacuați în duoden numai când există suficient suc pancreatic pentru a-i neutraliza; ritmul cu care alți compuși ai chimului trec în duoden corespunde ritmului cu care duodenul și jejunul procesează acești compuși (fig. 6). Joncțiunea gastro-duodenală (sfincterul piloric) Pilorul separă antrumul gastric de prima porțiune a duodenului. Funcțiile esențiale a acestei joncțiuni gastro duodenale sunt: (1) de a asigura o evacuare gastrică la un ritm în concordanță cu capacitatea duodenului de a procesa chimul gastric
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
neutraliza; ritmul cu care alți compuși ai chimului trec în duoden corespunde ritmului cu care duodenul și jejunul procesează acești compuși (fig. 6). Joncțiunea gastro-duodenală (sfincterul piloric) Pilorul separă antrumul gastric de prima porțiune a duodenului. Funcțiile esențiale a acestei joncțiuni gastro duodenale sunt: (1) de a asigura o evacuare gastrică la un ritm în concordanță cu capacitatea duodenului de a procesa chimul gastric și (2) de a preveni regurgitarea conținutului duodenal în stomac. Reglarea activității acestei joncțiuni se realizează nervos
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
esențiale a acestei joncțiuni gastro duodenale sunt: (1) de a asigura o evacuare gastrică la un ritm în concordanță cu capacitatea duodenului de a procesa chimul gastric și (2) de a preveni regurgitarea conținutului duodenal în stomac. Reglarea activității acestei joncțiuni se realizează nervos și umoral. Pilorul este bogat inervat atât de fibre vagale cât și de fibre nervoase simpatice. Fibrele simpatice postganglionare eliberează noradrenalină care acționează asupra receptorilor alfa-adrenergici care vor determina creșterea gradului de constricție a sfincterului. Fibrele vagale
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
acizilor biliari. Transportul este extrem de concentrativ (de 20 200 ori). Concentrația acizilor biliari în hepatocit nu este cunoscută, dar se estimează a fi în jur de 10 50 μM; concentrația anionilor acizilor biliari în canaliculi este de aproape 2000 μM. Joncțiunile paracelulare (joncțiunile strânse) care separă lumenul canalicular de spațiul Disse sunt prea mici pentru a permite pătrunderea moleculelelor mari de acizi biliari. Apa din compoziția plasmei trece prin joncțiunile strânse și se restabilește izotonicitatea în canaliculul biliar. Astfel, se formează
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
Transportul este extrem de concentrativ (de 20 200 ori). Concentrația acizilor biliari în hepatocit nu este cunoscută, dar se estimează a fi în jur de 10 50 μM; concentrația anionilor acizilor biliari în canaliculi este de aproape 2000 μM. Joncțiunile paracelulare (joncțiunile strânse) care separă lumenul canalicular de spațiul Disse sunt prea mici pentru a permite pătrunderea moleculelelor mari de acizi biliari. Apa din compoziția plasmei trece prin joncțiunile strânse și se restabilește izotonicitatea în canaliculul biliar. Astfel, se formează bila canaliculară
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
concentrația anionilor acizilor biliari în canaliculi este de aproape 2000 μM. Joncțiunile paracelulare (joncțiunile strânse) care separă lumenul canalicular de spațiul Disse sunt prea mici pentru a permite pătrunderea moleculelelor mari de acizi biliari. Apa din compoziția plasmei trece prin joncțiunile strânse și se restabilește izotonicitatea în canaliculul biliar. Astfel, se formează bila canaliculară. Acizii biliari sunt cei care determină și contracția canaliculară; rezultatul este secreția activă a bilei canaliculare. Bila canaliculară conține substanțe dizolvate primare, care induc formarea bilei și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
bila. Concentrarea bilei în perioadele interdigestive permite stocarea unei cantități crescute de acizi biliari într-un volum constant de bilă. Cu cât este mai mare perioada interdigestivă cu atât este mai mare cantitatea de acizi biliari responsabili pentru susținerea digestiei. Joncțiunile paracelulare de la nivelul epiteliului vezicii biliare sunt permeabile pentru electroliți anorganici din bilă. Astfel, bila este concentrată prin îndepărtarea ionilor de sodiu și de clor. Lipidele din compoziția bilei sunt prezente sub formă de agregate (micelii și vezicule), iar bila
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
deoarece furnizează hepatocitului cantități mari din acizii biliari secretați anterior. Acizii biliari conjugați, constituienți majori ai bilei, nu sunt absorbiți în porțiunea proximală a intestinului deoarece ei sunt prea polari și au o moleculă prea mare pentru a trece prin joncțiunile paracelulare; ei sunt eficient reabsorbiți la nivelul ileonului distal printr-un mecanism de transport activ. De aici ei sunt transportați prin sângele portal la ficat, unde sunt re-extrași și secretați în bilă și apoi ajung din nou în intestin, realizând
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
prin stimularea mecanică a mucoasei rectului care, în mod obișnuit, este lipsit de materii fecale. Rectul este menținut gol datorită unui tonus mai ridicat al musculaturii netede rectale ce dezvoltă o presiune intraluminală superioară celei din colonul sigmoid. In plus, joncțiunea dintre colonul sigmoid și rect prezintă o angulație care se opune trecerii cu ușurință a materiilor fecale în rect. Creșterea presiunii intraluminale în rect cauzată de pătrunderea materiilor fecale determină excitarea mecanoreceptorilor. Impulsurile aferente sunt răspândite prin plexurile intramurale și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
și G 34 prezintă toate activitățile gastrinei, dar numai 10% din puterea G17. Rolul fiziologic al gastrinei se bazează pe efecte de stimulare a următoarelor: secreția acidă gastrică, secreția de pepsină; creșterea mucoasei gastrice; motilitatea gastrică; contracția musculaturii care include joncțiunea gastro esofagiană; secreția de insulină (și secreția de glucagon, dar numai după un prânz bogat în proteine și nu după un prânz bogat în glucide). Secreția de gastrină este modificată în funcție de conținutul gastric, rata de descărcare în nervii vagi și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
fig. 30). Cardiomiocitele contractile au un diametru de 10-15 μm, o lungime de ~50 μm și multe din ele sunt ramificate. Extremitățile realizează atașarea reciprocă sub forma discurilor intercalare, ce reprezintă substratul sincițialității funcționale. Astfel, cardiomiocitele sunt conectate electric prin joncțiuni comunicante (gap junctions, nexus), ce permit trecerea de ioni și molecule mici de la o celulă la alta și mecanic prin structuri de aderență intercelulare (macula și zonula adherens/occludens, desmozomi). In ansamblu se realizează două sinciții funcționale, atrial și ventricular
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
propagă non decremențial. Contracția ritmică a miocardului este rezultatul generării ritmice de potențiale de acțiune în celulele specializate din nodulul sino-atrial. Acestea sunt conduse prin restul sitemului excitoconductor și prin miocardul contractil, trecând de la o celulă la alta datorită prezenței joncțiunilor comunicante. Sistemul excitoconductor cardiac cuprinde nodulul sino atrial, nodul atrioventricular, fasciculul His cu ramurile sale și rețeaua Purkinje (fig. 30). Toate celulele din cadrul acestuia sunt capabile de desărcare spontană, dar nodulul sinoatrial deține controlul, deoarece are cea mai mare rată
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
obicei mai mică, dar poate fi identică sau chiar mai mare decât cea din cursul sistolei regulate. 12.3.3. Conductiblitatea: propagarea potențialelor de acțiune în sincițiul miocardic După cum am arătat, potențialul de acțiune se propagă în sincițiul miocardic datorită joncțiunilor comunicante, deoarece acestea permit trecerea ionilor de la o celulă la alta. Ca urmare a difuziei cationilor pătrunși în celulă poate avea loc o modificare locală a concentrației lor submembranare în “următoarea” celulă, cu depolarizare și cu posibilitatea apariției unui potențial
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
04 s în porțiunea penetrantă (zona nodală inferioară, ce străbate septul conjunctiv și pătrunde în miocardul venricular, continuându-se cu faciculul His). Viteza de propagare mai scăzută în diversele porțiuni ale nodului atrioventricular se explică prin rezistență crescută (mai puține joncțiuni comunicante) și potențial generator redus (amplitudinea potențialului de acțiune este mai mică datorită polarizării mai puțin accentuate a plasmalemei în repaus). 12.3.4. Principiile electrocardiografiei Contracția ritmică a atriilor și ventriculelor este deci inițiată de prezența potențialelor de acțiune
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
la determinarea rezistenței periferice. In sectorul de rezistență proximal semnalele pentru dilatație metabolică nu acționează direct; corelația funcțională cu vasele din aval este asigurată prin relaxare dependentă de debit și prin conducere în amonte a perturbărilor de potențial membranar prin joncțiuni comunicante. Celulele endoteliale sunt cuplate prin astfel de joncțiuni comunicante (fig.49), precum și hetero-celular cu miocitele netede, asigurându se astfel un flux de informație bidirecțional. Cu excepția arteriolelor mici, cu strat muscular mai redus, potențialul membranar al celulelor endoteliale este puternic
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]