23,636 matches
-
numește operațiile logice prin care este posibilă extinderea conceptului finalității de la om la natură. Putem accepta, luând în seamă cele spuse, că finalitatea este un concept necesar în sistemul "critic" kantian. Doar pe temeiul ei este posibilă "critica facultății de judecare teleologice". Și tot pe temeiul ei, discursul "critic" despre om dobândește coerență, căci finalitatea face legătura între conceptele naturii și cel al libertății, între lumea sensibilă și cea inteligibilă, între persoană și personalitate, strânse, amândouă, în unitatea de existență a
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
sale față de determinismul prin cauzalitate, vor fi dezvăluite justificarea sa formală, întemeierea lui "materială", de conținut, și, de asemenea, confirmarea deplină a sa. In filosofia kantiană, finalitatea reprezintă, cum s-a arătat în capitolul anterior, un principiu al facultății de judecare reflexive; ea pune ordine în natură (în cea organică întâi) căci finalitatea, ca o cauzalitate inversă, în care efectul ca scop determină cauza, este legată de ființa organizată ce "se organizează pe sine însăși și care, din acest motiv, poate
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
persona-list-energetic păstrează relieful distinct al existenței umane, ca unitate, în unita-tea universului care cuprinde și "factori" fizici și "factori" psihici și evoluția care diferențiază între aceștia. Aceeași fundare antropologică pare să condiționeze și conceptul finalității al lui Kant. Facultatea de judecare reflexivă aparține omului ca ființă rațională. Aspectul formal al conceptului kantian al finalității constă, cum am stabilit în capitolul anterior, în condițiile logice care îl fac posibil, în operațiile logice prin care conceptul este dat (pentru înțelegere). Între condiții, una
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
însă o construcție metafizică ce conține îndemnuri către cunoașterea științifică, dar, în fond, o "metafizică inductivă" (foarte apropiată de un demers pozitivist). Ea este centrată pe individ pentru că, deși C. Rădulescu-Motru vorbește despre trei implicări sociale ale noțiunii energiei (în judecarea programelor politice, în alegerea unei direcții pentru învățământul public, în programarea diferitelor măsuri pentru întărirea patriotismului), totuși, energia socială consistă în faptul că "fiecare membru al societății are o conștiință clară asupra a ceea ce trebuie el să facă după o
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
și Enciclopedică, București, 1987. KANT, Imm., Întemeierea metafizicii moravurilor, în vol. Critica rațiunii practice, traducere de N. Bagdasar, Editura Științifică, București, 1972. KANT, Imm., Critica rațiunii practice, traducere de N. Bagdasar, Editura Științifică, București, 1972. KANT, Imm., Critica facultății de judecare, (1) traducere de Alexandru Surdu și Vasile Dem. Zamfirescu, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1981. (2) traducere de Rodica Croitoru, Editura All, București, 2007. KANT, Imm., Ideea unei istorii universale. Ce este "luminarea"? Începutul istoriei omenirii. Spre pacea eternă, traducere
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
filosofiei actuale. Conceptul determinismului prin finalitate personalist energetic urmează structura formală a conceptului kantian al finalității. Aceasta din urmă presupune două condiții a) plasarea omului în poziția scopului final al existenței lumii; b) extinderea finalității (socotită principiu al facultății de judecare reflexive) asupra naturii. Finalitatea kantiană are o structură formală pentru că este posibilă pe temeiul unei facultăți a ființei raționale, independent de orice conținut determinat și pentru că reprezintă condiția de posibilitate a unității cunoașterii și a acțiunii libere. Operațiile cuprinse în
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Idem, Critica rațiunii pure, p. 32. 52 Cf. Idem, Op. cit., I, Diviziunea a doua: Dialectica transcendentală. 53 Ibidem, p. 568. 54 Idem, Critica rațiunii practice, Editura Științifică, 1972, pp. 222-223. 55 Idem, Anthropologie, p. 1. 56 Idem, Critica facultății de judecare, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1981, p. 374. A se vedea și noua ediție, trad. rom. Rodica Croitoru, București, Editura All, 2007. 57 De fapt, al celei de-a patra Critici, dacă ar fi să socotim că ultima, Critica facultății
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Editura Științifică și Enciclopedică, 1981, p. 374. A se vedea și noua ediție, trad. rom. Rodica Croitoru, București, Editura All, 2007. 57 De fapt, al celei de-a patra Critici, dacă ar fi să socotim că ultima, Critica facultății de judecare, are două părți oarecum autonome, anume Critica facultății de judecare estetice și Critica facultății de judecare teleologice; aceasta din urmă propune o reconstrucție a conceptului finalității. A se vedea, în legătură cu speciile Criticii kantiene, Alexandru Surdu, Studiu introductiv la Immanuel Kant
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
și noua ediție, trad. rom. Rodica Croitoru, București, Editura All, 2007. 57 De fapt, al celei de-a patra Critici, dacă ar fi să socotim că ultima, Critica facultății de judecare, are două părți oarecum autonome, anume Critica facultății de judecare estetice și Critica facultății de judecare teleologice; aceasta din urmă propune o reconstrucție a conceptului finalității. A se vedea, în legătură cu speciile Criticii kantiene, Alexandru Surdu, Studiu introductiv la Immanuel Kant, Logica generală. 58 Heidegger, Kant et le probl(me de la
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Croitoru, București, Editura All, 2007. 57 De fapt, al celei de-a patra Critici, dacă ar fi să socotim că ultima, Critica facultății de judecare, are două părți oarecum autonome, anume Critica facultății de judecare estetice și Critica facultății de judecare teleologice; aceasta din urmă propune o reconstrucție a conceptului finalității. A se vedea, în legătură cu speciile Criticii kantiene, Alexandru Surdu, Studiu introductiv la Immanuel Kant, Logica generală. 58 Heidegger, Kant et le probl(me de la m(tafizique, p. 262. 59 Cf.
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
inițial, au fost publicate într-un articol din "Revista de filosofie". Preferăm această variantă ultimă a cercetării integrată, desigur, contextului acestei lucrări, nu luată în sine -, înlocuind astfel cu totul acest subcapitol din ediția întâi. 80 Kant, Critica facultății de judecare, p. 75. 81 Cu privire la structura facultății de cunoaștere din Critica rațiunii pure: "Mai strictă este distincția dintre intelect ca facultate a conceptelor, rațiunea ca facultate a ideilor și judecarea ca facultate a regulilor." Alexandru Surdu, Studiu introductiv la Imm. Kant
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
totul acest subcapitol din ediția întâi. 80 Kant, Critica facultății de judecare, p. 75. 81 Cu privire la structura facultății de cunoaștere din Critica rațiunii pure: "Mai strictă este distincția dintre intelect ca facultate a conceptelor, rațiunea ca facultate a ideilor și judecarea ca facultate a regulilor." Alexandru Surdu, Studiu introductiv la Imm. Kant, Logica generală, p. 47. 82 Pentru această problemă, a se vedea P. Kitcher, Kant on Self-Consciousness, în "The Philosophical Review", Vol. 108, No. 3, Jul. 1999. 83 Iată structura
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
91 A se vedea, pentru aceasta, Idem, Recesivitatea ca structură a lumii, vol. I, București, Editura Eminescu, 1983, p. 393. 92 Lucian Blaga, Aspecte antropologice, în vol. Opere 11, București, Editura Minerva, 1988, p. 212. 93 Kant, Critica facultății de judecare, p. 271. 94 Ibidem, p. 276. 95 A se vedea A. Philonenko, L'oeuvre de Kant, Paris, Librairie philosophique J. Vrin, 1981, vol. 2. 96 Kant, Critica facultății de judecare, p. 341. 97 Ibidem, p. 328. 98 În privința rostului "sistematic
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Editura Minerva, 1988, p. 212. 93 Kant, Critica facultății de judecare, p. 271. 94 Ibidem, p. 276. 95 A se vedea A. Philonenko, L'oeuvre de Kant, Paris, Librairie philosophique J. Vrin, 1981, vol. 2. 96 Kant, Critica facultății de judecare, p. 341. 97 Ibidem, p. 328. 98 În privința rostului "sistematic" al rațiunii și al facultății de judecare reflexive, a se vedea P. Guyer, Reason and Reflective Judgement: Kant on the Significance of Systematicity, http://uk.jstor.org/. 99 Imm. Kant
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
95 A se vedea A. Philonenko, L'oeuvre de Kant, Paris, Librairie philosophique J. Vrin, 1981, vol. 2. 96 Kant, Critica facultății de judecare, p. 341. 97 Ibidem, p. 328. 98 În privința rostului "sistematic" al rațiunii și al facultății de judecare reflexive, a se vedea P. Guyer, Reason and Reflective Judgement: Kant on the Significance of Systematicity, http://uk.jstor.org/. 99 Imm. Kant, Ideea unei istorii universale în înfățișare cosmopolită, București, Casa Școalelor, 1943, p. 75. 100 Idem, Critica facultății
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
a se vedea P. Guyer, Reason and Reflective Judgement: Kant on the Significance of Systematicity, http://uk.jstor.org/. 99 Imm. Kant, Ideea unei istorii universale în înfățișare cosmopolită, București, Casa Școalelor, 1943, p. 75. 100 Idem, Critica facultății de judecare, p. 76. 101 Ibidem, p. 113. 102 Hegel, Logica, Teoria conceptului, § 204, p. 318. 103 E. Cassirer, La théorie kantienne de l'histoire, în vol. L'idée de l'histoire, Les Éditions du Cerf, 1988, p. 136. 104 Corina Hrișcă
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Mircea Florian, Îndrumare în filosofie, București, Editura Științifică, 1992, p. 351. 134 C. Rădulescu-Motru, Personalismul energetic, p. 553. 135 Ibidem, p. 557. 136 Kant, Critica rațiunii practice, p. 121. 137 C. Rădulescu-Motru, Op. cit., p. 574. 138 Kant, Critica facultății de judecare, p. 268. 139 C. Rădulescu-Motru, Personalismul energetic, p. 642. 140 Ibidem. 141 Aristotel, Metafizica, V, 2. 142 Ștefan Lupasco, Logica dinamică a contradictoriului, București, Editura Politică, 1982, p. 277. 143 I. Scheffler, Reflecții despre teleologie, în vol. col. Logica științei
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
fost acuzat în 1445 că ar fi primit daruri în bani și bijuterii de la un dușman declarat al Veneției, Ducele de Milano. Acest comportament a fost considerat o crimă de trădare împotriva Republicii Veneția pe care Consiliul celor zece (pentru judecarea unei personalități de talia fiului dogelui numărul consilierilor a fost ridicat la 20) a judecat-o și sancționat-o cu exil pe viață în Nauplia (o insulă în Peloponez). “Pe viață” a durat doar un an, ca multe din condamnările
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
pentru exercitarea unei funcții de demnitate publică; angajarea ca funcționari publici în cadrul cabinetelor de demnitari; îndeplinirea unei funcții de conducere salarizate în sindicat; perioada deținerii calității de asistent judiciar, ca reprezentant al asociațiilor patronale sau al sindicatelor, în cadrul completelor pentru judecarea conflictelor de muncă; perioada expertizelor tehnice judiciare, caz în care salariații beneficiază la unitățile la care sunt încadrați de timpul necesar pentru efectuarea expertizelor, fără a primi salariul; pornirea de către adunarea generală a acțiunii în justiție împotriva directorilor executivi ai
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
exemplarități de calitate a bunurilor și serviciilor. Și eu am față de ideea profesorului Sandu o atitudine mai degrabă lirică. Dar ideea, în contextul științei, este vagă. Dacă vrem să o formulăm ca ipoteză trebuie să trecem de la intuiția difuză la judecarea teoretică. Este necesar, în consecință, să abordăm analitic posibila influență a contactului cu Occidentul: să identificăm zonele experienței influențate, tipurile de influență, mecanismele și gradul acestei influențe. Probabil în anumite zone ale mentalității influența este mai mare, la altele mai
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
dragostei» față de sine” prin folosirea diverselor deformări de autopercepție, care permit menținerea unei păreri pozitive despre sine. „Înțelegerea și perceperea lumii sociale” este ce-l de-al treilea capitol. În acest capitol sunt analizate anumite reguli generale de percepere și judecare a lumii sociale, cum se deformează și cum sunt puse în mișcare schemele de cunoaștere a lumii și ce se întâmplă când realitatea nu se potrivește cu acestea; în capitol găsim prezentate modalități în care ne construim noi înșine, în
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
L’Innocent (Inocentul) par a descinde, ca și autorul lor, din specia baudelairienilor și wildienilor: „Același egoism al senzualității, aceeași descoperire a unui fond thanatic, a unei atracții a morții În experiența erotică trăită până la limită, aceeași luciditate extremă În judecarea propriilor sentimente și acte. ș...ț Ei sunt damnații unei arte care Îi posedă, care Îi deturnează de la drumul firii. Pasiunea artistică nu se află Într-un conflict elementar cu pasiunea vital-erotică, ci o dublează pe aceasta. Arta Însăși este
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
mai dinamic partid din Frontul Popular, creeaz... Tribunalele Populare, Isi consolideaz... pozițiile În cadrul poliției și al Securit...ții statului și cere epurarea armatei (sînt eliminați o treime din ofițeri, declarați „reacționari”), ministerelor de Interne, al Justiției și Educației; totodat..., obține judecarea notabilit...ților din regimul precedent (regenți, miniștri) și condamnarea lor În funcție de ordinele date procurorilor. Între decembrie 1944 și aprilie 1945 compar În fața instanței 11 122 de acuzați, dintre care 2 730 sînt condamnați la moarte. În ansamblu, pretextînd extirparea fascismului
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
sau restabilite leg...turi comerciale cu ț...rile occidentale (Marea Britanie mai ales), regatele nordice și URSS. Datorit... acestei relans...ri și restructur...ri a economiei, guvernul finlandez a putut achita integral reparațiile de r...zboi, si Inc... În termenele fixate. Judecarea „instigatorilor la r...zboi” responsabili de conflictul cu URSS dintre 1940 și 1944 reprezenta o alt... clauz... a armistițiului din 1944, la a c...rei aplicare sovieticii țineau foarte mult. Deși aceast... judecare era delicat..., s-a creat o Curte
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
r...zboi, si Inc... În termenele fixate. Judecarea „instigatorilor la r...zboi” responsabili de conflictul cu URSS dintre 1940 și 1944 reprezenta o alt... clauz... a armistițiului din 1944, la a c...rei aplicare sovieticii țineau foarte mult. Deși aceast... judecare era delicat..., s-a creat o Curte special..., care a pronunțat, În februarie 1946, pedepse Împotriva fostului președinte Ryti și a mai multor miniștri. Respectînd cu conștiinciozitate clauzele armistițiului din 1944 - confirmate prin tratatul de pace din februarie 1947 - autorit
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]