3,080 matches
-
acceptă rolul subiectivității în practică. "O relatare aparținând jurnalismului literar nu este numai înregistrare și raport, este în același timp și interpretare. O face prin plasarea de detalii subiective și impresii care nu mai pot fi considerate acceptabile conform standardelor jurnalistice în expunerea unei povești, și de aceea au fost plasate în afara presei institutionalizate" (Third Way 6). Într-adevăr, una din trăsăturile distinctive ale jurnalismului literar narativ, așa cum au notat Ronald Weber (Some sort - Ceva de genul - 18, 20-21), Dan Wakefield
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
deosebirile de natură epistemologică dintre stilul jurnalismului literar narativ pe de o parte și noul stil al jurnalismului obiectiv sau factual, și, alături de el, al jurnalismului de senzație, pe de alta. Jurnalismul literar narativ poate fi inclus într-un modul jurnalistic pe care Michael Schudson îl caracteriza ca fiind un modul narativ ("story" model) iar jurnalismul factual, obiectiv, poate fi categorisit într-un modul "de informație" (89), sau, ceea ce ar fi în teoria retoricii tradiționale, "narativ" și "discursiv". Excepția o face
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
transformând privitorii în spectatori pasivi. Analiza lui Trachtenberg are la bază opiniile criticului Walter Benjamin, care observă că intenția ziarelor moderne este să "izoleze ceea ce se întâmplă de realitatea în care ar putea afecta experiența directă a cititorului. Principiile informației jurnalistice (noutatea știrii, concizia, gradul de comprehensiune și, mai ales, lipsa de conexiuni între știrile individuale luate una câte una) contribuie foarte mult la acest lucru, la fel ca și stilul și aranjamentul paginii. Karl Kraus 58 nu a obosit niciodată
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
asemenea alienare izolată nu putea fi suficientă dacă această ascensiune a știrilor "obiective" și a jurnalismului de senzație nu ar fi avut loc într-o perioadă de extraordinare schimbări și crize sociale și culturale. Ele au început să domine discursul jurnalistic exact în timpul în care oamenii aveau nevoie să înțeleagă mai de aproape ceea ce se întâmpla cu viața Americii - și cu propriile lor vieți. Era o perioadă de mutări majore ale populației de la sate în împrejurimile orașelor; era vremea emigrației de
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
despre Crane că "a scris ca un observator literar". La fel, notează că schițele lui Crane "se prezintă ca fiind reportaje personale ale unor experiențe, care sunt exprimate într-o coloratură personală". În chip general Trachtenberg observă că modelul poveștii jurnalistice este unul permisiv, care este conceput în presa de mare răspândire ca fiind "o formă de expresie a ziarelor" care au nevoie să transforme o experiență general trăită într-o experiență a cuiva. Una din consecințe a fost aceea că
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
o criză epistemologică. Acestei crize răspund jurnaliștii literari narativi, de genul celor întrupați de Crane. Într-adevăr, ei și literații epocii așa cum erau Howells și Dreiser descoperă în mod critic înstrăinarea tot mai mare dintre subiect și obiect în practica jurnalistică de zi cu zi. Spre exemplu, jurnalistul Jacob Riis își exprima antipatia față de conceptul transcripției obiectivate (aici spre exemplu lua în discuție fotojurnalismul): "Eu nu vreau să prind fluturi cu acul și să îi pun apoi în ramă cu sticlă
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
și să îl plasezi în spatele unui geam transparent omoară și distanțează obiectele, negând experiența observării lor în mișcare și luare la cunoștință a impresiilor pe care această observație le face cu privire la zborul fundamental pentru viață. Howells se ocupă de practica jurnalistică obiectivă și depersonalizată în două din romanele sale importante Hazardul noilor bogății și O judecată modernă. Sentimentele lui Howells față de jurnalism privit în ansamblu erau ambivalente. Pe de o parte își amintește cu tandrețe de zilele în care lucra ca
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
de prăbușirea ordinii morale atât în viața privată, cât și în cea publică, ideea lui Hubbard despre jurnalism "transformă cititorii din participanți politici în spectatori pasivi" (29-30). Această percepție apărută la granița dintre secole în cercurile literare conform căreia practica jurnalistică dominantă și convențională a separat cititorii de experiență și le-a alienat subiectivitățile este poate cel mai convingător examinată în romanul lui Theodore Dreiser, Sora Carrie (Sister Carrie). Aici autorul examinează, totuși, alienarea cititorului. În acest roman, șomerul Hurstwood "substituie
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
a fost singurul. Este important să înțelegem acest lucru dacă vrem să percepem cât de mare este distanța dintre ceea ce își propune să facă un jurnalism obiectiv și ceea ce își propune să facă un jurnalism literar. Consecințele epistemologice ale obiectivării jurnalistice sunt perfect întruchipate la granița dintre secole în viața unui om care a fost caracterizat drept prototipul redactorului irascibil care bate cu pumnul în masă: redactorul local Charles E. Chapin de la New York Evening World. În cele din urmă, exemplul lui
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
povestire se pot observa două nuanțe de intenție retorică: pe de-o parte de a relata faptele unei întâmplări și pe de altă parte de a spune o poveste. Aceste două nuanțe aduc dovezi legate, în general, de originile practicii jurnalistice din America și în special de originile jurnalismului literar narativ modern american. Deși se pune accent pe un jurnalism literar narativ "modern american" ivit după Războiul Civil ca reacție la ascensiunea jurnalismului obiectificat, este corect să spunem că un tip
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
o relatare a unui fenomen în lumea spațială și temporală avea valoare pentru individ și comunitate. Într-adevăr, ar fi incorect să sugerăm că jurnalismul literar este o formă aberantă care, întocmai ca o tumoră, s-a dezvoltat din practica jurnalistică americană principală, care a urmat - și reificat - în principal informația și modelul discursiv. În schimb, este mai corect să sugerăm că, până de curând, era în general o variantă îmbinată într-o măsură mai mare sau mai mică cu ceea ce
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
în așa fel încât să poată relata despre lumea înconjurătoare. Afirmația lui Anger poate fi înțeleasă ca semnul istoric al unei tranziții ce a avut loc în scrisorile englezești - și în proza vernaculară - și care va avea consecințe pentru stilul jurnalistic modern. Aici ilustrează Jane Anger un alt punct referitor la evoluția formelor nonficționale. Deși o nouă conștință critică era reflectată în dezvoltarea formei prozaice a eseului atunci când Francis Bacon a publicat pentru prima dată Essays (Eseuri) în 1597, în realitate
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
facă acest lucru printr-un stil lipsit de idei regaliste și exprimându-se "mereu atent la adevărul simplu ce se află în toate lucrurile". Dacă s-ar fi mulțumit cu stilul simplu ar fi oferit rețeta pentru ceva similar stilului jurnalistic obiectiv. Problema este că trebuie să își califice stilul simplu cu "adevărul simplu ce se află în toate lucrurile", care poate avea cel puțin două interpretări. Conform celei dintâi, stilul simplu poate fi interpretat ca un predecesor al stilului jurnalistic
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
jurnalistic obiectiv. Problema este că trebuie să își califice stilul simplu cu "adevărul simplu ce se află în toate lucrurile", care poate avea cel puțin două interpretări. Conform celei dintâi, stilul simplu poate fi interpretat ca un predecesor al stilului jurnalistic obiectiv, din moment ce, "mereu atent", implică o perspectivă concentrată, clară și lipsită de ambiguitate asupra detaliilor lumii fenomenale. Dar conform celei de a doua interpretări, singularitatea perspectivei implică și percepția individuală asupra lumii, deschizând drumul către subiectivitatea recunoscută care, după următoarea
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
aflat în dezvoltare. Începutul secolului al XVIII-lea este martorul maturizării unui jurnalism cu o preocupare socială, iar diferența dintre un astfel de jurnalism și jurnalismul literar narativ timpuriu este uneori greu de sesizat. Mai mult, anticipează influența asupra practicii jurnalistice americane pe care a avut-o investigația socială la sfârșitul secolului al XIX-lea, explorată de Michael Schudson. Ar fi greșit să spunem că reportajul social a apărut din neant. Ca majoritatea formelor nonficționale, reportajul social are antecedente. Până la urmă
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
realizare imaginativă care compensează lipsa invenției [ficționale]" (14). Cu "realizarea imaginativă" în inima jurnalismului literar narativ, se separă și mai mult firele modelelor de story și de informație, o tendință care va căpăta amploare în secolul următor în evoluția stilului jurnalistic în ziarele americane. Între timp, peste Atlantic, relatările narative au continuat să se înmulțească. Printre cele mai de seamă relatări care servesc drept jurnalism literar narativ se poate include relatarea Sarei Kemble Knight despre călătoria ei de cinci luni de la
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Emery, 228). Șapoul mai există și astăzi în jurnalism și rămâne un standard în manualele de jurnalism contemporane, caracteristica sa principală fiind rezumarea story-ului și includerea celor mai importante informații (Fedler, 139, 214). Astfel, suntem martori la apariția unei formule jurnalistice care depinde de un echilibru stilistic dintre concizie și precizie. Șapoul răspunde cerințelor modelului informațional al lui Schudson deoarece scopul său nu este relatarea unui story ci să ofere informații incontestabile. După cum recunoaște Fred Fedler, "șapoul dezvăluie imediat toate detaliile
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
scrise de Augustus Baldwin Longstreet, apărute mai întâi în ziarele din Georgia în 1830. Când au fost adunate în Georgia Scenes, Characters, Incidents, &c (Scene, personaje și incidente din Georgia) și publicate în 1840, intenția sa era clar literară și jurnalistică atunci când a notat în prefață: "Am folosit puțină îndemânare pentru a le recomanda cititorilor contemporani" și "câteva scene sunt adevărate pe cât le permite neajunsul memoriei să fie" (iii). Nu toate sunt adevărate, dar cele care sunt veridice sunt exemple de
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
sau ambigue, reflectând fluiditatea și drumul neștiut al vieții și nu prezentând generalizările cărții de caracter din secolul al XVII-lea. Acest lucru se poate observa și în relatarea lui Platon despre Criton ca ființă umană și călău. Dintre narațiunile jurnalistice de la jumătatea secolului al XIX-lea se remarcă patru schițe despre Cape Cod de Henry David Thoreau, publicate în Putnam's Monthly Magazine în 1855. Thoureau și-a anunțat intenția de a micșora prăpastia dintre el însuși și, în acest
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
publicat Prietenul Marinarului, o lucrare care îi instruia pe marinari în legătură cu drepturile lor. Acestea au fost consecințele implicării subiectivității sale cu sânge albastru cu marinari. În anii 1890, jurnalistul din Statele Unite se găsea prins în conflictul dintre cele două modele jurnalistice, sau dintre o cerință stilistică de a prezenta știrile pe cât de concis și neutru posibil și o cerință înnăscută misiunii jurnalistului - o relatare este completă dacă este cât mai colorată și detaliată. Aici este vorba de o tradiție perenă. Dar
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
modelului discursiv în defavoarea celui de story și mai specific a știrilor obiective în defavoarea jurnalismului literar narativ din secolul nostru. Având în vedere că punctele forte ale ambelor forme sunt și punctele lor slabe, o asemenea concluzie este în favoarea unei diversități jurnalistice în încercarea dificilă de a interpreta lumea înconjurătoare. Platon, filozoful obiectivizării și idealizării a înțeles acest lucru atunci când și-a coborât privirea de la ideal și a privit spre lumea din jur ca un ocazional jurnalist al formei narativ literare. La
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
și a privit spre lumea din jur ca un ocazional jurnalist al formei narativ literare. La sfârșitul secolului al XIX-lea, Lafcadio Hearn, Stephen Crane, Hutchins Hapgood și Lincoln Steffens, printre alții, au evitat abstracția platonică și ceea ce devenea idealul jurnalistic în favoarea detaliilor concrete. Hapgood și Stephens au respins formal idealul neoplatonic. Steffens și Hapgood au plecat în Germania pentru a studia platonismul modern sub forma eticii și esteticii hegeliene, Steffens în 1880 și Hapgood în 1890. Însă au descoperit senzualismul
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
nu are nici o șansă. Reprezintă un asemenea pasaj o mostră de jurnalism literar narativ? Hudson ar sugera că da, pentru că citează pasajul în sprijinul acestei teze (19). Este jurnalism de investigație, de senzație? Toate? Câte ceva din fiecare? În acest ghiveci jurnalistic de discursuri similare și în același timp divergente, nu este întotdeauna clar unde se termină unul și unde începe celălalt: jurnalismul de senzație poate în mod clar îmbrăca o haină asemănătoare cu acea stofă ambiționată estetic a jurnalismului literar narativ
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
presa de senzație și cea de investigație. În consecință, dacă vrem ca jurnalismul literar narativ să nu fie interpretat în mod greșit ca fiind jurnalism de senzație sau de investigație, este necesar să înțelegem prin ce se distinge între structurile jurnalistice la fel de bine ca și între alte structuri nonficționale. Dar, la fel de necesar este să vedem și să înțelegem suprapunerile acestor structuri și problemele comune ale acestor discursuri dacă vrem să stabilim o bază istorică a acestui gen, care, în ciuda recunoașterii sale
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
ale lui Crane sau lucrări mult mai recente cum ar fi In Cold Blood al lui Capote. În loc de aceasta ar fi mult mai potrivit să sugerez că există un jurnalism literar narativ și un jurnalism literar discursiv, sau o literatură jurnalistică narativă și o literatură jurnalistică discursivă, dacă examinarea critică a celor două forme distincte presupune o discuție care nu a avut loc între cercetători când a fost vorba de jurnalismul literar. Nu trebuie să ne gândim că aceste categorii ar
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]