179,812 matches
-
mai nuanțată și mai problematică. O tânără din Boston crede că duce acasă, din Chinatown, un cățeluș jigărit, dar a doua zi observă că s-a procopsit cu un șobolan chinezesc. O americancă din nord, plecată peste iarnă în Florida, lasă vorbă unei prietene să îi hrănească iepurele alb, dar uită să îi spună acesteia, înainte de plecare, că iepurele tocmai a murit. O medicinistă din Seul care se blochează, peste noapte, în sala de disecție este găsită moartă în dimineața următoare
Povestiri de astă-dată by Otilia He () [Corola-journal/Journalistic/13133_a_14458]
-
cercetează mîinile, vîrfurile degetelor i se par mai subțiri). Avem a face așadar cu o abordare a experienței thanatice din unghiul unei mentalități tradiționale. Dar e o tradiție deviată, eretică. Înregistrăm un compendiu liber al vieții țărănești care nu se lasă doborîtă de spaimă în fața sfîrșitului fatal, gata mereu de șotii. Banalitatea ostentativă, provocatoare ține în șah solemnitatea. Forul oralității familiare joacă un rol de căpetenie. Apelînd la un limbaj primenit (săteanul actual citește presa, ascultă radioul și urmărește televizorul), poetul
O tradiție eretică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13135_a_14460]
-
ducând la limită, în chip creator și sigur de sine, ideea unei astfel de legături între filosofie și arhitectură, aplicând-o la contextul Greciei vechi, plasând-o apoi într-un context teoretic mai amplu, și așa mai departe. În sfârșit, lăsând această critică la o parte, cartea lui Hahn rămâne o realizare cărturărească admirabilă, și sunt încredințat că ceea ce el a făcut va fi recunoscut ca atare. *) Robert Hahn, Anaximander and the Architects: The contribution of Egyptian and Greek architectural technologies
Anaximandru și Arhitecții by Costică Brădățan () [Corola-journal/Journalistic/13144_a_14469]
-
vreme, sinucideri ale unor oameni care și-au pierdut slujbele sau care nu mai aveau soluții pentru a-și conserva situația. Un director român de la Daewoo Craiova se sinucide la el în birou, înfingîndu-și un cuțit în inimă. N-a lăsat un mesaj de adio. Disperare de moment? Da și nu prea. Nu ții un ditamai cuțitul la birou doar ca să-și ascuți creioanele cu el. Această știre a fost transmisă de mai toate mass media, din cauza importanței personajului, ca și
Căpșuni și sinucigași by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13150_a_14475]
-
concediată și nu are nici o altă perspectivă decît șomajul sînt mai mari decît ale unei femei care se bucură de protecția celor din familie. Dacă ați vedea cît curaj e pe fețele femeilor care vor să muncească în Spania. Își lasă familia acasă și se duc să facă bani pentru cei rămași. Însă dacă știi că nu-i poți lăsa singuri și dacă știi că depind zilnic de tine, iar la tine în oraș n-ai cum s-o scoți la
Căpșuni și sinucigași by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13150_a_14475]
-
de protecția celor din familie. Dacă ați vedea cît curaj e pe fețele femeilor care vor să muncească în Spania. Își lasă familia acasă și se duc să facă bani pentru cei rămași. Însă dacă știi că nu-i poți lăsa singuri și dacă știi că depind zilnic de tine, iar la tine în oraș n-ai cum s-o scoți la capăt? Aud tot soiul de basme cu reconversia profesională, cu asistența pe hîrtie pentru cei care intră în șomaj
Căpșuni și sinucigași by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13150_a_14475]
-
specializează în teatru și critică de teatru. Câteva cursuri de profil din facultate îl pregătesc la un nivel mediocru, preferă să-și ignore formația incompletă. N-are chef de complexe. De altfel, la Ateneu a ajuns și mai rar. Se lasă vrăjit de ideea culturii de masă, de postmodernism. Ignoră sistemele clasice, ascultă Eminem, Sting, Tracy Chapman. Se plictisește repede. Are multă informație, nu are criterii. E dependent de Internet, care e din ce în ce mai ieftin. Se apucă serios de scris. Și până
Portretul intelectualului la tinerețe by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/13130_a_14455]
-
că n-are talent. Scrie în continuare. E posibil să nu se mai îndrăgostească. Se gândește la alianțe profitabile, care nu-l angajează afectiv. Analizează cu detașare și simpatie ideea de adulter. Îi devine clar că nu se mai poate lăsa de fumat. Neputând deveni ce visează, începe să defăimeze idealurile tinereții. Gândire, carieră universitară, scrisul cărților. Vulpea și strugurii. Totul e van, nimic nu rămâne. Are o nouă pasă de misticism. Se căsătorește și trăiește cum dă Dumnezeu până la adânci
Portretul intelectualului la tinerețe by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/13130_a_14455]
-
Este o călătorie care își are contradicțiile și ciudățeniile sale, prin faptul că există o ușoară impresie de deformare a timpului, a timpului real, simultan micșorat și dilatat, având, bineînțeles, în vedere felul în care cei cinci turiști îl organizează, lăsând impresia de grabă în încercarea de a vedea cât mai mult, si, în același timp, de relaxare prelungită, de causeries la o masă încărcată cu specialità sammarinese, cu vinurile locale purtând nume vaporoase, Valpolicella rosso, Bardolino rosso, Soave bianco, Lacrima
Monte Titano by Iulia Argint () [Corola-journal/Journalistic/13158_a_14483]
-
în DEX: studenție = „stare, viață de student; timp în care cineva este student”), dacă nu și (cu același sens temporal) copilărie. Contextele utilizării sînt adesea glumețe: “aproape de vesela șomerie”, Opinia studențească 5, 1992, 10); „Da, și eu vreau să mă las de șomerie” (muzicabuna.ro), dar ironia nu e o condiție obligatorie („sfârșitul perioadei de șomerie este mai departe decât ar fi crezut”, cotidianul.ro/anterioare, 2000). Boemie - “în boemia de la Vama Veche” (Evenimentul zilei 3466, 2003, 6); “preferă boemia de
„Șomerie“, „boemie“, „membrie“... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13163_a_14488]
-
gunoaie care riscă să ne sufoce, corupția generalizată, tîlhăriile la drumul mare, prostituția, chipul și formele Nicoletei Luciu intens mediatizate, emisiunile de divertisment tip „Vacanța Mare” și filmele ultraviolente au devenit actele de identitate ale timpului prezent), fapt ce nu lasă loc de perspective prea optimiste pentru viitor. Punerea pe cele două talgere ale balanței a idealului spiritual, respectiv, a prezentului ticăloșit, nu este nouă în literatura română de la Eminescu încoace, dar tratarea ei în romanele lui Dan Stanca este extrem de
Tranziție fără Dumnezeu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13156_a_14481]
-
a vrut să spună autorul. Fraza ia uneori aspect de litanie, ca în acest fragment luat la întîmplare: „În care dintre aceste ciudate chipuri ale naturii avea să se întoarcă spre a-și reîncepe viața după ce ar fi uitat ce lăsase în urmă, acolo, în stația de metrou, cînd ridicase piciorul și călcase peste fața propriului ei copil, șarpe, dar copil, eliberîndu-se astfel de tot ce o mai putea reține, o mai putea întoarce din drum și, întocmai ca o mireasă
Tranziție fără Dumnezeu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13156_a_14481]
-
noi, cu alte exigențe, cu o altă conștiință de sine și cu un alt sentiment al istoriei. Omul public, fie el politician sau doar o variantă tîrzie de erou civilizator, iese din fumul lumînărilor și din aerul greu de tămîe, lasă icoana în funcția ei strict liturgică și își secularizează prezența, imaginea și memoria. În orizontul simbolic al orașului apare acum, fie trecînd prin cimitir, fie coborînd direct din marile piețe occidentale în micile și indecisele noastre scuare, statuia, chipul recognoscibil
Monumentul public by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13173_a_14498]
-
Baba-oarba jucată de pesedei cu funcționarii europeni s-a împotmolit rău de tot. Din acest moment, când Occidentul își dă seama ce probleme e pe cale să-și ia pe cap și pe cine admite în casă, orice menajamente vor fi lăsate de-o parte. Frumoasa perioadă a intențiilor nobile, neurmate de nici un gest practic, a apus. De-acum, vorbăria e înlocuită cu o militărească cercetare a celor mai intime dintre componentele mecanismului social. Echipa Năstase nu e capabilă să asigure „igiena
Nașii fără dinți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13153_a_14478]
-
este un eșec. O serie întreagă de clișee face din acest capitol un text în care legile verosimilității să nu funcționeze aproape deloc. Cadrul, pretextul romanului este artificial și schematic. Și nici stilul nu prea ajută. Ritmul este prea grăbit lăsând relatarea preliminară fără consistență, o narațiune falsă, golită de emoții. Există mult nenatural într-un incipit care ar fi trebuit să aibă rolul fundamental de captatio. Astfel, mult așteptatul jurnal, „menit să modifice profund părerile despre secolul douăzeci, văzut din
Fantomele memoriei by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13155_a_14480]
-
sub directa supraveghere a Ministerului, fiindcă și acesta are o responsabilitate față de Guvern și de aici mai sus față de partidul de guvernămînt, indiferent care este sau va fi acela. Eventual ar mai fi de reintrodus interdicția patriotică de a nu lăsa corigenți - vă mai amintiți de ea? - fiindcă Europa e cu ochii pe noi și nu se cade să ieșim rău în statistici, și atunci vom putea declara mulțumiți: din reformă mai rămîn doar cele cîteva rînduri care încheie Anexa 1
Stagnează reforma? by Liviu Papadima () [Corola-journal/Journalistic/13154_a_14479]
-
Magnoană? S-ar putea...) etc. Și râde toată lumea, și-i o veselie cu adevărat molipsitoare... „The rest is silence”, vorba danezului... *) Dacă „Realitatea Tv” dispune de un dispozitiv special de gâdilat, mă rog, de produs râsete, ar fi bine să lase la o parte modestia și egoismul și să divulge secretul, fiindcă e plină țara de români care au cam uitat să mai râdă...
Ne-trezirea (bruscă) la... „realitatea TV” by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13177_a_14502]
-
Și pe urmă se mai și mirau că nu le ajung banii până la sfârșitul lunii. Ei, slavă Domnului, îi ajungeau întotdeauna. Avea de toate, și nu trebuia să se lipsească de nimic. Adevărul e că știa să facă economie. Nu lăsa niciodată mâncarea să se strice, nu arunca ce-i prisosea, nici măcar o jumătate de chiflă, pe care putea foarte bine să o mănânce la următoarea masă. Se spăla încălzind apă într-o oală și turnându-și puțin câte puțin pe
O povestire de Teolinda Gersão - Bătrâna by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/13147_a_14472]
-
pună rămășag dacă vor lătra sau nu, de astă dată, când va trece. Îi plăcea să parieze cu sine însăși, și mai totdeauna nimerea. Dacă a doua zi va ploua sau nu, dacă Madalena va telefona sau nu, dacă vecinii lăsaseră ușa dinspre stradă închisă sau deschisă, când se va întoarce. O dată pe an juca la loterie. Nu avusese noroc niciodată, dar îi plăcea să încerce. O dată pe an își permitea luxul să piardă și făcea această extravaganță. Dar mai juca
O povestire de Teolinda Gersão - Bătrâna by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/13147_a_14472]
-
Și unde să ducă păsările? Fiindcă, bineînțeles, n-avea de gând să desființeze găinile. Nu i se părea posibil să trăiască fără să crească ceva în curte. Omul insistase, revenise de câteva ori, mărise oferta, dar ea tot nu se lăsa convinsă. Portăreasa îi spusese că e în drepturile ei și că, prin lege, n-o puteau da afară. Dar îi era tare frică să nu se schimbe legea, trăim într-o lume nesigură, și nu se putea ști niciodată. La
O povestire de Teolinda Gersão - Bătrâna by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/13147_a_14472]
-
să-și ridice ochii din farfurie. Ea a dat din cap în semn că da. Își va pune hainele cele mai bune, și-a spus dintr-o străfulgerare, și-și va prinde părul la ceafă cu o agrafă. Îi vor lăsa timp pentru asta. Și ca să așeze chiar ea două vaze cu flori în ambele părți, la cap și la picioare. - E o călătorie lungă, au spus. - Perfect, a spus bătrâna. N-am călătorit niciodată în viața mea. Sincer vorbind, sunt
O povestire de Teolinda Gersão - Bătrâna by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/13147_a_14472]
-
trebuie să fie când zbori cu avionul, luând înălțime. A zâmbit de fericire, fiindcă în viața ei nu zburase cu avionul, și era o experiență ciudată. Deodată și-a amintit de găini: - Așteptați, așteptați, le-a strigat îngerilor, nu pot lăsa găinile. - Imposibil să ne întoarcem, a spus unul dintre îngeri. - Dar cine o să se ocupe de găini? a strigat bătrâna îngrijorată, nu le pot lăsa așa. - Nu p-putem să mai coborâm, a spus unul dintre îngeri. Dar celălalt înger
O povestire de Teolinda Gersão - Bătrâna by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/13147_a_14472]
-
ciudată. Deodată și-a amintit de găini: - Așteptați, așteptați, le-a strigat îngerilor, nu pot lăsa găinile. - Imposibil să ne întoarcem, a spus unul dintre îngeri. - Dar cine o să se ocupe de găini? a strigat bătrâna îngrijorată, nu le pot lăsa așa. - Nu p-putem să mai coborâm, a spus unul dintre îngeri. Dar celălalt înger era mai conciliant și i-a spus primului - Să coborâm puțin, dar până la înălțimea casei. Și atunci au coborât doar puțin, scaunul pierdea din înălțime
O povestire de Teolinda Gersão - Bătrâna by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/13147_a_14472]
-
Profesorul Ion Nica reia, În cartea sa „Mihai Eminescu, Structura somato-psihica” (Ed. Eminescu, 1972), la finalul convocării surselor medicale privind boală și moartea lui Eminescu, și „accidentul” bibliografic Dumitru Cosmanescu, citând chiar un fragment din această relatare și comentând-o. Lăsăm textul să curgă :”... alte opinii, considerate de domeniul fanteziei, tot merită să rețină atenția. Este vorba de mărturia lui Dumitru Cosmanescu, frizerul poetului, care În Universul din 28 iunie 1926 a afirmat că „Eminescu a fost izbit În cap cu
Boala și moartea lui Eminescu. In: Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_295]
-
nu zâmbește, nu se aud bile de biliard la catul de sus, nu mai sunt cadeți sub fereastră, nici tacul nu mai dă perdeaua la o parte. Îmi vine greu să mi-l închipui pe bunicul spunându-i vorbe dulci, lăsând deoparte ziarul și ieșind din furtuna cu tunete pentru a-i face curte. Zâmbetul forțat al femeii se estompează. Peste câteva luni, probabil, nu se va mai distinge nici măcar conturul. Și într-o zi nici eu n-o să mai fiu
António Lobo Antunes - Ei, în grădină by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/13148_a_14473]