13,725 matches
-
și temperatură - vezi subcapitoul 8.4.). Aceste caracteristici fizice afectează utilizatorul în executarea sarcinii lui. De exemplu, oamenii care utilizează calculatoarele, pot întâmpina dificultăți în citirea informației dacă în ecran se reflectă diferite suprafețe strălucitoare (cum ar fi ferestre sau lămpi de iluminat). Similar, dacă munca se desfășoară într-o ambianță zgomotoasă poate fi dificilă comunicarea, fapt ce conduce la neînțelegeri și alte tipuri de erori. Interfața utilizator-organizație. În afară de ambianța fizică mai există un număr mare de factori organizaționali care influențează
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
serie de particularități, avantaje, dezavantaje (Moldovan-Scholz, 2000). Tabel 8.4. Tipuri de iluminat Felul iluminatului Mod realizare Avantaje Dezavantaje Natural ferestre luminatoare difuzare mare a luminii economic igienic nu obosește ochii repartiție limitată a fluxului luminos variații în timpul zilei Artificial lămpi cu incandescență becuri simple emit o lumină gălbuie lumină obositoare pt. ochi nu sunt economice dau o strălucire mare a obiectelor corpuri de iluminat dirijarea fluxului luminos ocrotesc ochii contra strălucirii nu sunt economice lămpi cu descărcări în gaze lumină
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
luminos variații în timpul zilei Artificial lămpi cu incandescență becuri simple emit o lumină gălbuie lumină obositoare pt. ochi nu sunt economice dau o strălucire mare a obiectelor corpuri de iluminat dirijarea fluxului luminos ocrotesc ochii contra strălucirii nu sunt economice lămpi cu descărcări în gaze lumină apropiată de cea naturală repartizare uniformă a fluxului luminos elimină contrastele și umbrele economice Sistemele de iluminat artificial se grupează în următoarele categorii: Iluminat general - difuzarea fluxului luminos pe toată suprafața încăperii de lucru, fără
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
le oferi lui Lucein cu un gest curtenitor, spunându-i: Domnul e mulțumit? Da, zise poetul, năpădit de o fericire necunoscută la vederea acelei sume nesperate. Abia se putea abține, dar Îi venea să cânte, să sară, să creadă În lampa fermecată, În povești; credea În sfârșit În geniul lui. Prin urmare Margaretele Îmi aparțin, zise editorul; dar mai ataci cumva vreo publicație de-a mea? Margaretele Îți aparțin; dar nu-mi pot angaja pana, care aparține prietenilor mei, după cum a
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
sexului, pref. Fausto Antonini, București, 2002; Thomas A. Sebeok, Semnele. O introducere în semiotică, București, 2002. Repere bibliografice: Cezar Baltag, Nunțile necesare, GL, 1968, 6; Nicolae Manolescu, „Cartea nunților”, CNT, 1968, 9; Gheorghe Grigurcu, „Cartea nunților”, F, 1968, 5; Doinaș, Lampa, 86-90; I. Negoițescu, Sorin Mărculescu, ARG, 1971, 2; Dana Dumitriu, Imagomania, RL, 1973, 40; Florin Mihăilescu, „Locul sâmburelui”, LCF, 1973, 46; Daniel Dimitriu, „Locul sâmburelui”, CL, 1973, 23; Mircea Ivănescu, Sorin Mărculescu, traducător al vechilor poeme medievale spaniole: „Romancero. Vechi
MARCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288008_a_289337]
-
confuze, nedezlegate de vechea exegeză, să elimine ipoteze false și să vină cu precizări. G. a mai publicat, singur sau în colaborare, numeroase ediții din scrierile lui Liviu Rebreanu, printre care Caiete (I, 1974), Jurnal (I-II, 1984), La lumina lămpii (1981), ultimele două realizate împreună cu Puia Florica Rebreanu. După anul 2000 este prezent în „Adevărul literar și artistic” cu interesante fragmente memorialistice. SCRIERI: Gh. Brăescu, București, 1963; Tânărul Rebreanu, București, 1986; Rebreanu. Amiaza unei vieți, București, 1989. Ediții: Gh. Brăescu
GHERAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287242_a_288571]
-
I-II, pref. edit., București, 1965, Unde dai și unde crapă, postfață G. Dimisianu, București, 1971; Liviu Rebreanu, Opere, I-III, introd. Al. Piru, București, 1968 (în colaborare cu Nicolae Liu), IV-XXII, București, 1970-2003, Caiete, I, București, 1974, La lumina lămpii, București, 1981 (în colaborare cu Puia Florica Rebreanu), Jurnal, I-II, București, 1984 (în colaborare cu Puia Florica Rebreanu); N. Iorga, Istoria armatei românești, București, 1970 (în colaborare). Repere bibliografice: Al. Piru, Gh. Brăescu într-o ediție nouă, CNT, 1963
GHERAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287242_a_288571]
-
Ștefan Augustin Doinaș într-un spațiu pe care ne-am obișnuit să-l numim al clasicității. ION POP SCRIERI: Cartea mareelor, București, 1964; Omul cu compasul, București, 1966; Seminția lui Laokoon, București, 1967; Ipostaze, București, 1968; Alter ego, București, 1970; Lampa lui Diogene, București, 1970; Ce mi s-a întâmplat cu două cuvinte, București, 1972; Poezie și modă poetică, București, 1972; Versuri, București, 1972; Versuri, pref. Virgil Nemoianu, București, 1973; Papirus, București, 1974; Povești cum altele nu-s, București, 1974; Orfeu
DOINAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286816_a_288145]
-
formă caracteristică de restructurare este, în ultimii ani de apariție, existența unor rubrici permanente. „Cronica fantezistă” este susținută de Marin Sorescu, „Cronica elementară” de Ștefan Bănulescu, Al. Dima scrie la „Critica criticii”, Perpessicius la „Lecturi intermitente”, Ștefan Aug. Doinaș la „Lampa lui Diogene”, D. Micu ține rubrica „Jurnal”, transformată în „Periplu”, apoi în „Cronica poeziei”. Din 1966 Nichita Stănescu și Cezar Baltag inițiază o serie de „Convorbiri literare”. Un rol important în dinamica revistei a avut remarcabila echipă de critici tineri
GAZETA LITERARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287200_a_288529]
-
De unde până unde, Botoșani, 2002; În jurul libertății, Iași, 2002; În pădurea de metafore; Pitești, 2003; Jocul literaturii și al sorții, Cluj-Napoca, 2003; Natură moartă și vie, Cluj-Napoca, 2003; Post-texte, Iași, 2003. Repere bibliografice: Doinaș, Diogene, 144-145; Bugariu, Incursiuni, 74-77; Negoițescu, Lampa, 235-238; Caraion, Duelul, 56-58; Poantă, Modalități, 165-166; Cristea, Un an, 256-258; Barbu, O ist., 220-221; Ungureanu, La umbra cărților, 58-60; Iorgulescu, Al doilea rond, 154-163; Culcer, Citind, 41-48; Raicu, Practica scrisului, 364-369; Iorgulescu, Scriitori, 302-304; Ruja, Valori, 109-111; Alboiu, Un
GRIGURCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287364_a_288693]
-
în epocă, spre literatura modernă, romantică, tălmăcind - în genere exact, dar într-o limbă neșlefuită - din Schiller (Mâna, Tânărul la pârâu), Hugo (Dimineața) și Lamartine (Lacul). André Chénier (din care a dat în românește Elegia a XXXVIII-a, sub titlul Lampa, și Idila a XII-a, Neera) era modelul său. În schimb, „cercările” sale (erotică și elegie) sunt prozaice și comune, nedesfăcute din formele greoaie ale poeziei secolului al XVIII-lea. Ruinelor Cetății Neamțu are un pronunțat caracter ocazional, lipsindu-i
HRISOVERGHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287460_a_288789]
-
pus în situația de a colabora cu autorul, acesta neimpunând, ci doar propunând un univers liric posibil: Poemia. Există însă în lirica lui H. și piese de o reală melodicitate incantatorie, unde învestitura simbolică a cuvântului capătă valențe estetice deosebite (Lămpi, Izvod, Colinde I, II, III). Deși în aparență nu are de-a face cu literatura, lucrarea Medicul familiei. Terapie cognitivă (Carte de învățătură pentru toate vârstele) (I-II, 1994-1997) poate fi citită și în registru literar. Umorul (surprinzător) își găsește
HURJUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287467_a_288796]
-
de fier Adjud-Târgu Ocna etc. Tatăl, privit cu discretă ironie, e poreclit „pocherestant”, căci uita cu săptămânile scrisorile „de trimis”prin buzunare; familia și musafirii jucau „croquet” pe pajiștea din fața casei; dacă îi prindea întunericul, jucau mai departe la lumina lămpilor cu petrol, purtate de servitori; înainte de Crăciun, copiii citeau cataloagele de jucării de la magazinul „Au Printemps” din Paris, apoi îi scriau lui Moș Crăciun - toate aceste amănunte pitorești strălucesc însă pe fundalul nesiguranței familiei: „latifundiarul” Radu Rosetti se mută, în
ROSETTI-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289379_a_290708]
-
1959-1961; Opere, vol. I-III, îngr. Niculae Gheran și Nicolae Liu, introd. Al. Piru, București, 1968, vol. IV-XXII, îngr. Niculae Gheran, București, 1970-2003; Caiete, I, îngr. Niculae Gheran, Cluj-Napoca, 1974; Amalgam, îngr. și pref. Mircea Muthu, Cluj-Napoca, 1976; La lumina lămpii, București, 1981; Jurnal, I-II, îngr. Puia Florica Rebreanu și Niculae Gheran, București, 1984; Teatru, București, 1985; Adio până la a doua venire. Roman epistolar, îngr. Liviu Malița, Cluj-Napoca, 1998; Opere, I-III, îngr. Mircea Coloșenco și Ilderim Rebreanu, introd. Eugen
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
americani. 2. Noul Pământ al Oportunității Dați-mi-i pe cei săraci, pe cei obosiți Gloatele Înghesuite doritoare să respire liber Rămășițele mizerabile ale țărmurilor prea populate Trimiteți-mi pe cei fără de adăpost, pe cei aruncați de furtună Îmi ridic lampa lângă poarta aurită 1. Aceste cuvinte au fost scrise de o tânără poetă americană din secolul al XIX-lea, Emma Lazarus și sunt Înscrise pe o placă la baza Statuii Libertății, pentru ca fiecare emigrant să le vadă. Pentru milioane de
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
neologisme, sugerând nesfârșita tranziție, tragedia și totodată „comedia cea de obște” a societății românești de azi. SCRIERI: Poeme, Iași, 1980; Credință și frig, București, 1990; Hierofanie, Iași, 1991; Amintirile verbului, Iași, 1992; Cameră cu magnolii, pref. Emil Iordache, Iași, 1995; Lampa lui Aladin, Iași, 1997. Referințe bibliografice: Val Condurache, O dramă în limbaj, RL, 1990, 51-52; Vasile Spiridon, „Hierofanie”, RL, 1992, 7; Constantin Hușanu, „Hierofanie”, „Moldova”, 1992, 2; Liviu Leonte, Altă față a poetului, CRC, 1997, 3; Mircea A. Diaconu, Instantanee
STEFANACHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289901_a_291230]
-
Însemnări, 187-195; Mircea Tomuș, Eseistica lui Radu Stanca, TR, 1970, 23; Teodor Tihan, Modalitatea tragică a teatrului, ST, 1970, 8; H. Zalis, Spectacol baladesc și autobiografie, ST, 1970, 8; Bugariu, Incursiuni, 47-54; Nicolae Balotă, Despre pasiuni, București, 1971, 63-72; Negoițescu, Lampa, 44-50; Doinaș, Poezie, 106-112; Grigurcu, Teritoriu, 23-27; Sasu, Progresii, 39-45; Vlad, Convergențe, 262-268; Horia Stanca, Radu Stanca și Sibiul, T, 1973, 1; Ion Vartic, Note despre condiția livrescă a teatrului lui Radu Stanca, T, 1973, 1; Balotă, Umanități, 390-394; Nemoianu
STANCA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289860_a_291189]
-
Florența, 1967; Rosette Lamont, Melvin Friedman, Ionesco, New Jersey, 1967; Josephine Jacobsen, William Mueller, Ionesco and Genet. Playwrights of Silence, New York, 1968; Streinu, Pagini, I, 260-262, IV, 318-324; Balotă, Labirint, 229-246; Paleologu, Spiritul, 46-64; Manolescu, Teme, I, 52-57, 109-111; Negoițescu, Lampa, 35-39; Claude Abastado, Eugène Ionesco, Paris, 1971; Allan Lewis, Ionesco, Londra, 1972; Paul Vernois, La Dynamique théâtrale d’Eugène Ionesco, Paris, 1972; Les Critiques de notre temps et Ionesco, îngr. Raymond Laubreaux, Paris, 1973; Saint Tobi, Eugène Ionesco ou À
IONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287581_a_288910]
-
pământ are nevoie de cumpătare, Să-l scape din cumplitele Împunsături ale chinului; Atunci de ce să folosești hrana ca și cum ar conține germenii Care din noi Înșine fac bogată hrană pentru viermi? X Să presupunem că am dori să ne aprindem lampa: Îi punem, cu grijă, ulei Îndeajuns; Dar dacă umplem peste margini urna, Desigur că lucirea luminoasă o stricăm, Sau o stingem cu totul: de-aici putem Învăța, Fără multă muncă sau trudă obositoare, Că dacă omu-și hrănește „urna” (trupul) fără
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
în dreptul orei 6, pentru ca ambele asistente să aibă acces la el. Sarcinile celei de-a doua asistente trebuiesc bine precizate, pentru ca ea să fie într-adevăr utilă. Dintre acestea menționăm: pregătirea digăi, în timp ce medicul și cealaltă asistentă efectuează anestezia; reglarea lămpii unitului, ori de câte ori situația din câmpul operator o cere; schimbarea frezelor; pasajul instrumentarului la și de la medic; îndepărtarea părților moi; prepararea materialelor pentru: obturație de bază, obturații coronare provizorii, sau definitive, obturații endodontice, cimenturi pentru fixarea provizorie sau definitivă a lucrărilor
ASISTENTA MEDICALĂ ÎN ECHIPA STOMATOLOGICĂ. In: Asistență medicală în echipa stomatologică by Kamel Earar () [Corola-publishinghouse/Science/293_a_590]
-
prepararea materialelor pentru: obturație de bază, obturații coronare provizorii, sau definitive, obturații endodontice, cimenturi pentru fixarea provizorie sau definitivă a lucrărilor protetice, materiale de amprentă; ASISTENTA MEDICALĂ ÎN ECHIPA STOMATOLOGICĂ 85 punerea în funcțiune a diferitelor aparate (detartrorul cu U.S., lampa de fotopolimerizare, bisturiul electric etc.); utilizarea celui de-al doilea sistem de aspirație; urmărirea anesteziei generale (în chirurgie, pedodonție). CAPITOLUL V ROLUL ASISTENTEI DE STOMATOLOGIE ÎN CABINETUL STOMATOLOGIC V.1. AJUTOR AL MEDICULUI ÎN LUCRUL LA PACIENT V.1.1
ASISTENTA MEDICALĂ ÎN ECHIPA STOMATOLOGICĂ. In: Asistență medicală în echipa stomatologică by Kamel Earar () [Corola-publishinghouse/Science/293_a_590]
-
fi cât mai confortabilă, cu capul bine sprijinit pe tetieră, ușor în extensie când se lucrează la maxilar și cu capul în continuarea trunchiului pentru detartrajul arcadei mandibulare; 2. iluminarea cavitatea orală trebuie să fie foarte bine iluminată, direct (cu lampa scialitică) sau indirect (cu oglinda dentară) în zonele mai greu accesibile; 3. poziția operatorului (medicul stomatolog sau asistenta de stomatologie) va fi cât mai comodă, în funcție de hemiarcada la care lucrează și de tipul de iluminare folosit; 4. vizibilitatea și localizarea
ASISTENTA MEDICALĂ ÎN ECHIPA STOMATOLOGICĂ. In: Asistență medicală în echipa stomatologică by Kamel Earar () [Corola-publishinghouse/Science/293_a_590]
-
îl prelungește. Timpul de priză este de 20 de secunde. Aplicarea în cavitate se face cu ajutorul spatulei bucale și a fuloarului, folosindu-se și matrici din celuloid pentru a se da forma dorită. În cazul glasionomerilor fotopolimerizabili se acționează cu lampa de fotopolimerizare timp de 20 de secunde pentru fiecare strat de 2 mm grosime. Finisarea se face cu freze diamantate, fine, sub jet de apă. Materiale compozite Sunt alcătuite din două faze distincte: faza continuă (rășina) sau faza organică și
ASISTENTA MEDICALĂ ÎN ECHIPA STOMATOLOGICĂ. In: Asistență medicală în echipa stomatologică by Kamel Earar () [Corola-publishinghouse/Science/293_a_590]
-
veneric al gurii tale/ În care limba e un tunel/ și vorbele spasmuri orgasme și cârpe/ Mâinile tale rămân să atârne mai departe pe marginile întunecate ale obiectelor/ Nimeni nu va putea șterge gările ca niște fluturi mari/ Închiși în lămpi/ Urma cuțitului pe pântecul tău când candelabrele își ridică voalul/ Clipa în care femeia mănâncă capul bărbatului/ Sitele de mătase care cern sângele nostru amestecat cu linguri” (Vorbele spasmuri orgasme și cârpe) sau „Tu ești femeia în care se strâng
TEODORESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290142_a_291471]
-
la delicatețe sau umor negru, de la detașarea lucidă la cel mai intens lirism, de la plonjarea hipnotică în vis la ieșirea tumultuoasă din apele amniotice ale sinelui: „memoria întoarsă din apele tulburi/ Ca un crin de mare purulent”, „Părul tău e lampa acestei spelunci”, „Ca o colonie de corali zac creierii prin încăpere”, „Câteva sute de femei putrede excitante și clare/ în argonautul lor exhibiționism nocturn”, „Să pot privi cum îți deschizi pulpele și cum ai vrea să fii linsă de lupii
TEODORESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290142_a_291471]