2,832 matches
-
care în primăvara următoare sunt eliberați sporii, ce vor da infecții primare. Prevenire și combatere. Se recomandă amplasarea culturilor noi la distanță față de culturile mai vechi și în cazul apariției făinării la un nivel ce depășește P.E.D., se va cosi lanul înainte de maturitatea tehnologică. 7.1.5. Pătarea brună a frunzelor de lucernăPseudopeziza medicaginis Pătarea brună este cea mai răspândită boală a lucernei, producând pagube mari în anii ploioși. Este cunoscută și la noi în țară din 1960, însă Tr. Săvulescu
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
iar când apar grupurile cu spori de rezistență, începe și cădera masivă a frunzelor. Ciuperca a mai fost semnalaă și pe alte plante înrudite cu lucerna și trifoiul. Prevenire și combatere. În vederea limitării pagubelor, se recomandă cosirea înainte de vreme a lanurilor. 7.2. Bolile trifoiului Bacterioze 7.2.1. Arsura bacteriană a lucernei și trifoiului (vezi cap. VII.) Bolile produse de ciuperci 7.2.2. Mana trifoiuluiPeronospora sp. Boala cunoscută la noi din 1930 este frecventă în toate țările cultivatoare fără
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de rezistență care în primăvară vor da naștere la sporii, ce vor produce primele infecțiile Răspândirea ciupercii în cultură este asigurată de spori de vară pe tot parcursul perioadei de vegetație. Prevenire și combatere. În vederea limitării pagubelor, se recomandă cosirea lanurilor înainte de apariția sporilor de rezistență. Boli produse de plantele parazite 7.2.7. Cuscuta trifoiului și lucernei Cuscuta sp. Plantele parazite cunoscute sub numele de cuscută sau torțel sunt răspândite în toată lumea și produc pagube deosebite în culturile semincere. În
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Trifolium pot fi parazitate de Cuscuta alba Presl., C. epithymum, C. trifolii Babingt.C. prodani Buia, C. campestris Junct., C. glabrior (Engelm.) Junck. și C. suaveolens Ser. Prevenire și combatere. Se va folosi la semănat numai sămânță decuscutată iar în jurul lanurilor suprafața va fi menținută curată de buruieni ce ar putea fi la rândul lor parazitate. Vetrele de cuscută se vor erbicida cu Pivot 100 LC CE 1 l/ha., Roundup-0,75 l/ha , la 3 zile după prima coasă. CAPITOLUL
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
este foarte larg, ea parazitând în afară de tomate și ardei, numeroase specii de plante ca : zârna, tutunul, ridichia, cătina, măselarița, păpălau și ciumăfaia. Prevenire și combatere. Întrucât bacterioza se răspândește prin sămânța infectată, se recomandă folosirea de sămânță ce provine din lanuri sănătoase sau sămânță tratată prin cufundare timp de 10 minute în apă caldă la 60șC sau 5 minute în soluție de sublimat corosiv 1:3000, urmată de spălări prelungite. Tratarea chimică a semințelor se face cu Mancoben 60 PTS-4 kg
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
situate la început pe marginea frunzei, apoi întreaga frunză se zbârcește, se înnegrește și se usucă (fig. 136-b și fig. 137). Petele de pe cozile frunzelor sunt tot negre, dar de formă eliptică, alungite. În cazul unei evoluții rapide a bolii, lanurile iau aspectul de arsuri, care pot fi confundate cu uscările produse de îngheț sau de tratamente cu substanțe în concentrații mari. La plantele semincere, se observă o veștejire a tulpinilor însoțită de o descompunere negricioasă a rădăcinilor. Pe rădăcini, atacul
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de ploaie; de la an la an boala se transmite prin bacteriile rămase în resturile vegetale sau prin sămânța infectată. Prevenire și combatere. Se recomandă o rotație de 3 ani a culturilor de mac și folosirea de sămânță sănătoasă, recoltată din lanuri avizate fitopatologic. Boli produse de ciuperci 12.9.2. Mana macului Peronospora arborescens Boala a fost descrisă în țară la noi de C. Oescu și I. Rădulescu de la Iași, iar acum poate fi găsită în toate culturile de mac. Simptome
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Pe ploaie, se ajunge greu la școală Iarna, se alunecă ușor pe gheață Cum se aterizează corect? Iarna, se cade frecvent din cauza poleiului Din această parcare se iese cu spatele Pe stadion se intră fără semințe Se pătrunde ușor în lanul se porumb De ce se pleacă din România? Pe drumurile europene, se revine masiv din vacanță Se poate intra ușor pe această stradă, indiferent de direcția din care se sosește; (d) existență, apariție/dispariție: Vorbeau pompos, ca atunci când se apare la
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
actual în Cehoslovacia, str. Bajzova nr. 8, Trnava. 54. Bujilă Vanda, fiica lui Ioan Savu și Octavia, născută la data de 6 februarie 1956 în Brașov, județul Brașov, România, cu domiciliul actual în Suedia, Rottne, str. Fasanvagen nr. 37, Kronoberg Lan. 55. Bujilă Cristian, fiul lui Ionel și Elena, născut la data de 19 aprilie 1953 în Brașov, județul Brașov, România, cu domiciliul actual în Suedia, Rottne, str. Fasanvagen nr. 37, Kronoberg Lan. 56. Burghenn Tatiana, fiica lui Arsenie Cristian Tadeu
HOTĂRÎRE nr. 66 din 12 februarie 1992 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108345_a_109674]
-
în Suedia, Rottne, str. Fasanvagen nr. 37, Kronoberg Lan. 55. Bujilă Cristian, fiul lui Ionel și Elena, născut la data de 19 aprilie 1953 în Brașov, județul Brașov, România, cu domiciliul actual în Suedia, Rottne, str. Fasanvagen nr. 37, Kronoberg Lan. 56. Burghenn Tatiana, fiica lui Arsenie Cristian Tadeu și Florica, născută la data de 30 iulie 1957 în București, România, cu domiciliul actual în Germania, Berlin, Friedenstr. nr. 3, 1017. 57. Curcă Cristina Julietta, fiica lui Zamosteanu Traian și Ana
HOTĂRÎRE nr. 66 din 12 februarie 1992 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108345_a_109674]
-
tata alături, în carul cu boi / Ieșiam dimineața pe poartă la noi / Și drumul năvalnic, făcea cotituri / Până departe în zări de păduri / Și țarina plină de holde și soare / Râdea bucuroasă cu zâmbet de floare... // Cu ochii departe pe lanuri aprinse / Priviam cum se leagănă spicele ninse / În ploaia de soare cu raze fierbinți, / Și boii pășiau liniștiți și cuminți... Și iarăși pe carul cu snopi de săcară / Veniam către casă în faptul de sară. / Și cerul era numai spuză
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93275]
-
executivă eu, începutul culorilor, becurile pe case și stîlpi bat puternic, dealul așa de lung, fără urcuș ori coborîș pe zare, scăzător în operația de scădere, în geamuri scările spre etajul vagonului, mai mult în afară decît înăuntru, încalecă ierburi, lanuri și case, urcate de ele în utilitatea scării, urcușul cu noi, dealurile se lasă prin lucrul omenesc de pe ele, ființa trecerii, căci așa este o facere pămînteană, nu Facerea, Doamne! pe aici este verde România profundă, scriem și pe scris
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
cum soarele pe altă lume în orizont, halta Stănița pădure și cumpăna de ape spre Siret, Vulpășești hierogamie îndoiturile de deal cu soarele, o întîmplare din acelea plastice, grîul rozaliu, bozul întins cît o postață, le dau pe toate pe lanuri, după frămîntările de vîlcele și dîmburi înfundate cu pădurea, Siretul baltă, diguri, pășune. Ora 7,30, în rapidul Suceava Mangalia, la Roman am ajuns întîrziat și a trebuit luat rapidul, pietriș-fier-argilă-cupru, de neînțeles amestecul de materiale răscolite la calea ferată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
7,30, în rapidul Suceava Mangalia, la Roman am ajuns întîrziat și a trebuit luat rapidul, pietriș-fier-argilă-cupru, de neînțeles amestecul de materiale răscolite la calea ferată față de verdele de vegetație, în dreapta eu, în stînga eu, la mijloc peisajul pe cuprins, lanuri interioare mereu aceleași, la comunicare ca să ajungi recomunici. V. FGM E LINIȘTE! Iași Bacău Adjud Saline Tecuci Iași Vineri, 12 decembrie 2002, ora 21,05, în trenul personal Iași Pașcani Bacău: retras în închipuirea de călător, mă face reverul ridicat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
sînt ele, planetă locuibilă urmînd premizele pustiirii ei. Ora 3,20, în acceleratul Vatra Dornei București, tren de legătură, stînd pe locuri umpleam un compartiment, dar am venit să mă întind, liber, ideal, cald. Ora 6,00, lumină alergată pe lanul de porumb uscat, prin galben grîu copt, Subcarpați la nord, așadar nu s-a făcut virajul de la Ploiești, omul care a venit și el, cum l-am îndemnat, doarme pe cealaltă canapea, cestălalt e gata, încrucișează picioarele turcește, rezemat de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
subiecte de interes, răsucirea spre sud, în clar mingea plasmatică a soarelui, alt miros, rafinăria Brazi, scăpătate coama de dealuri și cîteva piscuri montane, un plai, cît îl arată lumina vagă, a șters depărtarea o mîndră pădure, îndată contrazisă de lanuri de porumb, scurt mișcarea, rafinărie, regim silvic, iazuri, betoane, încăiferări, pe aici omul se bate, care pe care, cu mai multe vicii antropomorfe deodată, pat de pietriș, așternutul alb dedesubt o folie pe sute de metri pentru firul al doilea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
porumb cu unele pămînturi panificabile, Adjud primitivismul industrie, a locui în case, a te conforma unui orar consultînd un ceas ca să afli ora, dacă templul l-a reclădit în trup Domnul, la ce schelăria atîtor trupuri de zid, de epos! lan de floarea-soarelui heliotropismul, dar văd ulei pe cîmpuri, sîntem pe vremea științei economice, luată drept altceva decît exercitarea în gol a funcțiunilor superioare, jocul Hesse cu mărgelele de sticlă, rîul Trotuș, de la om nu se așteaptă nimic, decît atunci cînd
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
depresiune, țuguiul bisericii, zidul alb în turn, Mihăileni este semnătură finală, scrie pe geamul ușii blocate care încheie garnitura, înapoi lungesc vîrful de oțel al șinelor, doar îndepărtarea ferește de împunsătura în sol, revino pe banchetă pentru coborîre, post-scriptum grîul, lanuri nesecerate în sfîrșit de august, depoul Ciceu racord cu linia 400 Brașov Satu Mare prin Deda. Ora 10,30, Ciceu, în sala de așteptare, soba afumată, dacă nu crăpată, pardoseala umedă de la spălat, frate și soră în dialog, țigănește, ungurește, românește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
mare căciulă și mițe mărunte Țara Giurgeului, de-ar fi plesnetele omenești doar curgerea de laturi împădurite în culoarul depresionar! și grosul să se ațină pe margine, neîntinat! Gheorgheni sălașul autobuzelor spre artera feroviară, orașul mai în văile din est, lan din margine, biserica în turmă de lespezi de mormînt, trage în deal, un fel de castel, poate așezămînt spitalicesc, lanul nesecerat plin de flori galbene, grîul în rugină, măreția de biserică catolică cu turnuri gemene, Ditrău, păcat de cenușiul integral
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
și grosul să se ațină pe margine, neîntinat! Gheorgheni sălașul autobuzelor spre artera feroviară, orașul mai în văile din est, lan din margine, biserica în turmă de lespezi de mormînt, trage în deal, un fel de castel, poate așezămînt spitalicesc, lanul nesecerat plin de flori galbene, grîul în rugină, măreția de biserică catolică cu turnuri gemene, Ditrău, păcat de cenușiul integral! Mureșul fără maluri, stau la pescuit, la plajă, omul locului strînge fînul, a trecut Mureșul cu un pietroi în mînă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
canalizarea porțiunii de teren îngrădite, trupurile în vremi se potrivesc pe cît aeroportul cu zborul, omul cu privirile, satele cu bisericile, noroc de negura de vale, cu ceva aură deasupra, ceața albului de cimitir și de biserică, Chirileu supracontrol și lanuri de porumb, ridicolul caselor, cutii cu țiglă, viaduct, bază de șantier alături, Sînpaul istorii vechi, mîini pe genunchi, colțurile gurii în jos bunicul pe bancă, între două bibelouri inexpresive la 8-9 ani, Pisica pe acoperișul fierbinte cu schiță în colțul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
merele pădurețe acre din margine de parc, miroasele pe motorină ale mașinii în soare, piața gării rond de verdeață exterminat de cioporul de capre, înaintează, împung iedul, zarea din bătrînul cu mimică descompusă la balcon, DN 1F rezolvă orașul în lanuri de floarea-soarelui, vărsătoarea de gunoi, sute de metri de la ieșire și oamenii se țin șir, grupuri, schitul de pe dîmb, eram furnicile fărîmelor lui și ne întorceam să-l mistuim în oraș, la zi de Sfîntă Măria Mare, valurile de teren
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
vagonului hologramă pe apele ferestrelor, clame în păr memento de icoana dezvăluirii limbajului însuși! halta Supuru de Jos punct hidrologic, Cotele apelor rîurilor în copilăria radio, 11,57, după Cotele apelor Dunării, înaintea mesei de prînz, Crasna regularizări de maluri, lan de case vechi cu țiglă, locuitorii contururi ermetice, stropi, straturi grele, țărancele încearcă ușa, cerșetoarea țiganca deschide, mă! flutură prin vagon spre capătul celălalt, nemișcată în geam, țin fata de mînă și îmi urmez drumul, dacă trenul se urnește din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
ridicînd și coborînd pumnii, ca să aduni din gură și să nu dai coajă pe jos, Caracal pielea cîmpiei nu ține semnele în ridicături, ci în lunecușuri coplanare, munte îi este ei soarele, bătaie de umbre, porumbi și bețe de floarea-soarelui lanuri. Ora 19,07, în personalul Craiova Roșiori, după Drăgănești-Olt, excesele acestui act în exprimare și atunci șoldurile femeiești acoperă și zădărnicesc peisajul, halta Găneasa cine să se uite! țuica a stat în buruieni, jumătate de sticlă pe cărare, rîzi dintr-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
la altitudinea om, la latitudinea lui, Vozneseni/Covurlui vrăbiile grămadă dintr-o așchie, huse pe capete portocalii de scaun portrete, bunica albastru la Două Zbîrnele, Troița 1, Drumul Drept 5, Beștemac 6 biserică, nucii îmbătrîniți, Frumușica 3, Cazangic 1, întîiul lan de tutun, rulaj de portrete oranj pe sol avionul particular, Vreau să mănînc, iubito, / Iar din ochii tăi! Iargara 12, Leova 10, vie arată pat germinativ, tufă de trandafir la capete de rînd, averile la vedere în zestrea genetică ignorată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]